Skip to content
muzeul enescu avocata lidia chiran ministerul culturii

Raportul Corpului de Control despre Muzeul Enescu: “management defectuos”, “neglijență în exercitarea atribuțiilor de protejare a bunurilor culturale mobile”. Ministerul Culturii a sesizat Parchetul pentru distrugere

Ministerul Culturii a făcut azi publice concluziile Raportului Corpului de Control trimis la Muzeul Enescu, ca urmare a investigației Cultura la dubă. Raportul confirmă dezvăluirile Cultura la dubă: containerele nu îndeplinesc normele prevăzute de lege pentru depozitarea bunurilor de patrimoniu, managementul nu a făcut nimic pentru a remedia problemele apărute în ultimii 4 ani, obiectele sanitare din baia lui George Enescu și a Marucăi Cantacuzino au suferit deteriori, de asemenea biroul lui George Enescu – bun de tezaur, iar în containere nu au existat dezumidificatoare, așa cum prevedere legea, pentru asigurarea microclimatului.

Ministerul Culturii a sesizat Parchetul cu privire la distrugerea unei piese de tezaur – biroul, iar raportul va sta la baza evaluării anuale a managerului Cristina Andrei. De asemenea, raportul constată că directoarea a continuat să intimideze și să hărțuiască conservatoarea muzeului, Nella Modrea, care a dezvăluit public, ulterior anchetei Cultura la dubă, mai multe nereguli care s-au dovedit a fi adevărate.

De asemenea, raportul confirmă că reprezentantul Ministerului Culturii în Consiliul de Administrație al muzeului a fost prezent la ședința în care a fost decisă mutarea patrimoniului în containere.

Ministrul Andras Demeter a lăsat de înțeles că patrimoniul va fi mutat din containere, dar acesta susține că procesul este mai complex și nu poate spune momentan când și unde va fi mutat.

  • Muzeul Național “George Enescu” la nivelul secție București are în gestiune un număr de 36 de bunuri culturale mobile clasate în categoria TEZAUR a patrimoniului cultural național mobil, și un număr de 608 bunuri culturale mobile clasate în categoria FOND a patrimoniului cultural național mobil, conform documentelor prezentate comisiei.
    • Decizia de mutare a bunurilor culturale mobile aflate în patrimoniul Muzeului secția din București a fost luată urmare unei consultări a reprezentanților instituției, inclusiv a unora din specialiștii muzeului și a discuțiilor din cadrul ședinței Consiliului de Administrație din 5 august 2021.
    • Conducerea MNGE nu a prezentat dovezi privind solicitarea de sprijin inter-instituțional pentru găsirea unor spații adecvate, optând direct pentru închirierea unor containere care nu oferă garanții de microclimat comparabile cu depozitele muzeale standard.
    • Din analiza Procesului verbal încheiat în data de 5 august 2021 în ședința de lucru a Consiliului de Administrație la care au participat managerul, directorul, consilierul de achiziții, contabilul șef, seful de secție Tescani (interimar), MC, – referent RU, șef secție Sinaia, și ca invitați muzeograf, conservator și economist au fost reținute înscrierile referitoare la faptul că asigurarea patrimoniului se va face în containere speciale cu climă care vor fi amplasate în curtea imobilului. – se vor folosi spații disponibile de la Sinaia și Tescani, unde se vor depozita alte bunuri culturale. La ședința de Consiliu de administrație din data de 5 august 2021 nu s-au discutat aspecte legate de specificațiile tehnice ale containerelor.
    • Procesul verbal nu cuprinde specificări privind inoportunitatea soluției de depozitare a patrimoniului în containere speciale cu climă sau critici cu privire la această soluție de depozitare și nici specificări cu privire la modalitatea de deținere a containerelor, respectiv achiziția sau închirierea containerelor. De asemenea, acesta nu cuprinde referiri legate de modul și locul de amplasare ulterioară a containerelor sau despre specificațiile tehnice pe care ar trebui să le îndeplinească aceste containere.
    • Conducerea instituției avea cunoștință de câțiva ani că va trebui să mute patrimoniul mobil din interiorul palatului, însă nu a existat un plan de mutare formalizat la nivelul instituției.
    • Problema depozitării bunurilor culturale mobile în containere nu a fost supusă consultării Consiliului Științific al Muzeului Național “George Enescu”, pe motiv că membrii acestui organism sunt muzicologi și nu specialiști din muzee. Printre atribuțiile principale ale Consiliului Științific se regăsește și cea cu privire la examinarea periodică a stării colecțiilor și formularea de aprecieri și propuneri. Structura actuală a Consiliului Științific, formată din muzicologi și cadre didactice, nu acoperă funcțiile fundamentale ale unui muzeu (conservare, restaurare, gestionare patrimoniu). Ignorarea Consiliului Științific sub pretextul lipsei de competență a membrilor săi – numiți chiar de conducerea muzeului – constituie o recunoaștere a managementului defectuos al resurselor de specialitate.
    • Conservatorul gestionar a arătat conducerii instituției prin adresa nr. 3773/18.11.2021 că “noile spații de depozitare (containere) nu îndeplinesc condiții optime, conform normelor de conservare,.. însă spații create la acest moment oferă condiții minime de păstrare, de conservare și chiar de securitate.” Potrivit prevederilor art 23 alin. (1) litera a) din Legea nr. 182/2000, (1)Proprietarii, titularii altor drepturi reale sau ai dreptului de administrare, precum şi deţinătorii cu orice titlu ai bunurilor culturale mobile clasate au următoarele obligaţii: a) să asigure cele mai bune condiţii de păstrare, conservare şi, după caz, de depozitare a bunurilor, prevenind orice degradare, deteriorare sau distrugere a acestora”;
    • Oferta legată de închirierea containerelor este anterioară ședinței Consiliului de Administrație din 5 august 2021 când a fost discutată mutarea bunurilor culturale mobile în containere. Totodată, nu rezultă din procesul-verbal al ședinței CA dacă oferta a fost pusă la dispoziția participanților și dacă au fost discutate toate condițiile ofertei, respectiv containerele trebuie așezate pe o suprafață plană și fermă. (n.r. Cultura la dubă a scris despre asta AICI). Nu rezultă din vreun document dacă au fost solicitate și alte oferte.
    • Compartimentul de specialitate nu a fost consultat cu privire la specificațiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească containerele.
    • O parte din containere (2) nu au fost amplasate integral pe o bază betonată deși aceasta reprezenta o condiție din oferta furnizorului.
    • Persoana semnatara, deși a avizat Nota justificativă nr. 1259/12.08.2025 care semnala „multiple deficiențe” ale containerelor, a continuat să întocmească referate de necesitate pentru închirierea acelorași unități considerate neconforme.
    • Până la data de 30.04.2026, MNGE va ajunge să plătească pentru închirierea celor 6 containere – 25.10.2021 – 30.04.2026 o sumă de aproximativ 539.628 lei; Nu a fost pusă la dispoziția comisiei de control vreo inițiativă din partea muzeului pentru a încerca să achiziționeze containere, în locul închirierii acestora.
    • Nu au fost identificate documente care să ateste că, la nivelul conducerii, s-a pus problema schimbării unităților de depozitare sau a achiziționării unora noi, după perioada de 2 ani.
    • Conducerea muzeului nu a solicitat bani pentru investiții în vederea achiziționării de containere proprii. Această pasivitate a blocat instituția într-un ciclu de închirieri costisitoare și prelungiri succesive prin acte adiționale sau achiziții directe fragmentate.
    • În data de 10 iulie 2024, în urma unei furtuni, un arbore din curte a căzut pe containerul nr. 1, deformând containerul la locul impactului – rama superioară – și afectând aerul condiționat din interior (….) care s-a deplasat de pe poziția inițială, iar condensul s-a scurs în interior. (n.r. după cum Cultura la dubă a scris AICI.) Din documentele puse la dispoziția comisiei de control nu rezultă preocuparea conducerii, la acea data, cu privire la restul arborilor din perimetrul containerelor.
      • În data de 30.07.2025, s-a transmis un email către conducerea muzeului cu privire la un castan care se sprijină de containerul nr. 4, atașând poze în acest sens.
      • Amplasarea containerelor pentru depozitarea patrimoniului s-a realizat fără o expertiză prealabilă a vegetației dendrologice din proximitate, ignorând riscul de prăbușire a arborilor maturi asupra containerelor.
      • Conducerea instituției a acționat exclusiv la sesizările personalului de execuție, neexistând un plan de inspecție periodică a siguranței zonei de depozitare.
      • Mutarea patrimoniului într-un mediu cu risc ridicat (containere sub arbori) fără o expertiză prealabilă apreciem că reprezintă o neglijență în exercitarea atribuțiilor de protejare a bunurilor culturale mobile.
      • Din verificările ulterioare au rezultat următoarele aspecte punctuale: problemele legate de depozitarea patrimoniului în containere au apărut încă de la început. Din cauza greutății, rafturile au fisurat podeaua unui container și a fost necesară montarea unor scânduri de lemn pentru a mări capacitatea portantă a podelei. Au existat situații de pătrundere a apei în dreptul ușii de intrare la unul dintre depozite.
      • Aspecte prezentate de reprezentanții instituției controlate arată că în timp au apărut o serie de probleme legate de funcționalitatea containerelor: nefuncționarea unor aere condiționate, remediată ulterior; lipsa de planeitate în timp a locului pe care au fost depozitate containerele; scurgeri de apă în interiorul containerelor de la un aer condiționat urmare a prăbușirii unui copac pe unul dintre containere; existența unor lufturi între pereții containerelor care favorizează pătrunderea aerului; nemenținerea unei bune izolări termice; apariția condensului la o fereastră a unuia dintre containere. A fost prezentată comisiei de control situația existenței și în prezent a unor deficiențe în ceea ce privește funcționalitatea unora din aceste containere care nu asigură o bună izolare termică, condiție a unei temperaturi constante.
      • În data de 26.01.2026, a fost încheiat Procesul verbal de predare-primire (…) a 6 bucăți containere echipate cu unități de aer condiționat, în prezența reprezentanților muzeului (procesul-verbal a fost semnat de șef serviciu patrimoniu). În urma inspecției realizate de cele 3 părți, au fost constatate o serie de deficiențe la containere, astfel:
      Nr. containerStare generală / probleme identificateObservații specifice
      1Podea fisurată și întărită cu scânduri. Deformat în 2024 de un copac căzut (unitatea AC s-a deplasat și condensul s-a scurs în interior).Ușa necesită forță mare pentru închidere. Unitatea AC a fost reparată.
      2Podea consolidată preventiv cu scânduri.Condens ușor la unul dintre geamuri în sezonul rece.
      3Stare bună de funcționare.Nu au fost necesare intervenții.
      4Ramă superioară deformată ușor de un copac aplecat.Risc de distrugere a bunurilor culturale; necesită remediere urgentă.
      5Deformat din cauza lipsei unei baze betonate.Infiltrații de apă la balamale în condiții de precipitații.
      6Podea fisurată și întărită cu scânduri.Probleme cauzate de greutatea rafturilor interioare.
      • În containerele utilizate pentru depozitarea bunurilor culturale mobile nu există aparate de reglare a umidității, respectiv umidificatoare și dezumidificatoare. (n.r. după cum Cultura la dubă a scris AICI). (Potrivit prevederilor art. 23 alin. 3 din Legea nr. 182/2000 “Instituţiile publice specializate şi nespecializate, cultele, precum şi operatorii economici, care deţin cu orice titlu bunuri culturale mobile clasate, au obligaţia să finanţeze achiziţionarea şi instalarea de sisteme antiefracţie, antiincendiu şi de asigurare a microclimatului pentru protecţia bunurilor culturale mobile.
      • Din analiza înregistrărilor termohigrografelor, puse la dispoziție de reprezentanții instituției controlate rezultă existența în timp, în anumite perioade sau la anumite date, a unor fluctuații a valorilor de temperatură și umiditate, inclusiv în afara valorilor prevăzute de normele de conservare și restaurare. Au fost constatate de asemenea situații în care înregistrările termohigrografelor nu conțin date despre U.R. într-un container/depozit chiar timp de aproximativ 11 luni. În același timp au fost situații când temperatura din unele containere s-a situat sub temperatura de 0 grade Celsius timp de câteva zile.
      • În ceea ce privește condițiile de climat din containere, din analiza înregistrărilor prezentate rezultă că, în majoritatea cazurilor temperatura s-a situat peste valoarea prevăzută de H.G. nr. 1546/2003, adică peste 18 grade Celsius, respectiv în medie cu 1-3 grade mai mult. În fapt, s-a constatat că unele aere condiționate, din anumite containere, au fost reglate la temperatura de 20, respectiv 22 de grade Celsius.
      • Din explicațiile personalului Muzeului lipsa din înregistrările termohigrografelor a valorilor referitoare la temperatură sau U.R. se datorează inclusiv lipsei cernelurilor din penița termohigrografului. În concluzie, containerele nu au un microclimat stabil în permanență, fiind constatate fluctuații.
      • Nu au fost respectate în totalitate prevederile art. 13 din H.G. nr. 1546/2003 pentru aprobarea Normelor de conservare și restaurare a bunurilor culturale mobile clasate, privind organizarea depozitului, care implică obligatoriu parcurgerea unor anumite etape. Ex.: stabilirea modului de așezare a obiectelor prin elaborarea modelului grafic și matematic al modelelor de depozitate, calcularea necesarului de spațiu și proiectarea acestuia, proiectarea mobilierului de depozit.
      • Instituția a operat mutarea bunurilor culturale mobile în absența unui document strategic aprobat care să reglementeze etapele, responsabilitățile și condițiile de conservare preventivă. Aceasta constituie o deficiență majoră de planificare și o nerespectare a normelor de conservare specifice muzeelor.
      • Comisiei nu i-au fost prezentate situații privind distrugerea unor bunuri culturale mobile clasate. Însă, din informațiile, datele și documentele prezentate comisiei de control, rezultă existența unei degradări a unui bun cultural mobil clasat în Tezaurul patrimoniului cultural național mobil, respectiv a unui Birou de lemn cu blat de piele și intarsii – Emile Galle, pe o suprafață de cca 20 cm., cauzată de scurgerea apei provenită de la aparatul de aer condiționat din containerul de depozitare, conform precizărilor din fișa analitică de conservare.
      • În condițiile în care potrivit prevederii art. 82 din Legea 182/2000 Degradarea, aducerea în stare de neîntrebuinţare ori distrugerea, din culpă, a unui bun cultural mobil clasat constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă”, raportul de control va fi transmis parchetului pentru realizarea unor cercetări aprofundate.

       (Potrivit prevederilor art. 8 din Legea nr. 182/2001 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, Autorităţile publice, proprietarii, titularii altor drepturi reale, precum şi titularii dreptului de administrare asupra bunurilor ce fac parte din patrimoniul cultural naţional mobil au obligaţia de a le proteja împotriva oricăror acte comisive sau omisive care pot duce la degradarea, distrugerea, pierderea, sustragerea sau exportul ilegal al acestora.)

      • Obiectele sanitare din baia amplasată la parterul Casei Memoriale “George Enescu” au fost dezasamblate de către personalul S.C. Eldiclau la începutul lucrărilor de consolidare și restaurare, în februarie 2022 și au fost depozitate într-o baracă a executantului până la momentul finalizării lucrărilor de punere în siguranță și conservare a lucrărilor și preluarea acestora de către Muzeul Naţional „George Enescu”, când au fost depozitate în magazia de lemn/OSB construită în timpul execuției lucrărilor și rămasă în folosința muzeului.
      • La preluarea lor de către Muzeul Naţional „George Enescu” s-au constatat următoarele: lipsa unui picior al căzii, lipsa unui robinet la bideu și fisurări ale corpului acestuia, fisurarea chiuvetei și lipsa unui robinet, (n.r. după cum Cultura la dubă a scris AICI). drept pentru care a fost angajat un evaluator care a stabilit în raportul de evaluare valoarea prejudiciului astfel creat. Acest prejudiciu a fost recuperat. Acestea obiecte urmează să fie restaurate și reamplasate în locația originală, ca parte a proiectului de investiții consolidare, restaurare și reamenajare a Muzeul Național ”George Enescu”.
      • În urma discuțiilor cu angajații muzeului ale membrilor echipei de control, precum și din ședințele de Consiliul de administrație din data de 25.02.2026 și data de 03.03.2026, rezultă că la nivelul instituției există o stare tensionată între conducerea muzeului și doamna Nella Modrea, conservator. Comisia apreciază că declarațiile persoanelor cu funcții de conducere în cadrul Consiliului de administrație au rolul de a crea un consens administrativ împotriva unui posibil avertizor, etichetarea sesizărilor despre starea containerelor drept „acuzații nefondate” și „hărțuire permanentă” reprezintă o formă de management prin intimidare, menită să descurajeze raportările viitoare de neconformități.
      • Acțiunile și omisiunile descrise anterior pot constitui nerespectări ale prevederilor din Contractul de Management nr. 120/19.09.2022, referitoare la obligația managerului de a asigura conservarea bunurilor culturale și utilizarea eficientă a resurselor financiare.

      V. Măsuri

      1. Valorificarea raportului de control în cadrul evaluării anuale a managementului de la Muzeul Național „George Enescu”
      • Raportul de control va fi transmis parchetului pentru realizarea unor cercetări aprofundate vizând aspectele legate de degradarea unui bun cultural clasat în categoria Tezaur.

      ***


      Susține platforma noastră de jurnalism independent printr-o donație:

      Transfer Bancar: RO47RNCB0318009831680001(BCR)

      Patreon: Donează