Azi, surse din cadrul guvernului ne-au dezvăluit că va mai dura mult timp până când vor fi găsite surse de finanțare pentru sectorul cultural, fiind posibil ca cel puțin o parte dintre măsuri să fie implementate abia la anul, în 2022.
Cazul 101, un spațiu neconvențional de artă contemporană din București, organizează o expoziție manifest, în cadrul căreia vor fi expuse doar bucăți din lucrările artiștilor români. Artiștii sunt invitați să doneze câte o lucrare, iar 30% din ea va fi arătată publicului, în timp ce 70% va fi dăruită Universității Naționale de Arte.
Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) cere revocarea deciziei adoptate de către Senatul UNARTE săptămâna trecută, prin care universitatea devine proprietarul drepturilor de autor pentru lucrările realizate de studenți în timpul școlii, după cum Cultura la dubă a anunțat AICI.
O decizie luată ieri în cadrul Senatului Universității Naționale de Arte din București stârnește nemulțumiri printre studenți. Conform acesteia, instituția de învățământ va deține drepturile de autor asupra lucrărilor realizate de stundenți în perioada școlarizării și, implicit, dreptul de a le vinde.
Adina Nanu, critic și istoric de artă, autoare de cărți și profesor universitar, s-a stins din viață la vârsta de 93 de ani. Adina Nanu și-a dedicat peste 50 de ani din viața studiului istoriei costumelor, organizând expoziții tematice și publicând cărți de specialitate. Avea și una dintre cele mai mari colecții private de costume de epocă, din România.
Asociația Odiseea, organizație non-guvernamentală care derulează programe de educație non-formală, a lansat cea de-a 2-a ediție a concursului național dedicat copiilor cu talent la artă – Odiseea Tânărului Artist.
“Fata cu cercel de perlă” (1665) poate fi analizată în amănunt, grație unei panorame interactive cu o rezoluție de 10 miliarde de pixeli.
Edvard Munch însuși este cel care a lăsat misteriosul mesaj „Doar un nebun l-ar fi putut picta” pe pânza tabloului „Țipătul” (1893). Aceasta este concluzia la care au ajuns curatorii Muzeului Național al Norvegiei după ce au scanat lucrarea folosind raze infraroșii.
Proiectul se dorește a fi “reinterpretarea marelui sculptor în limbaj contemporan” și a costat 200.000 de euro, bani distribuiți de Ministerul Culturii prin programul RO-CULTURA.
Poliția Capitalei anunță că sculptorul Ioan Bolbora a fost pus sub acuzare pentru infracțiunea de înșelăciune pentru că ar fi realizate mai multe monumente publice din alamă, nu din bronz, așa cum prevedeau contractele cu Primăria Capitalei.
