photo: Bogdan Iordache, PhotoCube
Regizorul Alexander Nanau, premiat în 2020 la nivel mondial pentru filmul său documentar “Colectiv” și elogiat de cele mai mari publicații, spune că a fost anunțat de către Administrația Prezidențială că președintele Klaus Iohannis îi conferă Medalia “Meritul Cultural”, cu ocazia Zilei Culturii Naționale, care va avea loc pe 15 ianuarie.
Nanau a anunțat într-o postare publică pe pagina sa de facebook că va refuza decorația și a publicat răspunsul trimis Administrației Prezidențiale. Acesta susține că “statul român nu ar trebui să folosească ziua culturii pentru ceremonii și decorări simbolice, ci pentru anunțarea și implementarea unor soluții concrete de salvare a sectorului cultural.”
Regizorul filmului “Colectiv” mai spune că “ar fi o ipocrizie din partea mea să accept această decorație, având în vedere că domeniul cinematografic și structurile statului responsabile pentru el se află în moarte clinică. Începând din martie 2020 și până astăzi, instituțiile statului responsabile nu numai că nu au adresat această problemă, ba dimpotrivă, au agravat-o prin lipsa de acțiune și indiferență.”
Iată postarea integrală a regizorului:
“Stimate domnule Nanau,
Conform discuţiei telefonice, cu ocazia Zilei Culturii Nationale, Presedintele Romaniei, Domnul Klaus Werner Iohannis, a decis sa va confere Medalia “Meritul Cultural”.
Cred că este cel mai cinic moment pentru a decora, simbolic și gol de sens, cultura României. După aproape un an de eforturi și propuneri din partea tuturor sectoarelor culturale de a angaja statul Român în implementarea de mecanisme de susținere a culturii sever amenințate de faliment în timpul crizei COVID 19, reacția și intervenția concretă a statului Român la toate nivelurile institutionale a fost zero.
Fac public răspunsul meu către Administrația Prezidențială care dorea să mă decoreze pe 15 ianuarie pentru meritele în susținerea culturii naționale pe timp de criză.
Scrisoarea lui Alexander Nanau către Administrația Prezidențială
“Bună ziua!
În primul rând țin să le mulțumesc atât Președintelui Klaus Werner Iohanis, cât și Ministrului Culturii Bogdan Gheorghiu pentru această propunere.
Din păcate, având în vedere criza fără precedent în care se află tot sectorul cultural din România, nu pot accepta această distincție.
Cred cu tărie că în acest timp de criză statul Român nu ar trebui să folosească ziua culturii pentru ceremonii și decorări simbolice, ci pentru anunțarea și implementarea unor soluții concrete de salvare a sectorului cultural, de mulți ani cel mai puternic ambasador al țării, dar și un sector economic extrem de important până la criza COVID 19.
Până acum, propunerile de salvare a industriei culturale s-au facut doar la nivel retoric, iar eu nu pot participa la această susținere simbolică a unui lucru esențial, cultura acestei țări.
Cred că decorarea oricărui artist în acest moment, în care sectorul cultural se confruntă cu falimentul (cauzat de eșecul constant al statului român de a-l susține și de a-l sprijini pe timp de criză) ar deservi pe termen lung cultura României.
Ca cineast care în momentul acesta atrage cea mai mare atenție internațională asupra culturii și cinematografiei Române, consider ca ar fi o ipocrizie din partea mea să accept această decorație având în vedere că domeniul cinematografic și structurile statului responsabile pentru el se află în moarte clinică. Începând din martie 2020 și
până astăzi, instituțiile statului responsabile nu numai că nu au adresat această problemă, ba dimpotriva, au agravat-o prin lipsa de acțiune și indiferență.
Orice student de film sau teatru din România, după ce a investit ani de viață în formarea sa profesională, are din ce în ce mai puține perspective de a-și putea face aici meseria, pentru că, după ce această criză sanitară va fi trecut, vor fi închise majoritatea caselor de productie de film, majoritatea teatrelor independente, a cinematografelor și a firmelor de distribuție de film.
Cea mai optimistă perspectivă pentru un student român este aceea de a părăsi țara, în speranța că-și va găsi locul
într-o țară care își respectă cultura și care a implementat deja scheme de stat care să o țină în viață. Pentru că, acolo unde va putea, viața culturală va înflori ca niciodată după această criză mondială, iar țările care își salvează acum sectorul cultural o fac și pentru că știu că veniturile pe care le va genera revenirea activității culturale la
bugetul statului vor depăși costurile unei întregi industrii în șomaj.
Aștept cu nerăbdare orice dialog sau dezbatere publică din partea Președintelui Klaus Iohannis, asa cum s-a întâmplat de exemplu în Franța, unde Președintele Emmanuel Macron a avut dezbateri deschise pentru susținerea diferitelor scheme de ajutor pentru cultură care au fost implementate fără întârziere.
Cu considerație,
Alexander Nanau”
Filmul “Colectiv”, regizat de Alexander Nanau, a câștigat pe 12 decembrie 2020 premiul pentru cel mai bun documentar la Premiile Academiei Europene de Film, în urma votului a 3800 de membri ai Academiei.
Și tot în decembrie Nanau a primit Premiul pentru Excelență la DOC NYC, cel mai mare festival de film documentar din SUA.
De altfel, documentarul “Colectiv” s-a regăsit la sfârșitul anului 2020 în topurile celor mai mari publicații de specialitate din lume privind cele mai bune filme ale anului. Publicația Rolling Stone a declarat “Colectiv” drept cel mai bun film al anului 2020, în întreaga lume. Time Magazine l-a așezat pe locul 2 în același top. Iar IndieWire a scris că este unul dintre cele mai bune filme despre jurnalism realizate vreodată.
“Colectiv” este și propunerea României la Premiile Oscar 2021.
Într-un interviu pentru Cultura la dubă, realizat luna trecută, Alexander Nanau a vorbit despre lipsa de apreciere, pe parcursul anului trecut, din partea oficialilor Ministerului Culturii: “Nici când s-a anunțat propunerea României nu s-a mișcat nimic în politic, nu am auzit un cuvânt de la Ministerul Culturii.”
Despre criza din sectorul cultural român
În răspunsul său, Alexander Nanau vorbește despre criza care a lovit puternic sectorul cultural din România și despre lipsa de măsuri luate de statul român.
De la debutul crizei COVID, unii artiști independenți au primit niște indemnizații în valoare de 4.072 de lei pentru jumătatea lunii martie și pentru lunile aprilie și mai.
Nu toți artiștii și cei care activează pe contracte de drepturi de autor au putut obține acele venituri de la stat, fiindcă guvernul a impus anumite condiții. De exemplu, era obligatoriu ca o persoană care cere ajutorul financiar să trimită dovada că a avut un contract de lucru în ultimele 3 luni anterioare acelei cereri.
În plus, acum aproximativ 40% din acei bani trebuie returnați statului, fiindcă statul nu îi consideră “ajutor”, ci o formă de venit impozitabilă. Asta, deși criza a continuat pe parcursul întregului an și mulți independenți nu au avut nicio formă de venit. Cultura la dubă a explicat contextul aici.
Iar criza nu se referă doar la artiști, ci la toate persoanele care activează în sectorul cultural pe contracte individuale de muncă, cum ar fi tehnicieni sau oameni de PR și de marketing.
În plus, la nivel de organizații, teatrele independente, oricum aflate la limita supraviețuirii și înainte de criză, nu au primit nicio formă de sprijin, deși au fost obligate să își anuleze toate spectacolele sau, pentru o scurtă perioadă de timp, să deschidă sălile cu un procent de ocupare redus. Și despre acest aspect Cultura la dubă a scris pe larg, în mai multe rânduri.
“Închidem din nou ușa culturii, în România anului 2020, parte din Uniunea Europeană, pentru că nici acum nu înțelegem ce înseamnă asta pentru viitorul poporului pe care îl conducem.“, spuneau reprezentanții Teatrului Apollo 111 din București.
Ulterior, guvernul a mai anunțat o serie de indemnizații pentru independenți, în luna iulie, cu o sumă mai mică – de 2.253 de lei, de asemenea condiționată.
Și, în final, schema de ajutor de stat mult așteptată de tot sectorul cultural, a fost anunțată în noiembrie 2020 și a mulțumit doar o parte dintre asociațiile și firmele care activează în domeniu, mai exact, pe cei care organizează marile festivaluri și vând un număr mare de bilete. Fiindcă granturile, în valoare totală de 100 de milioane de euro, erau acordate în funcție de veniturile anterioare crizei. Aici am explicat schema de ajutor.
Anunțul guvernului a stârnit din nou un val de nemulțumiri din partea artiștilor, care au fost complet lăsați pe dinafara acelei scheme de ajutor.
Despre criza din cinematografie
Pe lângă toate acestea, domeniul cinematografic, ambasadorul principal al culturii române peste hotare în ultimii 20 de ani, nu a mai beneficiat anul acesta de nicio sesiune de finanțare din partea Centrului Național al Cinematografiei, principala sursă de venit pentru casele care produc filme românești. Ultima sesiune de concursuri a fost deschisă în partea a doua a anului 2019.
În plus, mai mulți producători au vorbit despre nerespectarea obligațiilor statului român privind schema de ajutor privind producții cinematografice străine, realizate pe teritoriul României.
21 de producții cinematografice filmate în România înainte de criza Covid așteaptă încă banii promiși de Guvern, conform Ministerului Economiei.
Guvernul ar fi trebuit să le ramburseze producătorilor 35% din bani sau 45%, dacă în respectiva producție România este promovată explicit prin conținut.
Potrivit Alianța Producătorilor de Film din România, 300 de milioane de lei au fost cheltuiți de producători în România ca urmare a acestei scheme. Producătorii ar trebui să primească banii în cel mult 3 luni, dar a trecut peste un an.
Audiat în Parlament pe acest subiect chiar la sfârșitul anului trecut, ministrul Culturii Bogdan Gheorghiu a dat vina pe fosta guvernare PSD.
“Schema de ajutor pentru producătorii străini de film care fac producţii pe teritoriul României spuneaţi că fost înfiinţată chiar de noi. Greşit! Am moştenit-o, am găsit-o undeva pe la SGG, undeva pe la un institut de prognoză, cu 200 şi ceva de milioane de lei pe hârtie, dar cu conturile goale. Asta era schema de ajutor.”, a declarat Gheorghiu în fața parlamentarilor.
Schema respectivă se află sub administrarea Ministerului Economiei, dar nu este cert că va rămâne așa. Conform ministrului Culturii, ea ar putea fi pusă sub o nouă administrație, odată cu reorganizarea guvernului.
Din 50 de milioane de euro, suma alocată anual de către statul român pentru sprijinirea producțiilor străine pe teritoriul României, doar 494.000 de euro au ajuns la o singură producție – serialul “Alex Rider”, realizat de Sony Pictures și difuzat pe Amazon Prime, în care joacă Ana Ularu.
Între timp, mai mulți producători străini, văzând că statul român nu își respectă promisiunile, s-au întreptat către țări care oferă condiții mult mai bune pentru producție, cum ar fi Polonia sau Ungaria.
Despre decorațiile oferite de președintele României și despre Ziua Națională a Culturii
Propunerea decorării unei personalități culturale vine, de obicei, din partea Ministerului Culturii. Aceste propuneri se fac anual, în funcție de performanțe punctuale sau de întreaga carieră.
Printre regizorii de film decorați în ultimii ani de către președinții României se numără Cristian Mungiu, decorat în 2007 de Traian Băsescu, Călin Peter Netzer, decorat de Traian Băsescu în 2013 sau Radu Jude, decorat în 2016 de Klaus Iohannis.
Ziua Națională a Culturii este celebrată în fiecare an pe 15 ianuarie, de ziua lui Mihai Eminescu. În mod normal, ea era sărbătorită printr-o gală la Ateneul Român. De fiecare dată, pentru această zi, Ministerul Culturii a alocat fonduri speciale, pe care le-a scos la concurs, pentru organizarea de evenimente festive în toată țara. În unele cazuri, câștigătorii acestor fonduri sunt tot instituții de stat, deja susținute din bugetul public.
Printre proiectele câștigătoare de anul acesta se numără următoarele:
- O hartă a literaturii române de azi, Uniunea Scriitorilor din România – 56.000 de lei
- 1821. Multiculturalitate Balcanică, Asociația Patrimoniu Artă Cultură pentru Tineret – 41.592 de lei
- Identitate Națională prin Muzică și Artă, Asociația Dacia Pro Academica – 70.000 de lei
- Maeștrii Artei Românești, Fundația Centrul Cultural ArtSociety – 80.000 de lei
- Identități literare naționale. Perspective Teatreale Internaționale, Asociația Culturală Replika – 80.000 de lei
- Eminesciana 2.0, Asociația Culturală INNOVARTE – 67.109 lei
- La pas pe meleaguri vasluiene, Biblioteca Județeană Vaslui – 16.926 de lei
