Răzvan Luca este de profesie architect, iar din 2016 s-a alăturat echipei festivalului de muzică Untold. Inițial s-a ocupat de departamentul de arhitectură, iar din 2019 a devenit director de creație al grupului Untold.
Între timp, Untold a devenit cel mai mare festival organizat în România, adunând în ultimul an preliminar pandemiei, 2019, aproximativ 370.000 de spectatori la Cluj.
Am stat de vorbă cu Răzvan pentru a înțelege mai bine ce înseamnă munca din spatele unui astfel de eveniment gigant, cât de important este conceptul creativ pe care îl coordonează și ce impact are un festival asupra vieții unui oraș.
***
Răzvan, cum ai ajuns tu să lucrezi la Untold și cu ce te ocupi, mai exact?
Eu la bază sunt arhitect și motivul pentru care m-au contactat a fost să fac partea de arhitectură și design în tot festivalul. În timp, mi-am dat seama că e altfel de arhitectură și asta a fost ceea ce m-a atras, chiar și lucrarea mea de licență a fost despre intervenții temporare în cadrul unor evenimente culturale.
A fost cumva o temă prevestitoare. Era ceva nou, toată lumea făcea ansambluri rezidențiale, spitale, muzee, iar eu am făcut o machetă goală și în timpul prezentării am umplut-o cu elemente specifice unui eveniment cultural, iar tot conceptul fusese gândit pentru Cluj Capitala Culturală Europeană și putea fi mutat în orice alt oraș.
Și ce s-a întâmplat cu proiectul dacă orașul nu a câștigat titlul de Capitală Europeană a Culturii?
Multe dintre elemente le-am implementat noi la Untold.
Acum ocupi funcția de director de creație al grupului Untold Universe. Ce presupune munca ta, mai exact?
Aceasta titulatură, deși se gaseste în mai multe domenii creative, a fost construită de mine împreună cu Bogdan Buta specific pentru festivaluri și atunci s-ar putea să fie un job de tip “specie rară”.
În mare, contribui împreună cu restul echipei de management la crearea viziunii pe termen scurt, mediu și lung a festivalului.
Apoi specific cu echipa mea, urmăresc creația și implementarea în domeniile de art, copy, arhitectură, foto, video și experiența generală a festivalierului în contact cu Untold Universe în timpul anului, dar mai ales ce va gasi în interiorul festivalului.
De la design de mainstage și scene secundare, identitatea vizuală din fiecare an, mini-scenarii de video, aftermovie, vizualuri de la scene, alegerea de acte stradale, animatori, costume, regie de show-uri pe scene, scenografie de festival, direcție creativă pe fotografie, toate acestea fac parte din munca de zi cu zi, alături de o echipa extrem de talentata.
O munca complexă, dar care îndraznesc să spun că se înscrie în topul celor mai aspiraționale “job”-uri din piață.
Multă lume asociază decorurile de la Untold cu o lume a basmului. Care este, mai exact, conceptul vostru?
Noi am trecut prin foarte multe transformări de când am început.
În primul an într-adevăr a fost o reinterpretare a personajelor din basmele românești, după care de când am venit, în timp, strategia s-a cristalizat într-un concept internațional, dar cu rădăcini locale.
Noi avem niște principii la care ținem, în primul rând să bifeze partea de night and magic, pentru că e un festival predominant pe timp de noapte. E o petrecere până dimineața.
Apoi, avem o asociere între real, oameni reali într-un loc real, și lumea fantastică. E o întrepătrundere între aceste două lumi.
Cum s-a născut de la bun început asocierea între muzica tehno și electro cu lumea fantastică?
Noi vorbim foarte mult prin povești și analogii. Poveștile fac un mesaj mult mai ușor de transmis. Suntem mai mult decât un festival de muzică și nu facem lucrurile doar de dragul de a arăta bine, de a ascunde niște schele și a pune lumini. Vorbim despre puterea prieteniei, a iubirii, despre curaj.
Pentru noi nu e important doar ca oamenii să vină și să se distreze, ci la Untold e locul unde sperăm că lumea va realiza că se poate.
Că se poate să faci ceva ca afară, asta e ideea?
Că se poate să faci orice. Și ca afară, fiindcă noi românii avem chestia asta că vrem o țară ca afară, dar vrem să transmitem că dacă îți propui să faci ceva, orice, se poate.
Nouă, la nivel de echipă, ne dă încredere. Că dacă am făcut ceva, în ciuda tututor greutăților, a lipsei unor referințe, atunci se poate.
Dar apropo de lipsa de referințe, tu de unde ai învățat să faci conceptul unui festival?
Nu e foarte diferit de conceptul unei clădiri și ajută și faptul că sunt foarte pasionat de partea de film.
Iubirea mea pentru film și pentru povești mă ajută să fac asta. Și, bineînțeles, ne inspirăm în continuare din legende. Am trecut de nivelul de basm și mergem foarte adânc în mitologie, la niște legende absolut fascinante.
De ce e important pentru voi să aveți aceste conexiuni cu mitologia, cu trecutul?
Eu fac și psihoterapie jungiană și asta m-a ajutat foarte mult să înțeleg anumite lucruri. Jung vorbește foarte mult despre mituri și mitologii și el a fost cel care a dat naștere conceptului de inconștient colectiv.
El a ajuns la concluzia că generații întregi au trăit experiențe colective și că există undeva adânc în sufletul fiecăruia și rezonează la același lucru. Elemente din acest inconștient colectiv se găsesc în mituri și legende, iar dacă vorbești despre ele, mergi direct la esență, către om.
După ce au trecut câțiva ani în care festivalul a tot crescut, mai credeți că ați ales potrivit Clujul ca oraș de desfășurare sau vi se pare că a devenit neîncăpător?
Nu, Clujul duce, iar pentru ceea ce facem în perimetrul pe care îl avem, este mai mult decât ofertant spațiul și încăpător. Și scopul nu este să ajungă Untold de 1 milion de oameni, ci să reușim să oferim o experiență cât mai importantă participanților, iar dacă durează pandemia, să creștem mai degrabă latura digitală decât să creștem evenimentul care este, totuși, în centrul orașului.
Și nu vedem Untold nicăieri altundeva decât în Cluj, în același loc de desfășurare.
Da, în afară multe stadioane sunt la marginea orașului. La noi stadionul s-a construit pe locul fostului stadion, ba chiar s-a ridicat și o sală polivalentă lângă, de rang european, iar atunci Clujul oferă aceste facilități într-o zonă pericentrală.
Oricum, noi nu vrem să replicăm Untold în alte orașe. Peste tot unde am fost, chiar și la Constanța, vrem să facem ceva diferit. Căutăm cel mai bun loc pentru acel oraș, care să ne permită să îi exploatăm la maximum potențialul.
Veți face un festival și la Timișoara, în 2023, când va fi Capitală Europeană a Culturii. Cum va arăta acesta?
Cel pot să spun sigur e că nu va fi un al doilea Untold. Mai multe nu pot să spun fiindcă suntem încă în faza de conceptualizare, să vedem locul, principalele atuuri ale orașului, ne uităm mult la partea de râu, dar detalii nu am momentan.
Cum a schimbat pandemia munca ta, de director de creație? Mă refer la contextul imprevizibil în care organizați un festival.
A fost foarte challenging, ne-a luat mult din zona de arhitectură, dar ne-a dat mult pe zona de digital. Incertitudinea ne omoară. Nu știu cine poate să exceleze în incertitudine. Ne forțează să gândim altfel. Lucrurile nu vor mai fi ca în 2019.
Și a dat naștere unui concept foarte frumos, care a fost Neversea Beach.
Cum crezi că influențează un festival viața unui oraș?
Festivalul este un moment de test, ceva ce arată cum ar putea fi orașul dacă ar investi mai mult în cultură.
Dacă ești festival de muzică, îți poți imagina cum ar fi să ai mici replici în timpul anului, pe diverse genuri, jazz, rock, indoor, outdoor.
Dacă ești festival de design, cum e cel de la Milano, poți da tonul în lumea designului, vin în orașul tău producători, se fac fabrici, se deschid magazine, și turism de business.
La Sibiu, în timpul Festivalului de Teatru orașul e plin de turiști, dar în același timp se bucură și localnicii de evenimentele stradale.
Un festival poate da o identitate unui oraș, un mod de a se dezvolta.
Un festival e și un test al infrastructurii?
100%. Noi o testăm în fiecare an la maximum. Pe partea de mobilitate suntem ok. Ne-am bucura dacă ar fi 20-30 de avioane în plus în zilele alea către Cluj, dar nu se poate cât ne-am dori.
Pe partea de cazare este o veșnică problemă care nu poate fi rezolvată de la an la an, necesită niște investiții foarte mari.
Crezi că un festival poate genera schimbări de infrastructură pe termen lung?
Aici întră în discuție abilitatea organizatorilor și deschiderea autorităților, dar da, sigur. Și noi facem propuneri constant de îmbunătățire a infrastructurii, nu doar pentru noi, cât pentru sectorul nostru.
Aici avem destule referințe și de afară, cum anumite orașe au fost schimbate datorită unei clădiri sau unui eveniment.
Cum vă înțelegeți voi cu ceilalți organizatori de evenimente din Cluj? Comunicați atunci când aveți interese comune sau când stabiliți datele evenimentelor?
Noi ne știm, comunicăm, dar când ne vedem în timpul liber nu prea mai vorbim despre munca noastră. Cu cei de la Electric, de care sunt mai apropiat, și cu TIFF vorbim despre filme și muzică, nu despre munca de zi cu zi. Eu cred că ne inspirăm unii pe alții, dar niciodată n-am simțit că cineva a luat ceva de la noi, nici înapoi nu am primit astfel de feedback.
Realist, nici nu suntem competitori, suntem complet diferite, chiar suntem prieteni.
Am un respect profund pentru tot ceea ce fac colegii mei de la alte festivaluri. Fiindcă dacă în spitale sau în infrastuctură e nevoie de ani buni pentru a genera o schimbare, la evenimente am putut arăta rapid că ne ridicăm la standarde europene sau mondiale.
Electric, Jazz in the Park, TIFF și Untold sunt evenimente premiate și recunoscute internațional. Ele există în Cluj, în România, care are multe probleme sistemice. Dar dacă putem să lucrăm, dacă suntem lăsați să lucrăm, putem arăta că suntem la cel mai înalt nivel.
