Spaima

“Doar un nebun l-ar fi putut picta” – Edvard Munch este autorul mesajului misterios înscris pe tabloul „Țipătul”

Edvard Munch însuși este cel care a lăsat misteriosul mesaj „Doar un nebun l-ar fi putut picta” pe pânza tabloului „Țipătul” (1893). Aceasta este concluzia la care au ajuns curatorii Muzeului Național al Norvegiei după ce au scanat lucrarea folosind raze infraroșii.

Mesajul abia vizibil, notat în creion, se află în partea de stânga sus a operei, și a fost, vreme de decenii, subiectul unor îndelungi dezbateri în rândul criticilor de artă. În vreme ce unii specialiști erau de părere că însemnarea ar fi fost un act de vandalism din partea unui privitor scandalizat, alții considerau că ea ar fi fost adăugată chiar de artist.

Acum, curatorii Muzeului Național al Norvegiei au dezlegat misterul, dovedind „fără nicio urmă de îndoială” că mesajul a fost lăsat de Edvard Munch. În acest sens au fost realizate scanări cu raze infraroșii, iar scrisul a fost comparat cu cel din jurnalele pictorului. 

„Scrisul însuși, precum și evenimentele petrecute în anul 1895, când Munch și-a prezentat lucrarea pentru prima oară, în Norvegia, conduc la aceeași concluzie.”, a declarat curatoarea Mai Britt Guleng.

Într-adevăr, la momentul lansării, „Țipătul” a provocat reacții acide și speculații publice privind starea mentală a pictorului. Conform însemnărilor din jurnal, Edvard Munch a fost profund afectat de acest lucru, ceea ce se pare că l-a determinat să revină asupra tabloului și să noteze mesajul „Doar un nebun l-ar fi putut picta”. 

„E o combinație de ironie și manifestare a vulnerabilității”, apreciază Gulent.

În anul 1908, artistul a fost spitalizat din pricina unei căderi nervoase. După un tratament de opt luni, el a reușit să recapete controlul asupra stării sale mentale și a continuat să picteze, adoptând un stil mai colorat și mai puțin pesimist.

Tabloul expresionist „Țipătul” a rămas, însă, până astăzi, o reprezentare inconfundabilă a spaimelor umane. Despre momentul care i-a servit drept sursă de inspirație pentru această lucrare, Munch nota:

„Mă plimbam cu doi prieteni la apus de soare. Cerul a devenit roșu ca sângele. M-am oprit și m-am sprijinit de un gard, simțindu-mă, în mod inexplicabil, extrem de obosit. Limbi de foc și sânge se întindeau pe fiordul albastru. Prietenii mei au continuat să se plimbe, în timp ce eu am rămas în urmă, tremurând de spaimă. Atunci am auzit țipătul enorm, infinit al naturii.”

“Țipătul”, Edvard Munch/ foto: The New York Times

Sub impulsul acestei trăiri, pictorul norvegian a realizat patru versiuni ale aceleiași lucrări. În 2012, singura variantă aflată într-o colecție privată a fost adjudecată contra sumei de 120 de milioane de dolari, în cadrul unei licitații organizate de Sotheby’s.

Versiunea aflată în posesia Muzeului Național al Norvegiei va fi prezentată din nou publicului începând cu anul 2022, odată cu inaugurarea noii clădiri a instituției.


Susține platforma noastră de jurnalism independent printr-o donație:

Transfer Bancar: RO47RNCB0318009831680001(BCR)

Patreon: Donează

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *