foto: Cultura la dubă
Ministerul Culturii a pus în dezbatere publică proiectul de Ordonanță pentru modificarea și completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.
Acesta prevede o serie de măsuri care vor înlesni intevenția asupra anexelor monumentelor istorice, precum și asupra caselor aflate în zone istorice protejate, dar care nu sunt la rândul lor clasate ca monumente.
România are oficial peste 30.000 de monumente istorice.
Conform proiectului de Ordonanță, noile construcții sau desființările de clădiri din zone protejate vor avea nevoie de aviz doar de la Direcțiile județene de Cultură, nu și de la Comisiile Zonale și Naționale pentru Monumentele Istorice, așa cum se întâmplă în prezent.
De exemplu, dacă un proprietar vrea să își demoleze casa aflată într-o zonă istorică protejată și să ridice în locul ei un bloc, el nu va avea nevoie de avizul Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice, din care fac parte mai mulți specialiști, ci doar de la Direcția de Cultură din cadrul autorității locale.
De asemenea, în proiectul de OUG este prevăzută o excepție care va permite desființarea anexelor unor monumente istorice, pe baza unui studiu.
“Articolul 11 se modifică și va avea următorul cuprins:
2) Desființarea, distrugerea parțială sau totală, profanarea, precum și degradarea monumentelor istorice sunt interzise și se sancționează conform legii.
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), poate fi avizată și autorizată, conform legii, desființarea parțială a monumentelor istorice, în baza unui studiu istorico-științific de fundamentare privind evaluarea culturală a imobilului asupra căruia a fost instituit regimul juridic de monument istoric și a relației acestuia cu contextul lui, conținând restricții și permisivități de intervenție și realizat de personal de specialitate atestat, potrivit legii, ca parte a unei documentații avizate conform propunerilor comisiilor de specialitate.”
Este celebră situația de la Palatul Știrbei de pe Calea Victoriei când, în urmă cu câțiva ani, Primăria Sectorului 1 a avizat demolarea anexelor palatului (grajduri și crame istorice), pentru a face loc unui proiect imobiliar care prevedea construcția unui centru comercial chiar în spatele palatului. Cazul respectiv a ajuns în atenția procurorilor DNA și construcția a fost momentan blocată.
Modificările propuse de Ministerul Culturii sunt criticate de directorul Agentiei Municipale pentru Consolidarea Cladirilor cu Risc Seismic, Edmond Niculușcă, cunoscut ca activist pentru protejarea patrimoniului. Într-o scrisoare publică adresată ministrului Culturii, Bogdan Gheorghiu, acesta afirmă:
“Proiectul de Ordonanță pe care îl propuneți ne întoarce în timp 20 de ani, iar efectele vor fi catastrofale. Veți fi un mic Ceaușescu pentru centrele istorice ale orașelor din România.
Comisiile Zonale și Comisia Națională pentru Monumentele Istorice nu trebuie eliminate din circuitul de avizare al proiectelor imobiliare din zonele protejate, chiar dacă proiectul imobiliar este semnat de un expert atestat de instituție.
Nu puteți lăsa decizia doar Direcțiilor de Cultură care nu au oameni, au salarii mizerabile și nu au experți atestați. Cum puteți introduce noțiunea de “desființare parțială” a monumentele istorice în legislația românească de secol 21?
Aveți datoria, ca Ministru al Culturii, să consolidați protecția patrimoniului, nu să o slăbiți. Au dispărut mii de case în București în ultimii 20 de ani, cum puteți să vă asumați lovitura finală dată acestui oraș?” – Edmond Niculușcă.
În schimb, primarul capitalei, Nicușor Dan, cunoscut în trecut ca luptător pentru salvarea monumentelor istorice, nu s-a pronunțat deocamdată pe acest subiect.
De cealaltă parte, ministerul Culturii susține că:
“Scopul Ministerului Culturii este să protejeze patrimoniul, dar și să asigure cetățenilor un set de reguli coerente, fără piedici și termene aberante. Trebuie eliminată practica de „alergat după ștampilă”, iar profesioniștii trebuie să conștientizeze responsabilitatea atestării pe care o obțin, care poate, în egală măsură, fi retrasă în cazul nerespectării procedurii legale.
Modelul propus este preluat din legislația franceză, unde ştim că nu se practică politica dezvoltatorilor imobiliari în detrimentul patrimoniului. Este un proiect de lege incomod pentru grupurile de interese din acest domeniu.
Nu vreau să cred că cei care folosesc termeni de tipul „mafia imobiliară” sunt de fapt apărătorii mafiei avizelor. Este uşor să aruncăm cu astfel de termeni, dar propun să ne rezumăm strict la prevederile din acest text şi vom observa că sunt în interesul real al patrimoniului cultural din România şi al românilor.
Subliniez că Ministerul Culturii eliberează doar avize. Certificatul de urbanism și autorizația de construire se obțin de la autoritățile locale”, a declarat ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu.
Guvernul, prin Ministerul Culturii, nu precizează, însă, care este urgența cu privire la modificare legii monumentelor istorice și de ce a ales să aducă aceste schimbări prin OUG.
Cultura la dubă a solicitat un punct de vedere și directorului Institutului Național al Patrimoniului, Ștefan Bâlici. Momentan acesta nu a răspuns.
Proiectul se află în dezbatere publică până pe 30 august, iar cetățenii sunt invitați să își spună punctul de vedere la adresa [email protected].
