Skip to content
bilant andras demeter

Andras Demeter și-a trecut în bilanț recuperarea Coifului de la Coțofenești, drept principala reușită, deși Ministerul Culturii a fost exclus din discuțiile cu autoritățile olandeze

La finalul unui mandat care a stârnit numeroase nemulțumiri printre oamenii de cultură, de la arhitecții care militează pentru protejarea patrimoniului, la actori, regizori, editori, scriitori sau muzeografi, Andras Demeter, fostul ministru al Culturii, a publicat ieri un bilanț stufos, plin de reușite.

Pe primul loc într-un top 40 al reușitelor a trecut recuperarea Coifului și a două brățări dacice. În realitate, Ministerul Culturii a fost exclus din ancheta autorităților olandeze încă din ianuarie 2025, când un secretar de stat din Ministerul Culturii, Diana Baciuna, a comis o gafă publică – a dat într-o conferință de presă contractul dintre cele două muzee și fișele cu valorile tuturor artefactelor trimise în Olanda.

De asemenea, și-a trecut la reușite participarea României ca invitată de onoare la Târgul de Carte de la Frankfurt, deși nu a avut niciun merit. Mai mult decât atât, editorii și oamenii de carte îi reproșează că timp de 8 luni nu a întreprins niciun demers pentru traduceri, conturarea unei echipe de curatori sau a unui calendar de lucru.

Andras Demeter lasă moștenire și un precedent periculos – a modificat regulamentul de participare la concursul de management pentru Teatrul Național București și pentru Teatrul Național Cluj-Napoca, astfel încât doar cei cu 10 ani de experiență de management în instituții publice, ori 5 ani plus master de specialitate, pot candida. Legea nu prevede acest criteriu.

De asemenea, la 8 luni de la publicarea anchetei Cultura la dubă privind depozitarea manuscriselor lui Enescu în containere, gravitatea condițiilor de acolo fiind ulterior confirmată de Corpul de Control și de specialiștii Ministerului Culturii, Andras Demeter a încercat, dar nu a reușit până acum să mute manuscrisele. Ele se află în continuare în containere.

***

“Cine vrea să învingă găsește mijloace, cine nu vrea să facă nimic găsește scuze.” – așa își începe Andras Demeter bilanțul.

Mandatul său, început pe 23 iunie 2025, a fost unul dintre cele mai vizibile mandate ale unui ministru al Culturii, însă Andras Demeter a reușit să iasă în evidență cu numeroase scandaluri publice care au stârnit criticile oamenilor de cultură.

Încercarea sa de a desființa Institutul Național al Patrimoniului, anunțată în exclusivitate de Cultura la dubă, a declanșat semnarea unei petiții publice, în noiembrie 2025, de către peste 20.000 de oameni.

“Una dintre opțiunile avute în vedere pentru îmbunătățirea gestionării patrimoniului cultural național este încorporarea Institutului Național al Patrimoniului în structura Ministerului Culturii, pentru a eficientiza procesul și a centraliza competențele într-o singură autoritate.”, a confirmat atunci Ministerul Culturii pentru Cultura la dubă.

“Transformarea Institutului Național al Patrimoniului într-o direcție din minister ar amputa independența deciziei profesionale, care este esențială.”, spunea arhitectul Ștefan Bâlici, fost director al INP și actual președinte al Ordinului Arhitecților din România.

Andras Demeter s-a lovit atunci inclusiv de opoziția arhitecților din comunitatea maghiară, cu care s-a întâlnit la Cluj.

Andras Demeter a promis că va organiza concursuri de management în instituțiile de cultură din subordinea Ministerului Culturii. S-a ținut de promisiune. Dar condițiile de participare, precum și prezența apropiațiilor săi în comisiile de evaluare, au stârnit nemulțumiri.

Cel mai mediatizat concurs a fost cel de la Teatrul Național București. Prima încercare s-a încheiat fără rezultat – niciun candidat nu a obținut notă de trecere, deși cel puțin două participante aveau o vastă experință, Alexandra Badea și Ada Lupu Hausvater.

Ulterior, Andras Demeter a modificat condițiile de participare, astfel încât Alexandra Badea nu mai poată participa. A cerut minimum 10 ani experiență de conducere în instituții publice.

În schimb, la al doilea concurs s-a prezentat Boris Focșa, fost ministru al Culturii din Republica Moldova, anchetat în trecut de Centrul Anticorupție. Acesta a uluit comisia cu gafele spuse în timpul interviului, iar Ada Hausvater a ieșit detașat câștigătoare.

În prezent, concursul pentru Teatrul Național din Cluj-Napoca se va organiza cu aceleași condiții discriminatorii. O petiție inițiată de Doru Taloș, fondator Reactor, semnată de numeroși oameni de cultură, cere “revizuirea condițiilor de participare la concursul de proiecte de management pentru Teatrul Național „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, astfel încât un număr cât mai mare dintre profesioniștii cu experiență managerială relevantă să aibă dreptul de a candida.”

Iuliu Szép, cel care conducea deja de 15 ani Opera Maghiară din Cluj, intenționa să se retragă din activitate și să nu mai candideze anul acesta. “Știu că sunt artiști maghiari proveniți din Transilvania, din România, care chiar ar dori să vină la Opera Maghiară directori. Însă eu am discutat și cu domnul Kelemen (n.r. Kelemen Hunor, deputat, președintele UDMR) și cu ministrul Demeter (n.r. Andras Demeter, ministrul Culturii) și am rămas.” – a relatat acesta pentru Cultura la dubă.

Andras Demeter a confirmat că știa încă din 2015 că Iuliu Szép este fost colaborator al Securității, cei doi fiind colegi de partid la UDMR.

“Principial, nu aveți nicio problemă cu faptul că o instituție de cultură din România e condusă de un fost colaborator al Securității?

Principial, eu pot avea o problemă, dar a trebuit să aleg între mai multe rele. Unul mare și unul mic. Un rău era că instituția era în interimat, alt rău era că nici altcineva nu-și depuse candidatura. Și răul mai mare e că era candidatul un fost colaborator al Securității despre care nici măcar nu putem vorbi așa, pentru că lucrurile nu sunt chiar așa cum par, pentru că fiecare astfel de colaborator, de la caz la caz, are propria sa istorie.

Ca să închei, răspunsul meu este foarte simplu: Câtă vreme legea nu prevede, pentru a conduce Opera Maghiară din Cluj, nicio interdicție, atunci problemele mele principiale au fost, cum să zic, umbrite sau acoperite de dorința de a rezolva problema arzătoare, aceea de a renunța la interimat, de a avea un director plin.”, a declarat ministrul Andras Demeter pentru Cultura la dubă.

Ministrul Culturii, Andras Demeter, s-a prezentat la protestul organizat de actorii Teatrului Național București, ca urmare a instrucțiunilor de normare a timpului de lucru în instituțiile publice de spectacol. În fața camerelor, Andras Demeter a anunțat că va retrage circulara cu noile norme, însă mai mulți artiști prezenți au continuat să-i ceară demisia.

ministrul culturii tnb demisie foto Raul Stef
Andras Demeter la protestul actorilor de la TNB/ foto: Raul Ștef

În timp ce artiștii scandau “Demisia! Demisia!”, ministrul Culturii, într-un dialog cu actorul Gabriel Fătu (n.r. actual director al Teatrului Dramaturgilor), a reacționat referindu-se la unul dintre cei care scandau, actorul Ioan Andrei Ionescu “Poate demisia lui din prostie.”

Ministrul a adăugat: “Băi, prostia este mare. Foarte mare!”, iar Gabriel Fătu l-a completat: “La cele mai înalte cote”. Dialogul a fost surprins în exclusivitate de camera Cultura la dubă.

Gabriel Fătu: “Putem să facem gălăgie, dar treabă când mai facem?”

Ministrul Andras Demeter: “Cu treaba e mai dificil.”

Ministerul Culturii a deschis în mandat lui Andras Demeter trei sesiuni de finanțare în cadrul Schemei de ajutor de minimis pentru proiecte prioritare din sectorul independent. Două sunt deja încheiate, iar a treia va începe pe 23 octombrie.

La a doua sesiune, Cultura la dubă a atras atenția asupra condițiilor fulger de participare. Ministerul Culturii a anunțat de pe o zi pe alta că va deschide sesiunea a II-a, punând la bătaie aproape 340.000 de euro.

Entităție interesate aveau la dispoziție doar 3 zile pentru a depune un dosar complex, ce presupune descrierea în detaliu a proiectului și depunerea a 34 de documente administrative. Potrivit datelor oficiale publicate de Ministerul Culturii, evaluarea conținutului proiectelor este făcută în doar 72 de ore, iar după soluționarea contestațiilor și semnarea contractelor, prima cerere de plată se va face în 24 de ore.

Ca urmare a reacțiilor critice din spațiul public, Ministerul Culturii a modificat ghidul de participare și a amândat sesiunea cu încă trei zile. Dar a păstrat principiul primul venit, primul servit, astfel încât după doar o oră și jumătate, sesiunea era deja închisă.

La anunțarea câștigătorilor, un angajat al ministerului a comis o gafă – a publicat două liste distincte cu câștigătorii. Ministerul și-a cerut ulterior scuze.

Încă dinainte de numirea sa ca ministru, Andras Demeter a dat în judecată Ministerul Culturii cu privire la organizarea concursului de management al Teatrului Național de Operetă “Ion Dacian”, la care a participat din postura de candidat, cerând în instanță anularea concursului.

Tribunalul București a decis pe 26 martie 2026 că speța este de competența Curții de Apel, iar dosarul a fost mutat acolo.

În ianuarie 2026, ministrul Culturii declara la emisiunea Insider Politic de la Prima TV că următoarea înfățișare în procesul său va avea loc în luna mai și își va retrage acțiunea. În realitate, următoarea înfățișare era în martie, iar Demeter nu a făcut ce a anunțat public.

A cerut, în schimb, un punct de vedere al cancelariei prim-ministrului, și i s-a spus că nu se află într-un conflict de interese, astfel că procesul său a continuat în paralel cu ocuparea funcției de ministru al Culturii.

La final de mandatului lui Andras Demeter, manuscrisele lui George Enescu sunt depozitate în continuare în containerele despre care Cultura la dubă a scris în martie 2026 și despre care specialiștii ministerului și Corpul de Control au constat că nu respectă normele prevăzute de lege.

A încercat să le mute în subsolul Teatrului Național din București și a emis în acest sens un ordin de ministru, în ciuda faptului că în opinia specialiștilor Comisiei Naționale a Muzeelor, nici acel spațiu nu îndeplinea condițiile necesare de microclimat și siguranță. Ministrul s-a lovit de opoziția noului manager al TNB, Ada Lupu Hausvater și a fost nevoit să găsească altă soluție.

În prezent există un contract între Biblioteca Națională a României și Muzeul Enescu pentru mutarea manuscriselor într-un depozit al bibliotecii. Pentru ca acest lucru să se întâmple, Ministerul Culturii trebuie să aloce bani pentru hidroizolația acoperișului – clădirea bibliotecii având infiltrații de apă. Andras Demeter a semnat alocarea în acest sens, însă plata nu a fost făcută până în prezent.

Muzeul Enescu a anunțat ieri că va relua lucrările la Palatul Cantacuzino, unde de asemenea plouă în clădire. Dar nu a oferit informații privind mutarea bunurilor de Tezaur din containere.

Ministrul Culturii, Andras Demeter, și-a anunțat demisia de onoare pe 25 mai 2026, ca urmare a unui scandal public – acesta apărea într-o înregistrare audio în care afirma “Îmi bag p..a în interesul național, pentru că eu sunt ungur”. Demisia i-a fost cerută chiar de către propriul partid – UDMR. Ulterior, o parte a opiniei publice a constat că afirmația ministrului era ironică și că acesta luase decizia, în calitate de șef al Societății Române de Radiodifuziune, de a cumpăra Radio Chișinău și de a-l “salva” de la o achiziție rusească, deci ar fi apărat în fapt interesul național.

La momentul demisiei, purtătoarea de cuvânt a guvernului, Ioana Dogioiu, anunța: “Domnul ministru a demisionat. Premierul a luat act de această demisie. Ea este, cum ar veni, ireversibilă. Domnul ministru Demeter András părăsește funcția“.

În realitate, guvernul nu a făcut pașii necesari pentru ca această demisie să aibă efect. Astfel că ministrul Andras Demeter a rămas în funcție până ieri, când a fost instalat guvernul Niculescu. Ioana Ciocan este noul ministru al Culturii.

Bilanțul publicat de Andras Demeter poate fi consultat aici.

***


Susține platforma noastră de jurnalism independent printr-o donație:

Transfer Bancar: RO47RNCB0318009831680001(BCR)

Patreon: Donează