Ministerul Culturii, prin Unitatea de Management a Proiectului, a anunțat luni, în cadrul unei dezbateri publice cu reprezentanți ai sectorului cultural independent, 3 variante noi ale schemelor de ajutor propuse în urmă cu o lună.
Spre surprinderea multor participanți, noile variante au fost prezentate de către directorul Unității de Management a Proiectului, Bogdan Trîmbaciu, chiar în cadrul dezbaterii care urma să aibă loc pe baza ultimelor scheme propuse.
Conform acestuia, a ales să pună în discuție noua structură la care s-a ajuns, după ce deja ar fi ținut cont de solicitările organizațiilor din cultură. De cealaltă parte, a rămas nemulțumirea că documentul nu a fost transmis participanților înainte de dezbatere și că aceasta nu respectă normele legale.
Apoi, conținutul documentului a împărțit din nou lumea culturală în două tabere: cei mulțumiți și cei care contestă noile scheme.
De la toată discuția, care a durat 4 ore, a lipsit ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu.
CELE TREI SCHEME DE AJUTOR PENTRU SECTORUL CULTURAL INDEPENDENT
- Schema Minimis pentru persoane juridice (ONG-uri, SRL-uri, PFA și alte forme juridice)
- Statul acordă 20% din pierderile suferite în 2020. Pierderile se calculează altfel: Din cifra de afaceri/veniturile totale obținute în 2019 se scad veniturile din 2020. 20% din suma care reiese va fi ajutorul primit de la stat, fără să fie nevoie de cofinanțare.
- Ministerul Culturii este administratorul schemei
- Plafon maxim: 200.000 de euro
Această formă a fost criticată de reprezentanții unor ONG-uri sau firme mai mici, care au spus că 20% din pierderi reprezintă o sumă mai mică decât grantul de 8000 de euro propus în ultima variantă de minimis.
De asemenea, nemulțumiri au fost și din partea celor care au reușit să organizeze, totuși, evenimente în 2020, prin urmare, aceștia spun că în loc să fie răsplătiți de stat pentru eforturile depuse în pandemie, ei urmează să fie “pedepsiți”, dat fiind că diferența dintre încasările din 2020 și cele din 2019 nu ar fi la fel de mare ca în cazurile celor care nu au organizat nimic.
2. Schema Minimis pentru artiști, persoane fizice, prin Organisme de Gestiune Colectivă
- Acoperirea a 20% din pierderile provenite din drepturi de autor și drepturi conexe pentru artiștii înregistrați la OGC-uri (Organisme de Gestiune Colectivă care colectează drepturile de autor pentru artiști. Ex: difuzarea de melodii la radio, difuzarea de filme).
- OGC-urile devin administratorul schemei
- Plafon maxim: 200.000 de euro
Schema pentru artiști a fost cel mai dur contestată. Cele mai critice reacții au venit, în cadrul dezbaterii, din partea reprezentanților dansului și din partea celor din domeniul artelor vizuale.
Cosmin Manolescu, director al Fundației Gabriela Tudor, a argumentat că schema nu îi cuprinde pe artiștii care nu au contracte cu OGC-uri și că în această situație sunt cei mai mulți dintre dansatorii români.

Ioana Ciocan, vicepreședinte al Uniunii Artiștilor Plastici din România, a numit propunerea drept “incalificabilă”, în contextul în care numeroși artiști plastici de prestigiu nu au contracte cu Organisme de Gestiune Colectivă, ba mai mult, peste 1200 de oameni din aria artelor vizuale au semnat o petiție împotriva VISARTA și se află în conflict deschis cu singura societate care se ocupă de colectarea încasărilor din drepturi de autor pentru artiștii plastici.
Și Diana Dochia, președintele Asociației Galeriilor de Artă Contemporană a explicat că această variantă propusă este contrară realității din domeniul artelor vizuale și că mulți artiști aleg să fie reprezentați de galerii, nu de OGC-uri.
De cealaltă parte, cei care au venit cu ideea către Ministerul Culturii, Asociația Muze, au susținut că aceasta este varianta reprezentativă pentru 19.000 de artiști români și singura formă prin care banii ar putea ajunge la artiști.
Bogdan Trîmbaciu a explicat că a ales această formulă fiindcă schemele de ajutor nu pot da banii direct persoanelor fizice, prin urmare, a considerat că OGC-urile ar fi în măsură să administreze schema pentru artiști.

3. Schema de Ajutor de Stat pentru organizatori de evenimente, librării, edituri, cinematografe
- Statul acordă 20% din pierderile suferite în 2020, față de 2019
- Plafon maxim: 1.800.000 de euro (se referă la toate schemele pe care le pot accesa organizatorii de evenimente, inclusiv schema Horeca. Suma totală obținută de la stat prin toate formele de ajutor nu poate depăși acest plafon)
- Administrator: Ministerul Culturii
Aici nu au existat contestații majore, ci, mai degrabă, nelămuriri. Reprezentanții editurilor și ai librăriilor au cerut o întâlnire separată cu directorul UAP, prin care să explice specificul domeniului lor și au menționat că multe librării se află într-o situație critică.
CONFLICTUL DESCHIS LEGAT DE SCHEMA MINIMIS PENTRU ARTIȘTI
În rândul artiștilor români există de ani de zile o nemulțumire legată de societățile care le gestionează încasările din drepturi de autor și drepturi conexe. De ce? Sumele pe care le primesc aceștia sunt uneori ridicol de mici, în comparație cu difuzările vizibile ale operelor acestora.
Unii dintre ai au încercat de-a lungul timpului să își caute dreptatea în instanță. Este celebru cazul actorului Toma Cuzin, care a dat CREDIDAM în judecată și de câțiva ani duce o luptă care pare fără final.
Conform unei sentințe a Tribunalului București, din noiembrie 2019, CREDIDAM trebuia să îi achite lui Toma Cuzin remunerații încasate în numele său, în valoare de 2.025.000 lei. Dar sentința nu este definitivă.
Un conflict mai recent este cel dintre galerii, muzee, artiști plastici și VISARTA.
La sfârșitul lui 2020, VISARTA, compania care deține monopol în colectarea drepturilor de autor din domeniul artelor plastice, pregătea o inițiativă prin care muzeele și galeriile ar fi fost obligate să plătească o taxă de 70-100 de lei pentru expunerea unei opere de artă.
Lumea artei s-a opus vehement, iar situația a fost discutată inclusiv cu ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu.
Prin urmare, propunerea Ministerului Culturii i-a surprins pe toți cei care contestă OGC-urile. Unii artiști spun că nu pot avea încredere ca schema de ajutor dedicată lor să fie administrată tocmai de către cei care le gestionează încasările din drepturi de autor, într-un mod netransparent, de ani de zile.
Este și cazul Luizei Zan, una dintre cele mai cunoscute voci de jazz din România.

Prin Asociația Națională a Muzicienilor Independenți, pe care o și reprezintă, aceasta a transmis:
“Nu toți beneficiarii de drepturi de autor și conexe sunt înscriși în organisme de gestiune colectivă din România. Aceasta nu înseamnă că artiștii respectivi nu au o activitate constantă și consistentă, recunoscută și remunerată, ci că sunt afiliați altor organisme de gestiune colectivă, din alte țări – unde aceștia activează frecvent, sau ale căror creații sunt protejate în țările respective.
Unele categorii de titulari de drepturi (muzicienii de cover-uri, scenografii, regizorii de teatru, coregrafii) nici măcar nu beneficiază de drepturi de tipul celor gestionate de OGC-uri.
Organismele de gestiune colectivă numără printre membrii lor moștenitori ai artiștilor, care beneficiază de drepturi de autor și conexe, deși nu au activitate.“
De cealaltă parte se află cel care a inițiat propunerea către Ministerul Culturii, ca schema pentru artiști să fie administrată de OGC-uri, Răzvan Ailenei, președintele Asociației MUZE.

“Ni s-a spus că nu avem cum să obținem bani pentru persoane fizice, așa că singurii interpuși pe care i-am identificat, care să fi mapat deja toată industria artistică, sunt Organismele de Gestiune Colectivă, care totalizează un număr de 19.000 de artiști, potențiali beneficiari.
Soluția asta satisface cea mai mare parte din artiști, iar dacă există orice nemulțumiri din partea celor care sunt cuprinși în OGC-uri, ar trebui să se vină cu completări și cu alte soluții, dar nicidecum să renunțăm la această propunere, care ajută atât de mulți artiști.
Răzvan Ailenei, președintele Asociației MUZE
Cineva ar trebui să fie responsabil că vrea să anuleze o măsură care ajută 19.000 de oameni.
rep: Este adevărat că printre cei 19.000 se află artiști care au decedat sau urmașii lor, ori artiști străini?
Nu, i-am eliminat pe aceștia. Am eliminat și artiștii străini și artiștii care au moștenitori. E vorba despre 19.000 de artiști activi.”, a declarat Răzvan Ailenei pentru Cultura la dubă.
Am stat de vorbă și cu Bogdan Trîmbaciu, directorul Unității de Management a Proiectului, cel care s-a ocupat de elaborarea acestor scheme.
“Se pune întrebarea în momentul ăsta, cum demonstrăm câți artiști avem? Că poate să spună oricine că e artist. Și atunci, trebuie să aibă o apartenență undeva, să aibă un SRL, dacă nu au SRL, să fie înregistrați undeva.”
Bogdan Trîmbaciu, directorul Unității de Management a Proiectului
Acesta susține că intenția Ministerului Culturii este să ajute toți artiștii, dar că, din păcate, nu exista dinainte o formă legală de identificare a artiștilor din România. Așa ar fi ajuns la varianta cu OGC-urile.
“E vorba de statul român aici și când vorbim despre un ajutor de stat trebuie să se poată demonstra contabil, corect, cu acte, că acei oameni sunt artiști. Putem spune despre cineva care cântă pe stradă că e un artist, dar eu nu pot să îl justific că este un artist.“
Bogdan Trîmbaciu, directorul Unității de Management a Proiectului
Și atunci, ei au venit cu soluția asta care mie îmi face sens. Iar noi folosim organismele de gestionare colectivă ca un instrument. Atât.
Ei nu primesc bani, comision sau alte chestii, ei au niște căi pe care deja le folosesc, pentru a vira banii către artiști, au niște situații foarte clare pe 2019 și pe 2020, cu ocazia asta devin și ele foarte transparente, adică ne pun la dispoziție niște situații foarte clare.
Și ei se acreditează frumos ca administratori de grant și în felul ăsta putem să dăm banii artiștilor.“, a declarat Bogdan Trîmbaciu pentru Cultura la dubă.
Totuși, aceast ajutor se referă doar la drepturile de autor și drepturi conexe. El nu va lua în calcul principala sursă de venit pentru artiști: spectacole, concerte, vânzări de lucrări de artă, adică principalele pierderi suferite.
“rep: Sunt artiști necuprinși în aceste scheme, care nu sunt înscriși în organisme de gestionare a drepturilor de autor și își fac singuri contractele la concerte. Ce se întâmplă cu aceștia?
Ce contracte își fac?
rep: Contracte pe drepturi de autor, persoană fizică.
Bun, dacă au contracte de drepturi de autor, persoană fizică, deja sunt ajutați de statul român prin indemnizații. Deci nu există lăsați în afară.“, a mai spus Bogdan Trîmbaciu.
Este vorba despre indemnizația de 4.072 de lei/ lună pe care o pot accesa cei care nu au deloc activitate. De exemplu, dacă un actor independent a avut un spectacol în luna februarie, pentru care a încasat suma modică de 150 de lei, el nu va mai putea obține acea indemnizație pe luna februarie.
Deocamdată, Ministerul Culturii nu a transmis oficial dacă indemnizațiile vor mai fi sau nu impozitate sau va fi posibilă reeșalonarea taxelor către stat. A spus, însă, că a făcut demersuri în acest sens. Mai mult, Ministerul Culturii încearcă să obțină de la guvern acordarea acestor indemnizații până la sfârșitul anului 2021, desigur, doar pentru cei care nu au niciun tip de activitate.
Asociația Națională a Muzicienilor Independenți propune Ministerului Culturii “acordarea posibilității de a își reporni activitatea artiștilor care beneficiază de indemnizație și încă nu pot înregistra venituri cu care să depășească pragul de subzistență, prin suplimentarea veniturilor pe care le înregistrează, cu diferența până la totalul indemnizației.“
În plus, aceeași asociație propune eliminarea OGC-urilor din schema pentru artiști și înlocuirea acelei variante cu burse/rezidențe pentru artiști.
Ideea este susținută și de Ioana Ciocan, vicepreședintele Uniunii Artiștilor Plastici și director Art Safari.

“Condiţionarea artiştilor independenţi de primirea unui ajutor din partea statului prin condiţionarea apartenenţei lor la o societate de drepturi de autor sau la Uniunea Artiștilor Plastici este profund discriminatorie. Ce urmează? Primesc burse doar cei care fac naturi statice? Sau scene istorice?
Ioana Ciocan, vicepreședintele Uniunii Artiștilor Plastici
Pot fi burse dacă sunt gestionate de AFCN sau MNAC.”, a declarat aceasta pentru Cultura la dubă.
În schimb, Bogdan Trîmbaciu spune că niște burse nu ar putea fi incluse în scheme de ajutor, fiindcă acestea sunt gândite pentru a compensa pierderile, nu pentru a încuraja viitoare creații.
Dincolo de multiplele variante discutate, de sprijinire a sectorului cultural independent, un lucru este cert. De la mijlocul lunii noiembrie, de când Ministerul Culturii anunța prima schema de ajutor, totul a rămas la nivel de discuții.
Artiștii independenți și organizațiile culturale se confruntă, între timp, cu probleme financiare grave.
O reacție elocventă în acest sens a venit, în cadrul dezbaterii publice, din partea actorului Florin Frățilă: “Ne-am săturat de aceste discuții, trebuie să dați drumul la bani!”
Conform celei mai optimiste estimări, după ce va exista un acord asupra schemelor de ajutor, acestea ar putea intra în vigoare, cel mai devreme, peste două luni.
Unde pot fi consultate documentele oficiale in care sunt prezentate noile scheme de ajutor pentru sectorul cultural?
Tocmai au fost publicate de Ministerul Culturii pe cultura.ro
Comments are closed.