Fata cu cercel de perlă (1665) este, poate, lucrarea cea mai cunoscută a pictorului olandez Johannes Vermeer van Delft. Farmecul ei, care se hrănește din privirea ușor mirată a tinerei înfățișate, din imaginea buzelor sale întredeschise, gata, parcă, să rostească ceva, dar și din caracterul surprinzător al cercelului masiv prins la ureche, i-au atras titlul de „Mona Lisa Nordului”.
Acum, la mai bine de 350 de ani de la momentul creării, lucrarea poate fi analizată în amănunt, grație unei panorame interactive cu o rezoluție de 10 miliarde de pixeli.
Panorama a fost creată de Emilien Leonhardt și Vincent Sabatier, ca parte a proiectului the Girl in the Spotlight (Fata în lumina reflectoarelor), inițiat în luna martie a anului 2018 de Muzeul Mauritshuis, din Haga.
Scopul inițiativei a fost acela de a scana în detaliu pictura lui Vermeer, în așa fel încât să poată fi analizate tehnica din spatele efectului artistic, starea operei, topografia principalelor zone de interes și calitatea restaurărilor anterioare.
Cu ajutorul unui microscop 3D creat special pentru această scanare de către Hirox Europe, au fost realizate nu mai puțin de 9.100 de fotografii. Puse cap la cap, ele alcătuiesc acum panorama de 10 miliarde de pixeli, fiecare pixel având dimensiunea de 4,4 microni.
Concret, această rezoluție permite privitorilor să distingă detalii imposibil de observat cu ochiul liber. Astfel, descoperim că modelul lui Vermeer are gene delicate, că fundalul întunecat din spatele său nu este un perete negru, ci o perdea verde închis, a cărei nuanță și-a pierdut din intensitate de-a lungul anilor, dar și că fascinantul cercel de perlă e doar o pată de vopsea albă, care capătă aspectul unei bijuterii elegante datorită jocurilor de lumină pentru care pictorul este cunoscut.
De asemenea, devin vizibile punctele colorate utilizate pentru a conferi textură hainelor modelului, precum și cantitățile impresionante de albastru ultramarin pe care Vermeer le-a folosit în zona turbanului, cu toate că acest pigment avea un preț foarte ridicat în anii 1600.
În ansamblul său, panorama oferă o perspectivă inedită asupra unei picturi care atrage an de an milioane de vizitatori. Singurul mister care rămâne în continuare nedezlegat și care reprezintă, poate, una dintre sursele fascinației ce însoțește opera, este identitatea tinerei surprinse.
Nu există nicio informație clară cu privire la cine ar fi putut fi aceasta în viața reală, însă anonimitatea ei pare să corespundă tendințelor socio-politice din Olanda secolului al XVII-lea, când oamenii începuseră să întoarcă spatele aristocrației și bisericii, concentrându-se în schimb asupra rolului clasei de mijloc.
De altfel, pictura nu a fost niciodată gândită ca un portret convențional, ci ca o tronie, o lucrare concentrată asupra capului, care se sustrage timpului și spațiului.
Cine a fost Johannes Vermeer van Delft
Johannes Vermeer van Delft (botezat în 1632, decedat în 1675) a fost un pictor olandez, reprezentant al stilului baroc. Acesta și-a început cariera artistică în anii 1650, pictând, în format mare, scene biblice și mitologice.
Mai târziu, s-a concentrat asupra spațiilor interioare, redând activități de zi cu zi, desfășurate cel mai adesea de femei. Tocmai aceste lucrări i-au scos la iveală talentul deosebit în a reda puritatea luminii.
Totuși, Vermeer a pictat relativ puțin, opera sa fiind alcătuită din 37 de lucrări. Iar succesul de care a avut parte a fost, inițial, moderat, astfel că Fata cu cercel de perlă a ajuns să fie vândută contra sumei modice de 2 florini la o licitație organizată la Haga, în anul 1881.
Abia spre sfârșitul secolului al XIX-lea criticul francez Étienne-Joseph-Théophile Thoré a readus la lumină calitatea picturilor lui Vermeer, așezându-l la locul cuvenit în istoria artei plastice.
