foto: Getty Images
Unul dintre cei mai importanți scriitori ruși în viață, puternic contestatar al lui Vladimir Putin, Mihail Șișkin, a publicat azi pe site-ul televiziunii publice din Estonia un editorial impresionant, în care vorbește despre războiul din Ucraina și suferința provocată de Vladimir Putin, dar și despre cum va arăta Rusia în viitor.
Redăm mai jos textul scriitorului rus:
“Războiul nu a început acum, ci în 2014. Vestul pur și simplu nu a vrut să înțeleagă asta și s-a prefăcut că nimic groaznic nu se întâmplă.
În anii care au urmat, am încercat să explic oamenilor personajul Putin prin discursurile și scrierile mele. Nu am reușit. Acum Putin însuși s-a arătat lumii.
Eu sunt rus. Putin comite crime atroce în numele poporului meu și al meu. Putin nu este Rusia. Rusia este îndurerată și rușinată. În numele Rusiei, îmi cer iertare în fața ucrainenilor. (…)
Vreau să mă întorc în Rusia. Dar în ce fel de Rusie? În Rusia lui Putin este imposibil să respiri – mirosul bocancului miliției este mult prea puternic.
Vreau să mă întorc în țara mea, despre care am scris într-o scrisoare publică atunci când am refuzat să reprezint Rusia lui Putin la târgurile internaționale din 2013, înaintea anexării Crimeii și înaintea demarării războiului împotriva Ucrainei. Atunci scriam:
Vreau să reprezint în viitor o altă țară. Vreau să reprezint propria mea Rusie, o țară liberă, un pămân eliberat de auto-proclamare, unde structurile de stat nu protejează dreptul la corupție, ci drepturile oamenilor, un pământ al oamenilor liberi, cu o presă liberă și alegeri libere.
Spațiul pentru libertatea de exprimare în Rusia s-a redus deja la sfera internetului, dar cenzura de război este încă în vigoare și acolo. Autoritățile deja au decretat că orice luare de poziție critică față de Rusia și de războiul ei va fi interpretată drept trădare și va fi pedepsită conform legilor de război.
Ce poate să facă un scriitor? Un singur lucru: să vorbească răspicat. Tăcerea înseamnă să sprijini un agresor. (…)
Ucrainenii se luptă acum cu armata lui Putin pentru libertatea noastră și a voastră. Ei apără nu doar dreptul lor la demnitate umană, ci apără demnitatea întregii omeniri. Ucraina protejează libertatea și demnitatea noastră. Trebuie să o ajutăm cu orice putem.
Crima regimului rezultă și din faptul că stigma a acoperit întreaga țară.
Rusia nu mai este asociată cu literatură rusă și cu muzica, ci cu copiii bombardați.
Crima lui Putin este și că a otrăvit lumea cu ură.
Putin va pleca, dar durerea și furia vor rămâne mult timp. Și doar arta, literatura și cultura pot ajuta să depășim această traună.
Mai devreme sau mai târziu, viața fără sens și vilele dictatorului vor avea un sfârșit, dar cultura va rezista și după Putin. Literatura nu trebuie să aibă de-a face cu Putin. Literatura nu trebuie să explice războiul.
Războiul nu poate fi explicat în termeni de: De ce oamenii comandă unei națiuni să o ucidă pe alta? Literatura este la polul opus al războiului. Adevărata literatură vorbește despre nevoia omul de iubire, nu de ură.
Ce ne așteaptă?
În cel mai bun caz, nu va fi un război nuclear.
Îmi doresc foarte tare să cred că nebunul nu va apăsa butonul roșu și că niciun subordonat al său nu va asculta ordinul final.
Dar acesta ar putea fi singurul lucru bun care ne poate aștepta.
După Putin, statul Federația Rusă nu va mai exista pe hartă. Procesul declinului imperiului va continua. Va urma eliberarea Ceceniei și a altor popoare și regiuni. Lupta pentru putere începe.
Un popor nu vrea să trăiască în haos, iar dorința de a avea o mână fermă va crește din nou.
Chiar și în cele mai libere alegeri electorale, dacă vor fi, un nou dictator va veni la putere. Și Vestul îl va sprijini, pentru că el are puterea de a apăsa pe butonul roșu.
Și, cine știe, asta s-ar putea întâmpla din nou și din nou.”
***
Mihail Șișkin este singurul scriitor rus care a obținut toate cele trei premii majore ale literaturii ruse – Premiul Booker (2000), Bestsellerul Național (2005) și Marele Premiu al Cărții (2010). S-a născut la Moscova în 1961 și a studiat limbile germană și engleză.
A lucrat ca muncitor pe șantier, jurnalist, profesor și translator. În 1999 s-a mutat în Elveția, unde a lucrat ca translator cu refugiații.
Este autorul volumelor “Părul Venerei”, “Scrisorar” sau “Paltonul cu gaică”, traduse în română și publicate de Curtea Veche.
