Clădirea fostului spital „Stamate” din Fălticeni, construită în urmă cu 161 de ani, în vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, a fost demolată săptămâna aceasta, în ciuda solicitărilor unui ONG local de a clasa imobilul ca monument istoric. 

Eforturile de conservare a imobilului s-au lovit de intenția Primăriei de a construi în locul spitalului o parcare, spații verzi și căi de acces pentru mașinile locatarilor unui bloc din vecinătate.

Clădirea părea să fie salvată când Direcția Județeană de Cultură(DJC) Suceava a emis, săptămâna trecută, un aviz de demarare a procedurii de clasare de urgență a Spitalului „Stamate”.

Acesta a fost retras însă, din cauza unui „viciu de procedură”, o greșeală în documentație. Fără să lase timp pentru reluarea demersului de clasare, în mai puțin de două zile, Primăria a demolat imobilul care avea toate șansele să fie declarat monument istoric.

Până recent, în vechea clădire funcționa încă pavilionul central al Spitalului Municipal din Fălticeni. Pe 2 septembrie 2021 a fost inaugurat un nou spital în oraș, după ce construcția lui a durat nu mai puțin de 30 de ani!

Iar clădirea Spitalului „Stamate” a rămăs fără utilitate medicală.

Motivând că imobilul se află într-o stare avansată de degradare, Primăria Fălticeni a demarat la începutul lunii noiembrie procedurile pentru demolarea acestuia. Deși este vorba despre una dintre cele mai vechi clădiri din Fălticeni, aceasta nu figura pe lista clădirilor din patrimoniul local.

Pe 4 noiembrie, Fundația Culturală „Șezătoarea” a trimis la Ministerul Culturii o primă solicitare de declanșare a procedurii de clasare în regim de urgență a clădirii Spitalului vechi din Fălticeni. Temeiul legal al solicitării este Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

În termenul de trei zile prevăzut de lege, DJC Suceava a transmis Fundației Culturale „Şezătoarea” și Primăriei Fălticeni că a fost declanșată procedura de clasare de urgență. Conform art. 21 din legea 422/2001, imobilul beneficia din acel moment, pe o perioadă de maxim 12 luni, de statutul de monument istoric, care l-ar fi protejat de la demolare. 

La finalul săptămânii trecute, DJC Suceava a retras adresa de declanșare a procedurii de clasare. Motivul ar fi o „constatare nulă” din partea unei comisii. Astfel, în lipsa unei protecții legale pentru clădire, buldozerele firmei angajate de Primăria Fălticeni și-au reluat luni activitatea la Spitalul „Stamate”.

Tot luni, DJC Suceava a primit două noi solicitări de clasare a imobilului: una tot de la Fundația „Șezătoarea” și una de la Pro Patrimonio, ONG pentru conservarea patrimoniului cultural cu filiale în România, Marea Britanie și Franța. 

Ambele solicitări au rămas fără răspuns, iar distrugerea spitalului a continuat. Marți după-amiază, ceea ce putea fi unul dintre monumentele istorice cele mai vechi din Fălticeni era cu totul la pâmânt.

Cuvântul ministrului Culturii versus planurile primarului din Fălticeni

Contactat de HotNews.ro, ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, originar din Fălticeni, spune că Ministerul a făcut tot ce se putea, solicitând clasarea:

„Am solicitat Direcției să facă o clasare de urgență, am înțeles că au declanșat-o, dar a lipsit o constatare a comisiei, a fost nulă și până au reluat procedura cei de la Primărie s-au mișcat repede și au demolat imobilul în 24 de ore, mai ales că ei aveau deja un aviz emis pe 1 octombrie tot de Direcția de Cultură Suceava.”.

Practic, Bogdan Gheorghiu arată că DJC Suceava, instituția care a demarat procedura de clasare a Spitalului „Stamate” este aceeași care a avizat, anterior, demolarea acestuia. Deși Direcția de Cultură Suceava se află în subordinea Ministerului Culturii, planurile Primăriei din Fălticeni au cântărit, în cele din urmă, mai mult decât cuvântul ministrului:

„Eu am cerut directorului interimar de la Direcția de Cultură să se deplaseze la Fălticeni, să oprească lucrările și să aibă o discuție cu cei de la Primărie, poate măcar parțial se pot conserva anumite elemente valoroase, dar se pare că domnul director nu a reușit ce i-am solicitat. Rezultatul este că dimineață s-au reluat demolările și este pus totul la pământ”, a declarat ministrul pentru HotNews.ro.

Primarul Fălticeniului, Cătălin Coman, susține că proiectul  pentru demolare exista încă din momentul începerii spitalului nou, din 1990, iar clădirea Spitalului „Stamate” nu ar avea vreo calitate arhitecturală, în afară de vechime:

„Spitalul vechi a fost făcut ca o construcție tehnică. Cel care l-a construit nu a făcut spitalul ca un edificiu cultural, ca un edificiu arhitectural. A fost o construcție tehnică.”, a declarat edilul pentru Monitorul de Suceava. 

Un alt argument adus de edil pentru demolarea spitalului este că „această clădire reprezintă o bombă biologică, bacterii, viruși, și orice altă destinație am vrea să îi dăm nu este recomandată din acest punct de vedere.”.

Totuși, în această “bombă biologică” au fost tratați pacienți până de curând. 

Primarul a mai precizat că demolarea imobilului face parte dintr-un obiectiv de investiții care ar aduce beneficii Spitalului Municipal Fălticeni:

„Nu vorbim numai de dărâmare, este un proiect mult mai amplu, nu dărâmarea spitalului vechi este principalul obiectiv de investiție. Obiectivul de investiție este sistematizare verticală Spital Municipal Fălticeni”, a precizat Cătălin Coman. 

„Sistematizarea verticală” menționată de primar presupune că pe locul fostului pavilion central al spitalului vor fi amenajate locuri de parcare, alei pietonale, spații verzi și căi de acces pentru mașinile locatarilor blocului ANL din vecinătate, separate de cele ale noului spital.

Problemele de legalitate ale avizului pentru demolarea spitalului

Specialiștii în monumente istorice contactați de Cultura la dubă pun la îndoială legalitatea avizului de demolare a Spitalului „Stamate”, în baza căruia a acționat Primăria. 

Arhitectul Mihai Tulbure a declarat că Primăria Fălticeni a acționat „mișelește”, fără să consulte un specialist și mai important, fără aprobare din partea Comisiei Zonale pentru Monumente Istorice(CZMI) din Suceava.

Specialistul ne-a explicat că, deși Spitalul „Stamate” nu era din punct de vedere legal monument istoric la momentul emiterii avizului de demolare, acesta se afla în zona de protecție a unor clădiri de patrimoniu: Muzeul Irimescu și Tribunalul din Fălticeni. Astfel, conform art. 24, al. 1 din Legea 422/2001, orice intervenție trebuia să fie avizată fie de Ministerul Culturii, fie de un serviciu din subordinea acestuia, respectiv de DJC Suceava.

Problema este că Direcția Județeană pentru Cultură Suceava „și-a luat libertatea de a emite avize” fără să consulte Comisia Zonală pentru Monumente Istorice Suceava, ne-a confirmat arhitecta Anca Filip, membră a Comisiei. 

Eliberarea avizului de demolare fără aprobarea CMZI a fost posibilă din cauza unei portițe legale: Ordinul nr. 2807 din 24 octombrie 2018 al Ministerului Culturii, care stabilește  „tipuri de intervenții asupra monumentelor istorice, a imobilelor din zonele de protecție a acestora sau din zonele protejate care afectează în mică măsură substanța istorică (…) și condițiile în care se pot emite avize fără consultarea Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, respectiv a comisiilor zonale ale monumentelor istorice.”.

Punctul 23, invocat în avizul emis de DJC Suceava, se referă la: „Extindere construcții realizate după anul 1960”. Amintim că Spitalul „Stamate” din Fălticeni este cu un secol mai vechi, datând de la 1860. În plus, Anca Filip ne-a explicat că „Sistematizarea verticală” indicată ca obiectiv în acest aviz, nu include nicidecum autorizații pentru demolări, ci doar pentru construcții.

Institutul Național al Patrimoniului a înaintat o plângere către Poliție și Inspectoratul Național pentru Construcții. Autoritățile vor stabili dacă avizul pentru demolarea spitalului era legal sau nu, însă acesta este un proces tardiv, pentru că vechea clădire a fost deja pusă la pământ. Plângerea INP a ajuns de asemenea și la Ministerul Culturii. 

”Aștept ca organele de anchetă să facă lumină fiindcă și mie mi se pare un pic ciudat”, a declarat Bogdan Gheorghiu pe acest subiect.

Contactat de Cultura la dubă, primarul din Fălticeni, Cătălin Coman, a negat acuzațiile de ilegalitate în legătură privind avizul de demolare al Spitalului „Stamate”, precizând că proiectul de sistematizare verticală îndeplinea cadrul legal pentru a-l obține. Edilul a declarat că nu știe de ce nu a fost consultată Comisia Zonală pentru Monumente Istorice Suceava, iar în urma plângerii depuse de INP, documentația proiectului a fost trimisă pentru analiză autorităților.

Am încercat, de asemenea, să contactăm Direcția Județeană pentru Cultură Suceava pentru explicații, însă nu am primit un răspuns până la data publicării articolului.

Istoricul Spitalul „Stamate” Fălticeni

Construcția spitalul din Fălticeni a început în anul 1850. Ridicat din banii preotului Iftime Stamate, acesta a fost dat în folosință pe 21 iunie 1860. De atunci și până pe 23 august 2021, spitalul nu și-a încetat activitatea. 

În cei 161 de ani de existență, pe lângă statutul de spital orășenesc, unitatea medicală a fost și spital militar în timpul celor două războaie mondiale. Spitalul era cunoscut sub denumirea Spitalul Stamate, purtând numele întemeietorului său.

Încă de la început, spitalul a inclus și o capelă pe mijlocul acestuia, închisă de autoritățile comuniste în urmă cu 70 de ani. În anul 1938, în jurul capelei a fost construit etajul clădirii. Din 1965, clădirea a devenit pavilion central pentru Spitalul Municipal Fălticeni.

Spitalul „Stamate” din Fălticeni era una dintre cele mai vechi clădiri medicale din România, și a doua cea mai veche clădire din oraș, după Biblioteca Muncipală, construită în anul 1858.

Așa cum spune primarul din Fălticeni, fostul Spital „Stamate” nu mai era un loc sigur pentru desfășurarea activităților medicale. Însă nu poate fi negată valoarea istorică pe care clădirea în sine o reprezenta pentru oraș. Prin conservare, aceasta putea deveni un edificiu al istoriei orașului Fălticeni sau poate chiar primul muzeu al istoriei domeniului sanitar din România. Însă aceste idei presupun o preocupare reală pentru protejarea și valorizarea clădirilor de patrimoniu, care din păcate, nu există printre autoritățile române.

The post Între monument istoric și „bombă biologică”. Conflictul demolării unuia dintre cele mai vechi spitale din România appeared first on Cultura la dubă.

Dirijorul Cristian Măcelaru este propunerea ministrului Culturii Bogdan Gheorghiu pentru funcția de director artistic al Festivalului Internațional George Enescu, după ce mandatul lui Vladimir Jurowski s-a încheiat.

Conform ministerului Culturii, Cristian Măcelaru a acceptat propunerea, după cum Cultura la dubă a anticipat în urmă cu câteva săptămâni.

Directorul executiv al festivalului în ultimii 30 de ani, Mihai Constantinescu, va ieși la pensie în această toamnă, dar îi va oferi consiliere lui Măcelaru.

„Nominalizarea dirijorului Cristian Măcelaru ca Director Artistic al Festivalului Enescu este de bun augur pentru menținerea acestui eveniment în top 5 mondial. Am încredere că Cristian Măcelaru are talentul și capacitatea de a contribui la dezvoltarea în continuare a Festivalului, valorificând tot ceea ce a fost construit bine până acum și găsind direcții artistice noi pentru a îmbogăți oferta făcută publicului. Mă bucur că dirijorul Cristian Măcelaru, a cărui candidatură la funcția de Director Artistic, am susținut-o, a acceptat această provocare!

Cu toate acestea subliniez și public ceea ce am susținut în toate discuțiile mele cu decidenții de la nivel instituțional: numirea unui Director Artistic bun nu garantează continuarea cu succes a Festivalului Enescu. Un rol cheie în acest sens îl au Directorul Executiv, care trebuie să aibă un anumit profil profesional, și arhitectura organizațională care stă la baza Festivalului și care are nevoie de consolidare și de modernizare, pentru a face față concurenței internaționale pe piața evenimentelor de profil.

Am acceptat în cadrul discuției de ieri propunerea de a-i asigura consiliere lui Cristian Măcelaru, în calitate de Director Artistic, câtă vreme în funcția de Director Executiv va fi numit un profesionist care va continua să dezvolte Festivalul și Concursul Internațional George Enescu, menținând ancorarea acestuia și a României în cultura internațională de nivel înalt.”, a declarat Mihai Constantinescu.

Măcelaru este director muzical al Orchestrei Naționale a Franței și a dirijat la București două concerte în cadrul Festivalului Enescu de luna trecută. Cultura la dubă l-a vizitat la Paris în luna iulie și v-a prezentat AICI povestea sa.

The post Cristian Măcelaru este noul director artistic al Festivalului Enescu appeared first on Cultura la dubă.

Iată anunțul ministrului Bogdan Gheorghiu:

“Ion Caramitru a fost un vizionar și un motor pentru cultură. Îmi doresc ca moștenirea lui să fie păstrată vie în memoria spectatorilor și a tuturor artiștilor din România, motiv pentru care am inițiat demersuri prin care Sala Mare a Teatrului Național București se va numi de acum înainte Sala Ion Caramitru.

Astfel, este un demers al recunoașterii. Pino Caramitru își merită locul printre marii artiști ai teatrului românesc, care astăzi sunt alături de noi prin creațiile și amintirile lăsate: Sala Radu Beligan (Teatrul de Comedie) Sala Toma Caragiu (Teatrul Bulandra) Sala Liviu Ciulei (Teatrul Bulandra) Sala Horia Lovinescu (Teatrul Nottara)”

Ion Caramitru s-a stins din viață duminică, 5 septembrie, la Spitalul Elias din București, la vârsta de 79 de ani.

The post Sala Mare a TNB va purta numele “Ion Caramitru” appeared first on Cultura la dubă.

Ministerul Culturii a pus în dezbatere publică proiectul de Ordonanță pentru modificarea și completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. 

Acesta prevede o serie de măsuri care vor înlesni intevenția asupra anexelor monumentelor istorice, precum și asupra caselor aflate în zone istorice protejate, dar care nu sunt la rândul lor clasate ca monumente.

România are oficial peste 30.000 de monumente istorice.

Conform proiectului de Ordonanță, noile construcții sau desființările de clădiri din zone protejate vor avea nevoie de aviz doar de la Direcțiile județene de Cultură, nu și de la Comisiile Zonale și Naționale pentru Monumentele Istorice, așa cum se întâmplă în prezent.

De exemplu, dacă un proprietar vrea să își demoleze casa aflată într-o zonă istorică protejată și să ridice în locul ei un bloc, el nu va avea nevoie de avizul Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice, din care fac parte mai mulți specialiști, ci doar de la Direcția de Cultură din cadrul autorității locale.

De asemenea, în proiectul de OUG este prevăzută o excepție care va permite desființarea anexelor unor monumente istorice, pe baza unui studiu.

“Articolul 11 se modifică și va avea următorul cuprins:

2) Desființarea, distrugerea parțială sau totală, profanarea, precum și degradarea monumentelor istorice sunt interzise și se sancționează conform legii.

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), poate fi avizată și autorizată, conform legii, desființarea parțială a monumentelor istorice, în baza unui studiu istorico-științific de fundamentare privind evaluarea culturală a imobilului asupra căruia a fost instituit regimul juridic de monument istoric și a relației acestuia cu contextul lui, conținând restricții și permisivități de intervenție și realizat de personal de specialitate atestat, potrivit legii, ca parte a unei documentații avizate conform propunerilor comisiilor de specialitate.”

Este celebră situația de la Palatul Știrbei de pe Calea Victoriei când, în urmă cu câțiva ani, Primăria Sectorului 1 a avizat demolarea anexelor palatului (grajduri și crame istorice), pentru a face loc unui proiect imobiliar care prevedea construcția unui centru comercial chiar în spatele palatului. Cazul respectiv a ajuns în atenția procurorilor DNA și construcția a fost momentan blocată.

Modificările propuse de Ministerul Culturii sunt criticate de directorul Agentiei Municipale pentru Consolidarea Cladirilor cu Risc Seismic, Edmond Niculușcă, cunoscut ca activist pentru protejarea patrimoniului. Într-o scrisoare publică adresată ministrului Culturii, Bogdan Gheorghiu, acesta afirmă:

“Proiectul de Ordonanță pe care îl propuneți ne întoarce în timp 20 de ani, iar efectele vor fi catastrofale. Veți fi un mic Ceaușescu pentru centrele istorice ale orașelor din România.

Comisiile Zonale și Comisia Națională pentru Monumentele Istorice nu trebuie eliminate din circuitul de avizare al proiectelor imobiliare din zonele protejate, chiar dacă proiectul imobiliar este semnat de un expert atestat de instituție.

Nu puteți lăsa decizia doar Direcțiilor de Cultură care nu au oameni, au salarii mizerabile și nu au experți atestați. Cum puteți introduce noțiunea de “desființare parțială” a monumentele istorice în legislația românească de secol 21?

Aveți datoria, ca Ministru al Culturii, să consolidați protecția patrimoniului, nu să o slăbiți. Au dispărut mii de case în București în ultimii 20 de ani, cum puteți să vă asumați lovitura finală dată acestui oraș?” – Edmond Niculușcă.

În schimb, primarul capitalei, Nicușor Dan, cunoscut în trecut ca luptător pentru salvarea monumentelor istorice, nu s-a pronunțat deocamdată pe acest subiect.

De cealaltă parte, ministerul Culturii susține că:

“Scopul Ministerului Culturii este să protejeze patrimoniul, dar și să asigure cetățenilor un set de reguli coerente, fără piedici și termene aberante. Trebuie eliminată practica de „alergat după ștampilă”, iar profesioniștii trebuie să conștientizeze responsabilitatea atestării pe care o obțin, care poate, în egală măsură, fi retrasă în cazul nerespectării procedurii legale.

Modelul propus este preluat din legislația franceză, unde ştim că nu se practică politica dezvoltatorilor imobiliari în detrimentul patrimoniului. Este un proiect de lege incomod pentru grupurile de interese din acest domeniu.

Nu vreau să cred că cei care folosesc termeni de tipul „mafia imobiliară” sunt de fapt apărătorii mafiei avizelor. Este uşor să aruncăm cu astfel de termeni, dar propun să ne rezumăm strict la prevederile din acest text şi vom observa că sunt în interesul real al patrimoniului cultural din România şi al românilor.

Subliniez că Ministerul Culturii eliberează doar avize. Certificatul de urbanism și autorizația de construire se obțin de la autoritățile locale”, a declarat ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu.

Guvernul, prin Ministerul Culturii, nu precizează, însă, care este urgența cu privire la modificare legii monumentelor istorice și de ce a ales să aducă aceste schimbări prin OUG.

Cultura la dubă a solicitat un punct de vedere și directorului Institutului Național al Patrimoniului, Ștefan Bâlici. Momentan acesta nu a răspuns.

Proiectul se află în dezbatere publică până pe 30 august, iar cetățenii sunt invitați să își spună punctul de vedere la adresa legislativ@cultura.ro.

The post Guvernul vrea să modifice legea monumentelor istorice prin OUG: “Poate fi avizată și autorizată, conform legii, desființarea parțială a monumentelor istorice.” appeared first on Cultura la dubă.

Aseară a avut loc cea de-a 29-a ediție a Galei Premiilor UNITER, reîntoarsă de această dată la Teatrul Național București, după ce anul trecut a fost organizată la Craiova.

“Inimă și alte preparate din carne”, regia Radu Afrim, producție a Teatrului Național Craiova, a fost desemnat cel mai bun spectacol de teatru, iar Carmen Lidia Vidu a primit premiul pentru cea mai bună regie, pentru spectacolul „Jurnal de România. 1989”.

Gala a început cu o transmisiune live de pe covorul roșu, cu mișcări tremurate de cameră, nedemne pentru televiziunea publică, dar devenite o normalitate la galele românești.

Chiar la intrarea în TNB, vicepreședintele UNITER, Aura Corbeanu, a întâmpinat toți invitații cu strângeri de mână, iar pe mulți dintre ei chiar cu îmbrățișări sau săruturi pe obraz, în ciuda faptului că ne aflăm în plină pandemie.

Ironia face că după aceste momente, invitații au fost nevoiți să stea în sală cu măștile pe față, regula fiind mai mult sau mai puțin respectată, după cum s-a putut vedea în imagini.

Amfitrionul galei a fost, ca de obicei, președintele UNITER, Ion Caramitru, care a intervenit pe scenă de fiecare dată când a simțit nevoia.

Unul dintre cele mai așteptate momente ale serii a fost decernarea premiului pentru regie, anul acesta fiind pentru prima dată nominalizate două regizoare, alături de un regizor. Dintre nominalizații Leta Popescu, Carmen Lidia Vidu și Cristian Ban, câștigătoare a fost Carmen Lidia Vidu.

“Teatrul ne-a dat șansa de a avea o voce, noi, cei mai puțin vocali. Eu am dat la teatru și mi-am dorit să fiu studenta Cătălinei Buzoianu. Acest premiu este pentru dumneavoastră, doamnă profesoară, și pentru toate vocile feminine din teatrul românesc. Voi sunteți revoluția mea, voi sunteți puterea mea. Premiul meu e premiul vostru.” – Carmen Lidia Vidu

Premiul pentru regie a fost înmânat de primarul Capitalei, Nicușor Dan, care a preluat modelul de discurs gol specific unui politician.

“Despre asta e vorba. Cum facem ca fenomenul cultural să nu fie un act de rezistență? cum facem să schimbăm paradigma, astfel încât cultura să fie prinsă în mentalul colectiv nu ca o cenușereasă, ci ca un motor de dezvoltare, împreună cu educația să fie percepută ca și coloană vertebrală a societății românești. Cam asta este miza, chiar dacă nu s-a văzut în bugetul din 2021, aveți în mine un partener.” – Nicușor Dan

După un an al pandemiei, în care au avut loc mult mai puține premiere decât în mod normal, premiul pentru cel mai bun spectacol a mers către “Inimă și alte preparate din carne”, regizat de Radu Afrim la Teatrul Național Marin Sorescu din Craiova.

Trofeul a fost ridicat de directorul instituției, Alexandru Boureanu, care a ținut să precizeze de față cu ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, condițiile precare în care a fost realizată această producție, mai exact, cu un buget de doar 6000 de euro.

De altfel, ministrul Gheorghiu a fost invitat să înmâneze cel mai important premiu al serii, în ciuda faptului că în ultimul an a fost dur criticat pentru indiferența cu care a tratat sectorul cultural independent, lovit din plin de criză.

“Cineva e responsabil de situația în care spectacolele pot ajunge atât de bune. Cine poate fi acela? Ministrul Culturii, nu-i așa? O spune cineva care a și fost ministru al Culturii. (…) Iată de ce l-am invitat pentru a deschide plicul și a comenta puțin situația culturii pe ministrul nostru, Bogdan Gheorghiu.” – Ion Caramitru.

De remarcat că unele dintre premii au mers chiar către sectorul independent, atât de ignorat de autorități. De exemplu, premiul pentru cea mai bună actriță în rol principal a mers către Emőke Kató pentru rolul Eszter Nagy din spectacolul „Toate lucrurile pe care mi le-a luat Alois” de Cosmin Stănilă, regia Andrei Măjeri, o producție independentă a Reactor de creație și experiment, Cluj-Napoca.

Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic a fost ales tot din zona independentă – „Insomnia”, scenariul, documentarea și regia Robert Bălan, Asociația Art No More, București. Iar Teatrul Basca din Timișoara a primit Premiul British Council pentru proiectul “Teatru accesibil tuturor” și spectacolul “Fluturii sunt liberi”.

Cel mai bun actor în rol principal a fost desemnat Răzvan Vicoveanu pentru rolul Ivan Alexandrovici Hlestakov din „Revizorul” de N.V. Gogol, regia Petru Vutcărău, Teatrul „Regina Maria” Oradea. Acesta a oferit, de altfel, și un moment necenzurat, începându-și discursul cu “Bravo, coaie!”.

Premiul pentru cea mai bună actriță în rol secundar a fost câștigat de Diana Vieru pentru rolul Marusia din spectacolul „Orașul cu fete sărace”, scenariu după nuvelele lui Radu Tudoran, regia, scenariul și universul sonor Radu Afrim, Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași.

În timp ce premiul pentru cel mai bun actor în rol secundar a fost câștigat de Ion Rizea pentru rolul Bunica din spectacolul „Povestea acelor oameni care s-au adunat într-o seară în jurul unei mese”, textul și regia Radu Iacoban, Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara.

Marcel Iureș a primit Premiul pentru întreaga activitate și a oferit un discurs emoționant, recitând un fragment dintr-o poezie scrisă de Mihai Măniuțiu. Emoțiile vizibile trăite de Marcel Iureș au arătat cât de importante sunt aceste premii pentru breaslă, chiar și atunci când este vorba despre un actor consacrat, cu o carieră internațională.

Altfel, Ion Caramitru a încercat să “pregătească” încă de acum ediția aniversară de 30 de ani, care va avea loc în 2022, încercând să smulgă promisiuni în direct de la directorul TVR, Ramona Săseanu, dar și de la CEO-ul Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, pus în situația jenantă de a promite forțat că banca va fi partener pe vecie al evenimentului.

Olandezul stabilit în România a oferit un moment ironic și amuzant, răspunzându-i lui Ion Caramitru: “Noi, bancherii, ieșim la pensie. Cu actorii e altfel am înțeles.”.

Deși mulți dintre cei care au urcat pe scenă au afirmat “mi s-a spus să fiu scurt”, Gala Premiilor UNITER a părut și în acest an mult prea lungă, terminându-se aproape de miezul nopții. Lista completă a câștigătorilor poate fi consultată aici.

The post Momente și schițe la Gala Premiilor UNITER appeared first on Cultura la dubă.

Conform acesteia, instituțiile publice vor promova colinde românești în perioada 6 – 31 decembrie și vor putea cheltui în acest scop bani publici.

Potrivit expunerii de motive, “propunerea legislativă reprezintă un prim pas în strategia de salvgardare a colindelor pe teritoriul României și în comunitățile de români de pretutindeni”.

Legea va permite instituțiilor publice să aloce bani de la buget pentru evenimente care vor promova colindele românești.

Mai mult, Ministerul Educației și Ministerul Culturii au obligația ca în 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii să elaboreze un calendar de evenimente în acest sens.

Din expunerea de motive reiese că legea are ca scop “asigurarea practicării colindatului, înregistrarea colindelor de la purtătorii de folclor, pentru a le păstra pe o durată de timp nedeterminată, învățarea colindelor, publicarea și salvgardarea lor.”

Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, a prezentat adoptarea acestei legi ca pe un mare succes, într-o postare publică pe facebook.

The post Ce prevede Legea Colindului, votată în Parlament appeared first on Cultura la dubă.

Sâmbătă seară, premierul Florin Cîțu și ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu au fost în prim plan la evenimentul pilot organizat la Teatrul Național București – spectacolul “Dineu cu proști”, regizat de Ion Caramitru.

Alături de ei s-a aflat și Victor Costache, fostul ministru al Sănătății, cu care România a început pandemia anul trecut. În ultimele luni, acesta fost o voce importantă în grupul interministerial organizat pentru găsirea unor soluții dedicate sectorului cultural.

De la eveniment a lipsit, însă, un personaj cheie – secretarul de stat Raed Arafat.

În paralel, organizatorii de festivaluri și spectacole încă încercau să digere noile măsuri adoptate de Comitetul pentru Situații de Urgență(CNSU) vineri seara. Anunțată ca un plan de relaxare de premierul Cîțu, seria de măsuri dedicate evenimentelor culturale organizate în exterior i-a șocat pe cei care așteaptă de un an revenirea la normalitate.

În realitate, aceștia sunt folosiți acum pentru a face lobby pentru accelerarea campaniei de vaccinare și chiar și așa, noile măsuri nu le permit nici pe departe să organizeze un festival așa cum ar fi sperat ei.

În aceste condiții, Electric Castle a devenit luni primul festival major care a anunțat anularea evenimentului pe 2021.

Am stat de vorbă cu reprezentanții Electric Castle, Untold, Neversea, Jazz in the park, Summer Well și cu cei ai Asociației Lucrătorilor în Industria Spectacolelor și vă prezentăm mai jos cum va fi afectat, din nou, sectorul cultural.

***

“Îi amintim domnului Cîțu că a promis o vară cu festivaluri.”

Edy Chereji, director de Marketing și Comunicare Untold/Neversea

“Începând de astăzi este primul pas din revenirea la normalitate, un pas important pe care România îl face şi cred că este prima ţară din Uniunea Europeană care face acest pas, datorită românilor. Românii au înţeles să se vaccineze”, a declarat Florin Cîţu la evenimentul pilot organizat sâmbătă la TNB.

Noile măsuri dedicate sectorului cultural nu seamănă, însă, deloc cu normalitatea de altădată.

Mai mult, deși sunt prezentate ca un plan, dat fiind că sunt condiționate de rata de vaccinare la nivel național, ele accentuează impredictibilitatea organizării unui eveniment major.

Iată care sunt principalele decizii anunțate în Hotărârea CNSU:

“Art.1 – (1) Începând cu data de 15.05.2021, dacă la nivel național se atinge ținta de vaccinare pentru luna în curs, se propune ca activitățile culturale, artistice și de divertisment să poată fi organizate și desfășurate în spații deschise cu participarea a cel mult 500 de persoane, cu asigurarea unei suprafețe minime de 2 mp pentru fiecare persoană și respectarea măsurilor de protecție sanitară, dacă incidența cumulată la 14 zile a cazurilor din județ/localitate este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori.

(2) Începând cu data de 01.06.2021, dacă la nivel național se atinge ținta de vaccinare pentru luna în curs, se propune ca activitățile culturale, artistice și de divertisment să poată fi organizate și desfășurate în spații deschise cu participarea a cel mult 1.000 de persoane, cu asigurarea unei suprafețe minime de 2 mp pentru fiecare persoană și respectarea măsurilor de protecție sanitară, dacă incidența cumulată la 14 zile a cazurilor din județ/localitate este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori.

(3) Începând cu data de 01.07.2021, dacă la nivel național se atinge ținta de vaccinare pentru luna în curs, se propune ca activitățile culturale, artistice și de divertisment să poată fi organizate și desfășurate în spații deschise cu participarea a cel mult 2.500 de persoane, cu asigurarea unei suprafețe minime de 2 mp pentru fiecare persoană și respectarea măsurilor de protecție sanitară, dacă incidența cumulată la 14 zile a cazurilor din județ/localitate este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori.

(4) Începând cu data de 01.08.2021, dacă la nivel național se atinge ținta de vaccinare pentru luna în curs, se propune ca activitățile culturale, artistice și de divertisment să poată fi organizate și desfășurate în spații deschise cu participarea a cel mult 5.000 de persoane, cu participarea publicului fără limită de persoane, cu asigurarea unei suprafețe minime de 2 mp pentru fiecare persoană și respectarea măsurilor de protecție sanitară și cu condiția ca evenimentul să nu aibă o durată mai mare de 1 zi.”

Țintele de vaccinare, anunțate de guvernul Cîțu sunt: 5 milioane de persoane vaccinate până la 1 iunie, 6 milioane – până la 1 iulie şi 7 milioane – până la 1 august. Până la această oră există 3.963.176 persoane vaccinate, dintre care:

– 1.091.616 persoane vaccinate cu 1 doză;

– 2.871.560 persoane vaccinate cu 2 doze.

În aceste condiții, un festival depinde direct de rata de vaccinare la nivel național. De exemplu, chiar dacă la un festival de la Cluj ar dori să participe în iulie 2500 de persoane vaccinate, acest lucru nu ar fi permis, dacă în toată țara nu ar fi atinsă ținta stabilită de guvern.

Neversea & Untold ar putea fi reprogramate

Neversea era primul festival care urma să aibă loc vara aceasta, între 7-11 iulie 2021. În urma regulamentului publicat vineri seara, conform căruia numărul maxim de participanți ar putea fi 2500, iar asta doar în cazul în care rata de vaccinare la nivel național atinge pragul prevăzut pentru luna iulie, organizatorii au luat decizia de a renunța la organizarea festivalului în acea perioadă.

„În cazul Neversea, în luna iunie noi trebuie să începem deja să construim orășelul pe plajă. Să ne apucăm să construim, dar să ne trezim la final de iunie că ni se spune că, din păcate, nu putem organiza festivalul la început de iulie așa cum este el anunțat.” – Edy Chereji, Director de Marketing și Comunicare Untold/Neversea

Edy Chereji ne spune că ia în considerare mutarea festivalului, dacă autoritățile vor reanaliza și adapta reglementările care țin de organizarea unui eveniment mare. De aceleași modificări depinde și Untold, programat pentru 5-8 august 2021.

Dacă limita de 5000 de participanți prevăzută pentru luna august rămâne valabilă, cel mai probabil cele două festivaluri vor fi, de asemenea, amânate pentru 2022.

“Nu am cum să nu mă întreb dacă autoritățile chiar înțeleg cum funcționează industria noastră? Sau daca e cumva rea intenție la adresa industriei noastre? Cum să spui că înțelegi industria, întelegi prin ce am trecut de 1 an de zile, cum să spui că înțelegi că mii de oameni și societăți comerciale nu au avut activitate, să zici peste tot că vei susține reluarea, să te consulți cu industria, ca în final să ieși cu norme care NU SE POT APLICA în industrie?”, a afirmat Edy Chereji într-o postare publică pe facebook.

Acesta a completat că dacă măsurile vor rămâne în acest stadiu, atunci guvernul ar trebui să ofere compensațiile financiare pe care le promite de un an încoace.

Electric Castle nu se mai ține în 2021

Electric Castle a fost primul festival care a anunțat că anulează ediția din 2021. Aceasta urma să aibă loc între 14-18 iulie 2021. Hotărârea CNSU a venit într-un moment în care graficul de implementare a evenimentului era deja cu mult depășit.

„Nu ne-am imaginat că vom ajunge până în mai fără o decizie.”

Renate Rozenberg, PR Manager Electric Castle.

Conform reglementărilor, capacitatea maximă pentru un eveniment în luna iulie este de 2500 de participanți, un număr extrem de mic pentru un festival care la ultima ediție, în 2019, a strâns 231.000 de oameni în 5 zile de concerte.

În aceste condiții, organizatorii au decis reprogramarea festivalului pentru 13-17 iulie 2022. Toate marile trupe anunțate – twenty øne piløts, Gorillaz și Deftones – au reconfirmat prezența pentru anul viitor.

Biletele deja achiziționate de fani rămân valabile pentru ediția din 2022, dar cei care vor dori returnarea banilor vor avea și această opțiune.

Summer Well, ediție restrânsă

Summer Well este programat să aibă loc între 13 și 15 august 2021. Pentru această perioadă sunt cele mai multe confuzii în Hotărârea CNSU. În primul rând, nu se înțelege dacă evenimentele vor fi limitate la 5000 de participanți sau nu și, în plus, apare condiția ca evenimentul „să nu aibă o durată mai mare de o zi”. 

Organizatorii ne-au transmis că majoritatea artiștilor au confirmat prezența pentru ediția de anul acesta. Însă, în cazul în care capacitatea va fi limitată, ceea ce ar însemna că numele mari nu s-ar justifica financiar, Summer Well va avea loc doar cu artiștii programați în prima parte a zilelor de festival și cu artiști locali.

„Ce ne spunem noi toți din industria asta e că există o intenție bună în spatele deciziilor pe care le ia guvernul. Și atunci poate din aproape în aproape se vor corecta niște lucruri care sunt clar erori și se va reveni asupra unor decizii care ne pun clar în imposibilitatea de a plăti sume către artiști, de a face vânzare de bilete.

Momentan, noi putem afla cu o zi înainte că nu s-a atins pragul de vaccinare.”, ne-a declarat John Varbiu, organizator Summer Well

Evenimentele mici, dezavantajate și ele de noile măsuri

Un alt detaliu care provoacă incertitudine e că evenimentele se pot desfășura „cu asigurarea unei suprafețe minime de 2 mp pentru fiecare persoană”. Nu este clar pentru nimeni dacă această distanță trebuie păstrată în zona de scenă sau pe toată suprafața locației unui eveniment. În al doilea caz, această regulă ar însemna o limitare încă și mai dură a numărului de participanți:

„Să luăm ca exemplu Arenele Romane: Chiar dacă 5000 de oameni pot participa în aer liber, ele au 1500 metri pătrați. Deci acolo ai putea băga 750 de oameni.”, ne explică Bogdan Nedelcu de la Asociația Lucrătorilor în Industria Spectacolele

Jazz in the Park, ediție altfel

Jazz in the Park este singurul eveniment muzical major care a avut o ediție și în 2020. Atunci au participat 500 de persoane pe zi. Anul acesta, pentru a se conforma reglementărilor, festivalul se va ține în patru locații diferite în oraș. Jazz in the Park va avea loc în perioada 2-5 septembrie 2021 iar line-up-ul va fi anunțat la începutul lunii iulie.

„Într-un scenariu optim, noi gândim festivalul cu multiple capacități, la o limită maximă de 3000 de persoane. Aici am vrea să ne încadrăm, mai ales în contextul în care va trebui să verificăm de vaccin sau să facem teste rapide. Din acest motiv ne gândim la un maxim de 3000 de persoane per locație, pe zi.” ne-a spus Alin Vaida, organizator Jazz in the Park

Reguli diferite pentru EURO 2020

Hotărârea CNSU prevede măsuri diferite pentru evenimentele sportive organizate în aer liber, chiar dacă, de exemplu, UNTOLD ar fi fost organizat tot pe stadion.

Regimul special acordat meciurilor de fotbal se explică prin organizarea EURO 2020, de care Guvernul României este responsabil. România va găzdui 4 meciuri de la Campionatul European de Fotbal pe Arena Națională din București.

Conform măsurilor anunțate vineri:

“Art. 5 (2) Începând cu data de 01.06.2021, dacă la nivel național se atinge ținta de vaccinare pentru luna în curs, se propune organizarea și desfășurarea competițiilor sportive în spații deschise cu participarea spectatorilor până la 25% din capacitatea maximă a spațiului.”

Prin urmare, la un meci de fotbal ar putea fi prezenți până la 15.000 de spectatori.

The post Dineu cu proști. În timp ce s-au afișat la un aparent eveniment cultural relaxat, autoritățile au dat o nouă lovitură industriei festivalurilor appeared first on Cultura la dubă.

S-au împlinit 6 luni de când guvernul Orban, prin vicepremierul Raluca Turcan și ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, anunța că a găsit soluția pentru sprijinirea sectorului cultural – o schemă de ajutor de stat de 100 de milioane de euro.

Anunțul era făcut în grabă, chiar înainte de alegerile parlamentare, iar operatorii culturali și artiștii erau presați să se înscrie de urgență, în doar 7 zile, într-un registru cultural, pentru a putea beneficia ulterior de sprijinul financiar.

Azi, surse din cadrul guvernului ne-au dezvăluit că va mai dura mult timp până când vor fi găsite surse de finanțare pentru sectorul cultural, fiind posibil ca cel puțin o parte dintre măsuri să fie implementate abia la anul, în 2022.

Schemele de ajutor nu au fost cuprinse în bugetul de stat, iar PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) prevede un sprijin pentru redresarea industriilor creative și un buget inițial de negociere în valoare de 77 de milioane de euro, însă banii ar putea fi accesați tocmai la începutul anului viitor.

În cea mai realistă estimare, schemele pentru operatorii culturali ar putea fi cuprinse abia la rectificarea bugetară din vară, însă chiar și din acel moment, ar mai fi nevoie de câteva luni pentru implementare.

Până acum, au existat numeroase dezbateri și modificări ale măsurilor de sprijin pentru cultura independentă, între membri ai guvernului și reprezentanți ai domeniului cultural, însă, în realitate, ele nu au avut în niciun moment un buget alocat, care să poată fi accesat de urgență, așa cum o cerea și contextul crizei.

Un lucru asemănător s-a întâmplat și cu schema de ajutor privind producții cinematografice străine, realizate pe teritoriul României, lansată de guvernul Dăncilă. Conform acelei măsuri, guvernul României ar fi trebuit să le ramburseze producătorilor străini 35% din bani sau 45%, dacă în respectiva producție România era promovată explicit prin conținut.

Bazându-se pe acea promisiune, 21 de producători străini au ales să filmeze proiecte cinematografice în România și au cheltuit aproximativ 300 de milioane de lei, bani pe care ar fi trebuit să îi primească înapoi de la guvernul nostru.

Ulterior, ministrul PNL Bogdan Gheorghiu, a declarat că, de fapt, aceea a fost o schemă existentă doar pe hârtie. “Am moştenit-o, am găsit-o undeva pe la SGG, undeva pe la un institut de prognoză, cu 200 şi ceva de milioane de lei pe hârtie, dar cu conturile goale. Asta era schema de ajutor.”, a declarat ministrul Culturii anul trecut, în fața parlamentarilor.

Ajutorul pentru artiștii independenți și alte persoane fizice care activează în sectorul cultural

Singura formă de sprijin care a funcționat până acum în sectorul cultural este indemnizația acordată persoanelor fizice care lucrează pe drepturi de autor sau contracte de prestări servicii, în valoare de 4.072 de lei/ lună, din care ar trebui returnați 40% din bani pentru taxe și impozite.

Ministerul Culturii a promis la începutul acestui an că va încerca să prelungească acordarea indemnizației chiar până la finalul lui 2021 și a cerut la guvern permisiunea de reeșalonare a taxelor pentru cei care nu au de unde să returneze banii. Până acum, nu a existat o decizie oficială în acest sens, iar situația a rămas neclară.

Acum, surse din cadrul Ministerului Culturii susțin că se fac demersuri pentru o nouă formă de sprijin acordată persoanelor fizice, de data aceasta prin SURE/ Mecanismul european de stabilitate în contextul crizei provocate de pandemie, care permite acordarea de fonduri mult mai rapid decât prin PNRR. Această măsură ar putea fi implementată, cel mai devreme, în câteva luni.

Cultura vie vs. Cultura moartă

În vreme ce sectorul cultural independent e muribund, iar activitățile sunt în continuare blocate, Parlamentul României a fost preocupat mai degrabă de inițiative care glorifică istoria românilor, prin evenimente culturale.

Mai exact, a adoptat o lege prin care anul 2021 a fost declarat Anul Tudor Vladimirescu, după cum Cultura la dubă a anunțat aici.

În plus, PNL Suceava pregătește o serie amplă de evenimente culturale care vor sărbători Serbarea de la Putna – 1871, la rândul ei a fost o celebrare a 400 de ani de la întemeierea Mănăstirii Putna.

Un membru important al PNL Suceava, alături de Gheorghe Flutur, este chiar Bogdan Gheorghiu, ministrul Culturii.

De altfel, Bogdan Gheorghiu este printre puținii miniștri care și-au păstrat postul după trecerea de la guvernul Orban la guvernul Cîțu, asta și pentru că niciun alt partid din coaliție nu și-a dorit portofoliul de la cultură.

Bugetul capitalei pentru cultură a scăzut cu aproape 50%

La momentul promisiunii de pe 18 noiembrie s-a aflat la guvern și Nicușor Dan, proaspăt ales atunci primarul Capitalei. Acesta promitea, la rândul său, un sprijin pentru sectorul cultural independent din București.

De asemenea, primarul a anunțat pe parcursul mandatului său că va tăia fondurile acordate în mandatul Gabrielei Firea pentru târguri și le va da independenților.

La anunțarea bugetului primăriei, independenții au aflat că bugetul ARCUB este mult sub așteptări, iar pentru call-uri de proiecte culturale se alocă doar 5 milioane de lei.

În total, bugetul acordat întregului domeniul cultural bucureștean este redus aproape la jumătate, față de anii anteriori.

Lupta pentru supraviețuire

În tot acest timp, multe teatre independente din țară sunt aproape de faliment, iar artiștii și alți lucrători culturali au fost nevoiți să se apuce de curierat sau alte joburi, pentru a putea supraviețui. În ultimul an, Cultura la dubă a spus pe larg poveștile acestora.

Cinematografele sunt în continuare închise, filme lansate anul trecut au rămas nevăzute de public, iar filme noi stau în sertare până când lumea își va reveni la o oarecare normalitate.

Organizatorii marilor festivaluri speră că vor ține edițiile din această vară, iar în acest sens guvernul le cere să devină o voce puternică pentru vaccinarea în masă. Doar așa, evenimentele culturale vor putea avea loc, a spus-o chiar premierul Cîțu.

The post O cultură neînțeleasă și o schemă de neajutorare appeared first on Cultura la dubă.

Din această sumă, 13 milioane de lei sunt pentru finanțarea proiectelor organizate până la 15 noiembrie 2021 și 2 milioane de lei pentru programele multianuale derulate în perioada iulie 2021 – 15 iunie 2023

O sesiune de finanțare a AFCN era așteptată în sectorul cultural, dar nu era cunoscut bugetul ei. Perioada de înscriere a proiectelor culturale pe platforma online a demarat la 1 martie și se va finaliza pe 30 aprilie 2021.

Proiectele culturale pot fi încadrate în 11 arii tematice: 

1. Arte vizuale
2. Teatru
3. Muzică
4. Dans
5. Artă digitală și noile medii
6. Educație prin cultură
7. Intervenție culturală
8. Patrimoniu cultural material
9. Patrimoniu cultural imaterial
10. Promovarea culturii scrise
11. Proiecte cu caracter repetitiv

Acestora li se adaugă programele multianuale, definite separat. Începând cu această sesiune, un operator cultural nu poate înscrie în concurs mai mult de două oferte culturale pe sesiune, dintre care poate propune un singur program multianual.

„Finanțarea proiectelor culturale prin AFCN reprezintă un gest de continuitate pentru cultură. Este unul dintre cele mai longevive programe ale Ministerului Culturii și sunt convins că așteptăm cu toții rezultatul selecției proiectelor. Felicit echipele Ministerului și AFCN-ului deoarece au lucrat eficient și la doar câteva zile de la primirea filei de buget au demarat procedurile”, a declarat ministrul Culturii Bogdan Gheorghiu.

Toate informațiile referitoare la priorități, plafoane de finanțare și calendarul de derulare a sesiunii II/2021 sunt disponibile online, pe pagina www.afcn.ro. Totodată, a fost lansată invitația de înscriere a candidaturii în aplicația online a celor interesați să se implice ca evaluatori, înscrierea făcându-se tot până la 30 aprilie 2021, ora 17:00.

The post AFCN acordă 15 milioane de lei pentru proiecte culturale appeared first on Cultura la dubă.

După scandalul de la Opera Națională Iași, Ministerul Culturii aduce schimbări și la Opera Națională din București.

Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, a semnat azi ordinul privind încetarea contractului de manager interimar al ONB, încheiat cu Fănel Ignat la sfârșitul anului 2017. Conform unui comunicat transmis de Ministerul Culturii, decizia asupra încetării contractului a fost unilaterală.

Mandatul se va încheia efectiv pe 25 martie 2021, la îndeplinirea termenului de preaviz.
După expirarea termenului legal, ministrul Culturii va numi un nou manager interimar, având în vedere faptul că ministerul nu poate demara procedurile legale pentru organizarea unui concurs de proiecte de management.

Postul de manager al Operei Naționale București este ocupat de către Alexandru-Cătălin Ionescu, al cărui contract de management a fost suspendat până când va exista o hotărâre definitivă în dosarul penal în care acesta este anchetat.

Potrivit rechizitoriului din acel dosar, în anul 2006, pe când era director general al Operei Naționale București, Cătălin Ionescu ar fi deturnat fonduri publice în complicitate cu alți inculpați, către firmele acestora. Prejudiciul adus este estimat la aproape 3.400.000 de lei.

Ministerul Culturii urmează să anunțe zilele acestea cine va fi noul manager interimar.

The post Managerul Operei Naționale București a fost înlăturat din funcție appeared first on Cultura la dubă.