Primăria Capitalei: Teatrul Metropolis a raportat aproape 60.000 de spectatori, dar a vândut doar 2000 de bilete

Primăria Capitalei a transmis azi un amplu comunicat de presă, care include numeroase cifre despre activitatea Teatrului Metropolis, aflat în ultimele săptămâni în mijlocul unui scandal mediatic.

Primăria răspunde acuzațiilor publicate pe paginile de facebook ale mai multor artiști și transmite că datoriile acumulate de Metropolis ar fi fost cauzate de deciziile de management, de investițiile nejustificate și de o diferență uriașă între numărul biletelor vândute și al celor de invitații oferite gratuit.

Mai mulți artiști, colaboratori ai teatrului, l-au acuzat pe Primarul Nicușor Dan că bugetul alocat anul acesta va duce la închiderea instituției de cultură, fiindcă acesta nu a prevăzut bani pentru colaboratori, deși teatrul nu are o trupă angajată.

Nume cunoscute din teatrul românesc, precum regizoarea, scenarista și actrița Lia Bugnar, actorul Marius Manole sau actrița Oana Pellea i-au cerut primarului capitalei să evalueze corect situația de la Metropolis și să ia măsurile necesare pentru ca activitatea teatrului să continue.

Aceștia au vorbit despre o datorie veche de luni de zile pe care Teatrul Metropolis o are față de colaboratori, datorie care nu ar fi putut fi achitată din cauză că PMB nu ar fi alocat teatrului bugetul necesar.

Iată răspunsurile primăriei:

“1. Teatrul Metropolis nu se închide. Alocarea bugetară de anul acesta este de 10 milioane de lei (respectiv 2 milioane de euro) care sunt suficienți pentru plata cheltuielilor de funcționare, a salariilor și a datoriilor restante.

2. Datoriile Teatrului Metropolis nu au fost comunicate către Primăria Municipiului București. La 31 decembrie 2021, Teatrul Metropolis nu a înregistrat vreo datorie sau, cel puțin, nu a comunicat-o către Primăria Municipiului București. În evidențele contabile ale PMB, teatrul figura la data de 28 februarie 2022 cu un excedent bugetar de 20 000 lei.

3. Primăria Municipiului București a aflat de datoriile Teatrului Metropolis în valoare de 1,1 milioane lei în preziua evaluării directorului instituției, George Ivașcu.

Datoriile către artiști sunt în acest moment de 483.292,10 lei, conform unui raport trimis de către managerul instituției în data de 5 aprilie 2022.

La acestea se adaugă datorii către colaboratorii Ziarului Metropolis de 22.504 lei.

În total, datoriile către artiștii colaboratori se cifrează la aproximativ 500 de mii de lei și nu 600 de mii de lei, așa cum au speculat unii colaboratori ai teatrului, în spațiul public.

4. Această datorie nu ar fi trebuit să existe, dacă teatrul și-ar fi atins țintele de venit propuse pentru anul 2021.

În raportul depus, teatrul și-a asumat că va obține, conform proiecției bugetare, venituri proprii în valoare de 900 000 lei. În realitate, instituția a realizat, conform propriilor declarații, venituri proprii în 2021 în valoare de 491.164 lei.

Așadar, teatrul a realizat venituri mai mici cu 408.836 lei, sumă care este apropiată de datoria acumulată de teatru pentru plata artiștilor colaboratori.

Cu alte cuvinte, teatrul a cheltuit niște bani pe care nu îi avea, dar pe care a declarat ca îi va face. Când nu i-a făcut, a acuzat Primăria Capitalei că lasă instituția fără bani și că nu își poate plăti artiștii colaboratori. O astfel de abordare nu este una corectă, având în vedere că situația a fost generată de administrația teatrului și nu de către PMB. 

5. Argumentul că teatrul nu și-a îndeplinit țintele de venit propuse din cauza pandemiei nu este unul valid. În condiții egale, alte teatre din București cu un număr mai mic de locuri disponibile, cu spectacole mai puține în repertoriu, cu o mai mică notorietate, au realizat încasări din bilete de 10 ori mai mari decât Teatrul Metropolis.

6. Costurile pentru un spectacol, care reies din rapoartele teatrului, sunt foarte mari. 

Teatrul a cheltuit pentru a prezenta cele 40 de spectacole care îi aparțin suma de 8.158.165 (respectiv, bugetul alocat de către PMB pentru 2021), peste care a mai făcut datorii de 1,1 milioane lei (menționate mai sus).

Un calcul matematic arată că: 9.260.000 lei împărțiți la 40 de spectacole este egal cu 231.500 lei cheltuieli per spectacol.

Pe de altă parte, teatrul a avut încasări în medie per spectacol de 1750 lei. Așadar, în termeni strict bugetari, teatrul a cheltuit în medie 46.000 de euro pe fiecare spectacol și a încasat înapoi 350 de euro.

7. Numărul de bilete vândute este infim în raport cu beneficiarii neplătitori.

În 2021 Teatrul Metropolis a vândut pe tot parcursului anului 2.170 de bilete. Asta, în condițiile în care a avut la dispoziție 4 săli de spectacole care, cumulat, au 750 de locuri.

Totodată, teatrul a raportat, pe lângă cele 2.170 de bilete un număr de 53.934 de beneficiari neplătitori.

În legătură cu aceștia, teatrul nu a prezentat niciun fel de date cum au fost măsurați și nu există un mecanism clar de cuantificare al acestor persoane.

Un calcul bugetar arată că din cei 9.260.000 lei cheltuiți și 2.170 de bilete vândute în 2021, costul per beneficiar plătitor este de 4.267 lei. Sau altfel spus, pentru fiecare spectator care a cumpărat un bilet de 35 de lei, teatrul a cheltuit 4.267 lei.

8. Obiectivul pe care și-l propune PMB este să elimine treptat invitațiile la teatrele de stat. Primăria Capitalei susține, în continuare, nevoia de a avea un preț scăzut al biletului, respectiv un preț redus pentru categoriile de public cu venit mic.

PMB dorește să descurajeze obiceiul gratuității, deoarece acest lucru distorsionează piața culturală și generează concurență neloială teatrelor independente.

9. Veniturile spectacolelor jucate în regim online s-au dus către terți care au vândut biletele și nu în bugetul teatrului.

Nota trimisă de managerul Teatrului Metropolis în data de 5 aprilie arată că au fost jucate cu mare succes trei spectacole online, s-au vândut 406 bilete, iar suma încasată a fost de 12.992 lei.

Totodată, informațiile comunicate public de actorii colaboratori, arată că la un singur spectacol au fost vândute 3.700 de bilete, care la valoarea de 35 de lei per bilet înseamnă 129.500 de lei.

Practic, dintr-un singur spectacol, un privat care a vândut biletele teatrului a încasat de 10 ori mai mult decât a reușit instituția pentru 3 spectacole jucate.

10. Conducerea teatrului a alocat sume enorme unor producții de teatru, în condițiile în care nu-și îndeplinea țintele de venit propuse. 

Teatrul Metropolis a cheltuit anul trecut pe producția unui spectacol în care au jucat 3 actori consacrați și o tânără actriță suma de 265.117 lei.

Onorariile plătite acestor actori pentru repetiții au fost de 64.490 lei, onorariul pentru cele 9 spectacole jucate a fost de 58.047 lei și onorariul pentru premieră, de 6.443 lei. Practic, într-un an pandemic, teatrul a decis să cheltuie o sumă enormă, care nu putea fi acoperită din încasările propuse.”

Într-o scrisoare publicată acum trei zile de echipa Teatrului Metropolis, instituția susține că “Prima afirmație falsă este că Teatrul Tineretului „Metropolis” își mai poate susține activitatea în continuare după acordarea bugetului pe anul 2022 de către Consiliul General al Municipiului București. În realitate, la finele anului 2021, Teatrul Tineretului „Metropolis” avea o datorie de 626.079,48 lei, generată de activitatea de bază (artiști, producție, drepturi de autor și conexe, colaboratori etc.), restul de 489.262,90 lei fiind către alte entități care au legătură cu activitatea curentă. Deci, un total de 1.115.342, 38, la finalul anului 2021.

Această datorie este generată de către conducerea Primăriei Municipiului București,  care nu a respectat bugetul aprobat de către Consiliul General al Municipiului București în anul 2021.”

Nicușor Dan a demarat în această perioadă seria anuală de evaluare a managerilor instituțiilor de cultură aflate în subordinea capitalei și le-a propus acestora ca evaluările să fie transmise online. Managerul Teatrului Metropolis, George Ivașcu, a putut fi urmărit în transmisiune live, iar evaluarea sa a stârnit opinii diferite în lumea teatrului românesc.

Criticul de teatru Cristina Modreanu a susținut că o parte dintre evaluatori se află în conflict de interese, fiindcă în alte instituții sunt subordonații managerilor audiați. De exemplu, actrița Teatrului Bulandra, Anca Sigartău, este în subordinea managerului interimar al Bulandra, Vlad Zamfirescu, care va fi de asemenea audiat.

De cealalată parte, Marius Manole a contestat prezența în comisiile de evaluare a reprezentatelor primăriei, care nu au experiență în management cultural. Acesta a postat pe pagina sa de facebook:

“Să vă fie rușine, Diana Pungă (nr. city manager PMB), Liliana Maria Toderiuc-Fedorca (nr. directorul Direcției de Cultură din cadrul PMB). E penibil că am ajuns ca două parvenite să controleaze cultura în București. O profesoară de matematică membră PNL, fostă membră ALDE și doamna Pungă, fosta șefă de campanie a lui Nicușor Dan, fără nici un fel de expertiză in domeniul culturii… Asta e managmentul “performant “ promis de Nicusor Dan.”

George Ivașcu conduce Teatrul Metropolis de 15 ani, cu o pauză de 2 ani, când a fost ministrul Culturii în guvernul Dăncilă

În toată această poveste, managerul Teatrului Metropolis, George Ivașcu, nu a avut nicio reacție publică. Cultura la dubă i-a solicitat acestuia un punct de vedere, însă managerul nu a răspuns până la momentul publicării articolului.

George Ivașcu se află în fruntea Teatrului Metropolis din 2007, de la înființare, fiind director fondator. Între timp, a avut o pauză de aproape 2 ani, pentru că a ocupat funcția de ministru al Culturii în guvernul PSD Dăncilă. De altfel, scandalul dintre Primăria Capitalei și Teatrul Metropolis are, inevitabil, și o conotație politică, Ivașcu fiind un apropiat al PSD și al Gabrielei Firea, cel mai vehement constestatar al lui Nicușor Dan.

Ca ministru al Culturii, principala sa misiune a fost să organizeze Centenarul Marii Uniri și să distribuie fonduri către proiecte tematice.

Conform studiului realizat de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, aflat chiar în subordinea ministerului Culturii, anul Centenarului a fost un eșec din punct de vedere al impactului cultural asupra cetățenilor. Studiul a arătat că centenarul s-a bazat mai mult pe serbări și comemorări, nu pe proiecte culturale sau investiții.

Altfel, chiar în 2018, Sala Amfiteatru a Teatrului Metropolis a primit numele “Sala Centenar”, 100 de scaune fiind personalizate cu numele marilor și actori români.

Ca manager al Metropolis, Ivașcu se află și în spatele inițiativei „Aleea Celebrităţilor”. Potrivit site-ului teatrulmetropolis.ro, “34 de stele oferite până în acest moment, stau mărturie în Piaţa Timpului din Centrul vechi al capitalei, precum şi numele a peste 100 de personalităţi dăinuie aici pentru posteritate.”

George Ivașcu este și un important membru al masoneriei române. În 2021 el a fost ales Marele Maestru al Marii Loje Naționale a României.

Teatrul Metropolis se prezintă drept “primul teatru de proiecte din Bucureşti”, iar printre cele mai apreciate spectacole montate la Metropolis se numără cele realizate de regizorul Victor Ioan Frunză: Amadeus, Visul unei nopți de vară, Colivia cu nebune sau Titanic Vals.

Nicușor Dan, între “închiderea robinetului risipei” și politizarea PMB

De când a devenit primarul capitalei, cu sprijinul USR, dar mai ales al PNL, Nicușor Dan a “reușit” să piardă relativ repede încrederea și susținerea propriului electorat.

În ceea ce privește domeniul culturii, deși acesta s-a erijat în apărătorul patrimoniului și al artiștilor independenți, încă de la începutul mandatului său a dat de înțeles că are de achitat datorii politice pentru susținerea primită de la PNL în campania electorală și pentru continuitatea sprijinului primit de la PNL în Consiliul General al primăriei.

În primele sale zile de mandat, în noiembrie 2019, a numit-o consilier personal pe cultură pe Liliana Fedorca, pe atunci membru PNL și fostă membră ALDE, inspector școlar și profesoară de matematică, fără nicio experiență în cultură.

Doar două luni mai târziu, aceasta devenea Director al Direcției de Cultură din PMB, după câștigarea unui concurs organizat chiar în timpul sărbătorilor de iarnă, cu o urgență greu de explicat, dacă ținem cont de faptul că postul era vacant de mai bine de un an.

Luna trecută, la publicarea bugetului pe 2022, în timp ce scandalul privind Metropolis era în toi, Cultura la dubă a descoperit că Nicușor Dan a acordat o sumă inexplicabil de mare centrului educațional PROEDUS, condus de o traseistă politic, cu carieră la PNL și ALDE de 20 de ani.

De altfel, deși conduce PMB de 2 ani, Nicușor Dan nu și-a arătat sprijinul promis artiștilor independenți și a acordat cele mai mici bugete din istorie instituțiilor de cultură din subordine.

La rândul ei, PMB are trei centre culturale mari, care însumează bugete de aproape 50.000.0000 de lei, deși activitățile lor sunt similare. CREART, ARCUB, Expo Arte înseamnă sedii diferite, echipe de management diferite și, evident, mai mulți salariați plătiți din bani publici.

Nicușor Dan nu a oferit niciodată un punct de vedere cu privire la numirie controversate din PMB sau la existența și organizarea acestor centre, atunci când s-a referit la risipă în domeniul cultural.