Între monument istoric și „bombă biologică”. Conflictul demolării unuia dintre cele mai vechi spitale din România

foto: newsbucovina.ro

Clădirea fostului spital „Stamate” din Fălticeni, construită în urmă cu 161 de ani, în vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, a fost demolată săptămâna aceasta, în ciuda solicitărilor unui ONG local de a clasa imobilul ca monument istoric. 

Eforturile de conservare a imobilului s-au lovit de intenția Primăriei de a construi în locul spitalului o parcare, spații verzi și căi de acces pentru mașinile locatarilor unui bloc din vecinătate.

Clădirea părea să fie salvată când Direcția Județeană de Cultură(DJC) Suceava a emis, săptămâna trecută, un aviz de demarare a procedurii de clasare de urgență a Spitalului „Stamate”.

Acesta a fost retras însă, din cauza unui „viciu de procedură”, o greșeală în documentație. Fără să lase timp pentru reluarea demersului de clasare, în mai puțin de două zile, Primăria a demolat imobilul care avea toate șansele să fie declarat monument istoric.

Până recent, în vechea clădire funcționa încă pavilionul central al Spitalului Municipal din Fălticeni. Pe 2 septembrie 2021 a fost inaugurat un nou spital în oraș, după ce construcția lui a durat nu mai puțin de 30 de ani!

Iar clădirea Spitalului „Stamate” a rămăs fără utilitate medicală.

Motivând că imobilul se află într-o stare avansată de degradare, Primăria Fălticeni a demarat la începutul lunii noiembrie procedurile pentru demolarea acestuia. Deși este vorba despre una dintre cele mai vechi clădiri din Fălticeni, aceasta nu figura pe lista clădirilor din patrimoniul local.

Pe 4 noiembrie, Fundația Culturală „Șezătoarea” a trimis la Ministerul Culturii o primă solicitare de declanșare a procedurii de clasare în regim de urgență a clădirii Spitalului vechi din Fălticeni. Temeiul legal al solicitării este Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

Solicitarea Fundației Șezătoarea

În termenul de trei zile prevăzut de lege, DJC Suceava a transmis Fundației Culturale „Şezătoarea” și Primăriei Fălticeni că a fost declanșată procedura de clasare de urgență. Conform art. 21 din legea 422/2001, imobilul beneficia din acel moment, pe o perioadă de maxim 12 luni, de statutul de monument istoric, care l-ar fi protejat de la demolare. 

La finalul săptămânii trecute, DJC Suceava a retras adresa de declanșare a procedurii de clasare. Motivul ar fi o „constatare nulă” din partea unei comisii. Astfel, în lipsa unei protecții legale pentru clădire, buldozerele firmei angajate de Primăria Fălticeni și-au reluat luni activitatea la Spitalul „Stamate”.

Tot luni, DJC Suceava a primit două noi solicitări de clasare a imobilului: una tot de la Fundația „Șezătoarea” și una de la Pro Patrimonio, ONG pentru conservarea patrimoniului cultural cu filiale în România, Marea Britanie și Franța. 

Ambele solicitări au rămas fără răspuns, iar distrugerea spitalului a continuat. Marți după-amiază, ceea ce putea fi unul dintre monumentele istorice cele mai vechi din Fălticeni era cu totul la pâmânt.

Demolarea Spitalului Stamate/ foto: ziaruldepenet.ro

Cuvântul ministrului Culturii versus planurile primarului din Fălticeni

Contactat de HotNews.ro, ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, originar din Fălticeni, spune că Ministerul a făcut tot ce se putea, solicitând clasarea:

„Am solicitat Direcției să facă o clasare de urgență, am înțeles că au declanșat-o, dar a lipsit o constatare a comisiei, a fost nulă și până au reluat procedura cei de la Primărie s-au mișcat repede și au demolat imobilul în 24 de ore, mai ales că ei aveau deja un aviz emis pe 1 octombrie tot de Direcția de Cultură Suceava.”.

Practic, Bogdan Gheorghiu arată că DJC Suceava, instituția care a demarat procedura de clasare a Spitalului „Stamate” este aceeași care a avizat, anterior, demolarea acestuia. Deși Direcția de Cultură Suceava se află în subordinea Ministerului Culturii, planurile Primăriei din Fălticeni au cântărit, în cele din urmă, mai mult decât cuvântul ministrului:

„Eu am cerut directorului interimar de la Direcția de Cultură să se deplaseze la Fălticeni, să oprească lucrările și să aibă o discuție cu cei de la Primărie, poate măcar parțial se pot conserva anumite elemente valoroase, dar se pare că domnul director nu a reușit ce i-am solicitat. Rezultatul este că dimineață s-au reluat demolările și este pus totul la pământ”, a declarat ministrul pentru HotNews.ro.

Bogdan Gheorghiu
Bogdan Gheorghiu, ministrul Culturii/ foto: Adrian Scutariu/ Cultura la dubă

Primarul Fălticeniului, Cătălin Coman, susține că proiectul  pentru demolare exista încă din momentul începerii spitalului nou, din 1990, iar clădirea Spitalului „Stamate” nu ar avea vreo calitate arhitecturală, în afară de vechime:

„Spitalul vechi a fost făcut ca o construcție tehnică. Cel care l-a construit nu a făcut spitalul ca un edificiu cultural, ca un edificiu arhitectural. A fost o construcție tehnică.”, a declarat edilul pentru Monitorul de Suceava

Un alt argument adus de edil pentru demolarea spitalului este că „această clădire reprezintă o bombă biologică, bacterii, viruși, și orice altă destinație am vrea să îi dăm nu este recomandată din acest punct de vedere.”.

Totuși, în această “bombă biologică” au fost tratați pacienți până de curând. 

Primarul a mai precizat că demolarea imobilului face parte dintr-un obiectiv de investiții care ar aduce beneficii Spitalului Municipal Fălticeni:

„Nu vorbim numai de dărâmare, este un proiect mult mai amplu, nu dărâmarea spitalului vechi este principalul obiectiv de investiție. Obiectivul de investiție este sistematizare verticală Spital Municipal Fălticeni”, a precizat Cătălin Coman. 

„Sistematizarea verticală” menționată de primar presupune că pe locul fostului pavilion central al spitalului vor fi amenajate locuri de parcare, alei pietonale, spații verzi și căi de acces pentru mașinile locatarilor blocului ANL din vecinătate, separate de cele ale noului spital.

Problemele de legalitate ale avizului pentru demolarea spitalului

Specialiștii în monumente istorice contactați de Cultura la dubă pun la îndoială legalitatea avizului de demolare a Spitalului „Stamate”, în baza căruia a acționat Primăria. 

Arhitectul Mihai Tulbure a declarat că Primăria Fălticeni a acționat „mișelește”, fără să consulte un specialist și mai important, fără aprobare din partea Comisiei Zonale pentru Monumente Istorice(CZMI) din Suceava.

Specialistul ne-a explicat că, deși Spitalul „Stamate” nu era din punct de vedere legal monument istoric la momentul emiterii avizului de demolare, acesta se afla în zona de protecție a unor clădiri de patrimoniu: Muzeul Irimescu și Tribunalul din Fălticeni. Astfel, conform art. 24, al. 1 din Legea 422/2001, orice intervenție trebuia să fie avizată fie de Ministerul Culturii, fie de un serviciu din subordinea acestuia, respectiv de DJC Suceava.

Spitalul Stamate
Spitalul Stamate/ foto: newsbucovina.ro

Problema este că Direcția Județeană pentru Cultură Suceava „și-a luat libertatea de a emite avize” fără să consulte Comisia Zonală pentru Monumente Istorice Suceava, ne-a confirmat arhitecta Anca Filip, membră a Comisiei. 

Eliberarea avizului de demolare fără aprobarea CMZI a fost posibilă din cauza unei portițe legale: Ordinul nr. 2807 din 24 octombrie 2018 al Ministerului Culturii, care stabilește  „tipuri de intervenții asupra monumentelor istorice, a imobilelor din zonele de protecție a acestora sau din zonele protejate care afectează în mică măsură substanța istorică (…) și condițiile în care se pot emite avize fără consultarea Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, respectiv a comisiilor zonale ale monumentelor istorice.”.

Punctul 23, invocat în avizul emis de DJC Suceava, se referă la: „Extindere construcții realizate după anul 1960”. Amintim că Spitalul „Stamate” din Fălticeni este cu un secol mai vechi, datând de la 1860. În plus, Anca Filip ne-a explicat că „Sistematizarea verticală” indicată ca obiectiv în acest aviz, nu include nicidecum autorizații pentru demolări, ci doar pentru construcții.

Institutul Național al Patrimoniului a înaintat o plângere către Poliție și Inspectoratul Național pentru Construcții. Autoritățile vor stabili dacă avizul pentru demolarea spitalului era legal sau nu, însă acesta este un proces tardiv, pentru că vechea clădire a fost deja pusă la pământ. Plângerea INP a ajuns de asemenea și la Ministerul Culturii. 

Spitalul Stamate
Spitalul Stamate/ foto: ziaruldepenet.ro

”Aștept ca organele de anchetă să facă lumină fiindcă și mie mi se pare un pic ciudat”, a declarat Bogdan Gheorghiu pe acest subiect.

Contactat de Cultura la dubă, primarul din Fălticeni, Cătălin Coman, a negat acuzațiile de ilegalitate în legătură privind avizul de demolare al Spitalului „Stamate”, precizând că proiectul de sistematizare verticală îndeplinea cadrul legal pentru a-l obține. Edilul a declarat că nu știe de ce nu a fost consultată Comisia Zonală pentru Monumente Istorice Suceava, iar în urma plângerii depuse de INP, documentația proiectului a fost trimisă pentru analiză autorităților.

Am încercat, de asemenea, să contactăm Direcția Județeană pentru Cultură Suceava pentru explicații, însă nu am primit un răspuns până la data publicării articolului.

Istoricul Spitalul „Stamate” Fălticeni

Construcția spitalul din Fălticeni a început în anul 1850. Ridicat din banii preotului Iftime Stamate, acesta a fost dat în folosință pe 21 iunie 1860. De atunci și până pe 23 august 2021, spitalul nu și-a încetat activitatea. 

În cei 161 de ani de existență, pe lângă statutul de spital orășenesc, unitatea medicală a fost și spital militar în timpul celor două războaie mondiale. Spitalul era cunoscut sub denumirea Spitalul Stamate, purtând numele întemeietorului său.

Încă de la început, spitalul a inclus și o capelă pe mijlocul acestuia, închisă de autoritățile comuniste în urmă cu 70 de ani. În anul 1938, în jurul capelei a fost construit etajul clădirii. Din 1965, clădirea a devenit pavilion central pentru Spitalul Municipal Fălticeni.

Spitalul „Stamate” din Fălticeni era una dintre cele mai vechi clădiri medicale din România, și a doua cea mai veche clădire din oraș, după Biblioteca Muncipală, construită în anul 1858.

Așa cum spune primarul din Fălticeni, fostul Spital „Stamate” nu mai era un loc sigur pentru desfășurarea activităților medicale. Însă nu poate fi negată valoarea istorică pe care clădirea în sine o reprezenta pentru oraș. Prin conservare, aceasta putea deveni un edificiu al istoriei orașului Fălticeni sau poate chiar primul muzeu al istoriei domeniului sanitar din România. Însă aceste idei presupun o preocupare reală pentru protejarea și valorizarea clădirilor de patrimoniu, care din păcate, nu există printre autoritățile române.


Susține platforma noastră de jurnalism independent printr-o donație:

Transfer Bancar: RO47RNCB0318009831680001(BCR)

Patreon: Donează

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *