Singurul indicator al consumului cultural din România arată că a crescut numărul românilor care merg la cinematograf și a scăzut numărul spectactorilor la teatru. Iar la nivel național suntem, în continuare, în urma mediei Europene, în ceea ce privește fondurile alocate culturii: 20 de euro/persoană în România și 100 de euro/persoană în Uniunea Europeană.
Față de anul 2016, a crescut consumul de concerte și de divertisment de la 43% la 57% în 2018.
Mersul la cinema a crescut cu 6%: de la 33% în 2016 la 39% în 2018.
În schimb, consumul de teatru a scăzut de la 37% în 2014, la 33% în 2018. Specialiștii susțin că infrastructura (lipsa sălilor de spectacole), precum și prețurile biletelor și calitatea slabă a spectacolelor sunt principalele cauze.
Totuși, întrebați ce fel de teatru preferă, românii au raspuns astfel:
- Comedie 58%
- Stand-up comedy 20%
- Dramă 11%
- Teatru de stradă 7%
- Teatru pentru copii 5%
În prefața barometrului, antropologul Vintilă Mihăilescu trage un semnal de alarmă și vorbește despre problema infrastructurii culturale în România.
“În percepția populației, în 66% din cazuri nu există spații pentru spectacole de balet, opera sau filarmonică, iar în 60% nu există teatru. Nu este de mirare astfel că, după cum rezultă din alt studiu, dintre cei care au participat în anul în curs la evenimente culturale (teatru, expoziții), 70% provin din urban și doar 30% din sate: poate că ar merge mai mulți dacă ar avea pur și simplu unde…”
Același barometru ne arată că 84% dintre respondenți nu au încredere în oamenii din jur, iar 34% consideră că în Romania oamenii nu sunt liberi să spună ce gândesc fără să le fie frică de consecințe.
Un capitol este dedicat și analizei modului în care a fost sărbătorit centenarul în România, adică între serbări și comemorări.
Dintre 640 de proiecte finanțate de Ministerul Culturii, 340 au fost manifestări de tip spectacol, 101 – proiecte de restaurări sau contrucții de monumente, 83 de expoziții, 73 de lansări de carte și albume aniversare, 26 de conferințe și simpozioane și 17 proiecte interdisciplinare.
„Pentru că s-a ratat o întreagă perioadă de pregătire, nu s-a putut construi ceva semnificativ sau durabil, iar fondurile alocate, deloc puține, s-au risipit în acțiuni efemere greu de identificat pe agenda publică.” Carmen Croitoru, directorul Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală
Prezent la evenimentul de lansare a Barometrului Cultural, directorul Institutului Național de Statistică a vorbit și despre cultura ca business. În România, șansele ca o firmă din domeniul cultural să supraviețuiască mai mult de 5 ani sunt de doar 40%.
Iar, conform acestuia, o problemă a domeniului cultural în țara noastră este și forma de contract dintre angajați și instituții. În România, majoritatea lucrează pe contracte nedeterminate, ceea ce duce la dificultatea schimbării unor persoane din funcție și la blazare, pe când în țările vestice, foarte mulți oameni din domeniul cultural lucrează fie cu contracte de colaborare pe perioade determinate sau pe proiecte.