“Academia Română, prin misiunea nobilă de a contribui la promovarea limbii române, a istoriei și a culturii naționale, a științei și tehnologiei, își propune în mandatul 2022-2026 să se manifeste activ în societatea românească prin acțiuni culturale și științifice cu impact major pentru dezvoltarea țării.” – Programul strategic al Academiei Române
În teorie, Academia Română reunește elita intelectuală și științifică a țării noastre și, așa cum se arată și în programul său strategic, activitatea sa ar trebui să producă efecte cu impact major în dezvoltarea țării.
În realitate, în această instituție, finanțată de la bugetul de stat cu aproximativ 100 de milioane de euro anual, există o prăpastie între liderii ei și mai tinerii cercetători, pe care ar trebui să-i îndrume, să-i sprijine și să le asigure toate resursele necesare desfășurării activității.
Prezidiul Academiei Române, format din 6 academicieni, încasează anual aproximativ 300.000 de euro din bugetul instituției, sub formă de salarii, indemnizații de merit și de membru. Pe lângă acestea, unii dintre academicieni încasează de la statul român simultan pensii și salarii de profesori universitari, ajungând la o medie de 6000 de euro net pe lună. În 2024, prezidiul Academiei a avut doar 6 ședințe.
Academia Română s-a reunit în 8 adunări generale, dintre care doar două au fost efectiv de lucru: o dare de seamă și una pentru evaluarea și reorganizarea institutelor și centrelor Academiei Române. Alte două au fost festive, iar trei pentru alegerea de noi membri. Pe scurt, academicienii au dedicat mai mult timp festivismului decât propriei reorganizări, atât de necesare.
Între timp, cercetătorii cer de ani de zile spații de lucru propice desfășurării activității lor, bani pentru materiale de bază, pe care de multe ori le cumpără din propriul buzunar, și organizarea de concursuri corecte în institutele de cercetare.
“Autorii pe care trebuie să îi reproduci la concurs sunt fix șefii tăi. Taman opus ideii de cercetare, unde trebuie să vii cu ceva nou, nu să reproduci ce s-a scris deja. Ei numără cantitativ realizările științifice. Nu contează calitatea deloc. De exemplu, poți să ai o carte publicată la Oxford sau Harvard, care să fi schimbat lumea în domeniul tău. Nu face cât două cărți publicate la edituri anonime românești. Rezultatul concursului nu este așadar o judecată de valoare, ci o contabilitate a câte hârtii ai la CV.”, ne spune un tânăr cercetător român în istorie, lector universitar în Marea Britanie.
Cercetarea este cel mai slab finanțat domeniu din România, primind în 2025 0,38% din PIB. Cu toate acestea, unii dintre academicieni au acumulat în conturi bancare averi de milioane de euro. Media de vârstă a membrilor Academiei este de 82 de ani, ne spune chiar președintele instituției.
“Acești oameni sunt savanții României. Dacă deranjează că au un trai decent, eu mâine îmi depun mandatul”, declară Ioan Aurel Pop într-un interviu pentru Cultura la dubă.
Despre toate acestea vorbim în materialul de mai jos.
***
Academia Română este condusă din 2018 de istoricul Ioan Aurel Pop, fost rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, cercetător științific I și fost director al Centrului de Studii Transilvane din cadrul Academiei Române. În 2022 acesta a fost primit un nou mandat de la colegii academicieni și va mai conduce instituția până în 2026.
De-a lungul acestor ani, Academia Română a reușit să fie vizibilă în spațiul public mai mult prin controverse decât prin realizări. Alături de el, instituția este condusă de 4 vicepreședinți: academicienii Marius Andruh, Mircea Dumitru, Dumitru Murariu și Nicolae Zamfir și de secretarul general acad. Ioan Dumitrache.
Cei 6 formează Prezidiul Academiei Române și sunt unii dintre academicienii cu cele mai însemnate privilegii financiare.
IOAN AUREL POP, PREȘEDINTELE ACADEMIEI ROMÂNE
Potrivit declarației din 2024, acesta are o avere estimată la 1.172.000 de euro, dintre care 460.000 de euro economii în conturi bancare, iar 682.000 euro sunt titluri de stat. În 2022, academicianul declara tablouri și bijuterii în valoare de 10.000 de euro. În doar 2 ani, la declarația din 2024, valoarea acestora a urcat la 30.000 de euro.
Pentru funcția de președinte al Academiei Române primea în 2023 un salariu de 154.034 de lei anual, însemnând 30.458 euro pe an, adică 2538 euro pe lună. Pe lângă salariu, Academia îi plătește indemnizație de membru, în valoare de 6000 de euro anual și indemnizație de merit, de 14.800 de euro pe an.
În total, în 2023 a încasat 51.258 euro de la Academia Română, ajungând astfel la 4.271 de euro/lună.
În paralel, Ioan Aurel Pop are și salariu de profesor universitar în valoare de 27.573 de euro/an. Veniturile sale anuale, de la statul român, ajung la 80.000 de euro, însemnând un venit lunar de 6.647 de euro pe lună.
Ioan Aurel Pop a lucrat toată viața la stat, fie ca profesor, fie ca cercetător. A devenit doctor în istorie în 1989 și a predat în primii ani de carieră la Liceul Industrial nr. 6 din Cluj-Napoca. A urcat apoi diferite trepte din mediul universitar. În 1984 era asistent universitar la Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca. 9 ani mai târziu, acesta a devenit cercetător științific I și directorul unui centru nou înființat – Centrul de Studii Transilvane, din cadrul Fundației Culturale Române (ulterior Institutul Cultural Român), integrat din 2007 în Filiala din Cluj-Napoca a Academiei Române.
Este membru corespondent al Academiei Române din 2001 și membru titular din 2010.
75% din bugetul anual al Academiei Române sunt doar banii de salarii. 7% sunt indemnizațiile de membru și de merit.
Prea puținii bani care mai rămân se duc pe servicii, cheltuieli și premii, unele dintre ele controversate. Cel mai recent caz, în decembrie 2024, Academia l-a premiat pe istoricul Alex Mihai Stoenescu, fost colaborator al Securității. 30 de intelectuali români au semnat atunci o scrisoare prin care criticau decizia. În urma declanșarii unui scandal public, instituția a decis câteva zile mai târziu să retragă premiul.
Marius Andruh, vicepreședintele Academiei, explica atunci: “În stabilirea premiilor se acordă încredere secțiilor, Biroul prezidiului le aprobă, fără să facă, însă, verificări.” Informația că Stoenescu a fost colaborator al Securității se afla, însă, la doar un click distanță.
Cazul nu este izolat. Imaginea Academiei s-a confundat și în alte rânduri cu intelectuali cel puțin controversați. În 2018, profesorul Ilie Bădescu, directorul Institutului de Sociologie al Academiei Române, a devenit membru corespondent, deși 30 de sociologi și cercetători români s-au opus deciziei. Ilie Bădescu a semnat postfața unei cărți a lui Alexander Dughin, ideologul lui Vladimir Putin. În timpul alegerilor din decembrie 2024, academicianul Ilie Bădescu s-a declarat susținător al lui Călin Georgescu. De altfel, discursurile sale din spațiul public seamănă cu cele ale suveraniștilor.
Într-un articol publicat în februarie 2024, academicianul Ilie Bădescu spune că “Desțărarea este un păcat de moarte pentru cei ce guvernează țara de 30 de ani”, explicând că aproximativ 4 milioane de români au plecat din țară din cauza celor care au condus țara – “Ei vor trebui să dea socoteală în fața stăpânului pentru tot talantul risipit, care nu e de la ei, pe care l-au primit ca să-l înmulțească, dar nu s-au dovedit vrednici și mai mult au risipit ce nu-i al lor. Ei sunt furi de suflete, ei au „cheltuit” suflete de la Dumnezeu cu o nevrednicie pentru care vor da socoteală.”
În schimb, academicienii au respins primirea lui Mircea Cărtărescu ca membru corespondent. Nicolae Breban a susținut chiar că cel mai cunoscut scriitor român nu ar fi scris, de fapt, niciun roman și că pasaje din Orbitor “sunt la limita pshiopatiei, dar nu e nebun, face pe nebunul.”
În 2021, Institutul National pentru Studierea Holocaustului din Romania Elie Wiesel l-a acuzat pe Ioan Aurel Pop că prezintă o istorie falsă și ignoră memoria victimelor Holocaustului.
“Academia a găzduit ieri, 1 aprilie 2021, o manifestare pentru aniversarea a 171 de ani de la înfiinţarea Jandarmeriei Române. În cuvântul din deschidere, preşedintele Academiei a declarat, printre altele, că „Jandarmeria Română s-a acoperit de glorie şi pe câmpul de luptă[…] cu precădere în cele două războaie care ne-au marcat destinele în secolul XX”.
Nici unul dintre vorbitorii care i-au urmat nu au menţionat rolul pe care instituţia Jandarmeriei l-a avut în exterminarea evreilor şi romilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. La răstălmăcirea istoriei Holocaustului au contribuit şi imaginile care erau proiectate.
Organizatorii au considerat potrivit să ilustreze evenimentul, printre altele, şi cu portretele unor criminali de război: Constantin Z. Vasiliu şi Ioan Topor, comandanţi ai Jandarmeriei a căror responsabilitate pentru moartea evreilor din Basarabia, Bucovina de Nord şi Transnistria este de necontestat.
Istoricul Ioan-Aurel Pop a declarat în cadrul aceluiaşi eveniment că Academia Română „asigură paza, protecţia şi ordinea în cultură”. – a transmis Institutul National pentru Studierea Holocaustului din Romania Elie Wiesel.
La respectivul eveniment, de elogiere a Jandarmeriei Române, nu au fost menționate nici abuzurile jandarmilor din 10 august 2018.
MARIUS ANDRUH – VICEPREȘEDINTELE ACADEMIEI ROMÂNE
Chimistul Marius Andruh a devenit membru corespondent în 2001 și membru titular în 2009, când a fost numit și Președinte al Secției de științe chimice, pe care o conduce și în prezent.
Ca vicepreședinte al Academiei, Marius Andruh primea în 2023 un salariu de 117.062 de lei pe an, adică 23.147 euro, însemnând aproape 2000 de euro pe lună. În paralel, el conduce Institutul de Chimie Organică și Supramoleculară Costin D. Nenițescu din București, pentru care primește un salariu de 88058 de lei anual, adică 17.412 euro – 1.451 euro/lună.
Tot Academia Română îi plătește indemnizația de membru, în valoare de 6000 de euro/an și indemnizație de merit – 14.800 de euro/an.
În total, Marius Andruh a câștigat de la Academia Română 61.359 euro în 2023. Pe lângă veniturile de la Academie, Marius Andruh are o pensie de 88.080 lei/an, însemnând 17.416 euro, adică 1.451 euro pe lună. Astfel, chimistul câștigă aproximativ 6500 de euro pe lună de la stat.
În 2022 el a mai primit de la Universitatea din București și suma de 19.700 euro pentru proiecte de cercetare.
NICOLAE ZAMFIR, VICEPREȘEDINTELE ACADEMIEI ROMÂNE
Nicolae Zamfir este unul dintre cei mai cunoscuți academicieni, activitatea sa fiind strâns legată de Institutul Național de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, pe care l-a condus timp de 16 ani, până în 2020. Între 2012-2020 el a fost și directorul celebrului proiect al laserului ELI-NP de la Măgurele, proiect pe care l-a condus în calitate de director. În 2020, ministrul Educației, Monica Anisie, l-a demis ca urmare a mai multor proteste apărute în interiorul instituției din partea cercetătorilor de la Măgurele. Zamfir spunea atunci că i s-a reproșat tot programul științific al Laserului ELI, dar și vârsta înaintată la care obținuse un nou mandat de director.
Doctor în fizică, Zamfir a avut și numeroase colaborări cu instituții de prestigiu din străinătate. Între 1997 – 2004 el a activat în cadrul Universității Yale ca profesor cercetător, activitatea sa profesională fiind centrată pe studiul structurii nucleului atomic.
Ca vicepreședinte, Nicolae Zamfir încasează de la Academia Română un salariu de 126.436 de lei anual, echivalentul a 25.000 de euro – 2083 de euro pe lună. La fel ca ceilalți academicieni, el primește și indemnizații de membru și de merit, în valoare de 20.800 de euro pe an.
În total, academicianul Zamfir primește de la Academie 45.800 de euro pe an. Dar pe lângă acești bani, el câștigă și o pensie anuală de 324.293 de lei – 64,125 euro anual – 5.343 euro/lună.
Veniturile sale de la statul român ajung la 110.000 de euro pe an, adică 9.160 de euro/lună. Din SUA primește o pensie de 15.948 de dolari pe an.
DUMITRU MURARIU, VICEPREȘEDINTELE ACADEMIEI ROMÂNE
De profesie biolog și zoolog, fost director al Muzeului Antipa, Dumitru Murariu este preşedintele Comisiei Naţionale pentru Cercetări Antarctice şi Medii Extreme și prim-vicepreşedinte al Comitetului Român pentru Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii.
A devenit membru corespondent în 2006, iar în 2021 a fost admis ca membru titular.
Ca vicepreședinte al Academiei Române el figurează în declarația de avere cu un salariu de doar 24335 de lei anual, fiind posibil să fi omis o cifră din sumă, dat fiind că toți ceilalți vicepreședinți încasează aproximativ 124.000 de lei, nu 24.000 de lei. Și el primește indemnizațiile în valoare totală de 20.800 de euro pe an.
Dumitru Murariu era în 2023 și directorul Institutului de Biologie, unde are un salariu anual de 110.219 de lei, adică 21.788 de euro pe an – 1.815 euro/lună. De asemenea, figura ca director adjunct al Institutului de Speologie Emil Racoviță, cu o activitate de doar 2 ore pe zi și un salariu anual de doar 18.609 lei anual – adică doar 3.678 de euro/an.
Potrivit ultimei sale declarații de avere, el a încasat de la Academia Română 51.098 de euro în 2023, adică 4.258 de euro/ lună. Pe lângă aceste venituri, el primește și pensie de 108.400 de lei pe an, adică 21.434 euro/an – 1786 de euro pe lună.
În total, veniturile sale de la stat ajung la 72.518 euro/an, însemnând un venit lunar de 6000 de euro.
MIRCEA DUMITRU, VICEPREȘEDINTELE ACADEMIEI ROMÂNE
Cunoscutul doctor în filosofie Mircea Dumitru, fost ministru al Educației și Cercetării între iulie 2016 – ianuarie 2017 și rector al Universității București între 2011-2019, este în prezent Preşedintele Secţiei de filosofie, teologie, psihologie şi pedagogie a Academiei Române și Director al Institutului de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru“ al Academiei Române.
Salariul său anual de vicepreședinte al Academiei Române este de 73.447 lei, adică 14.523 euro – 1210 euro/lună. Salariul de director al Institutului de Filosofie este de 90.264 RON/an, adică 17.848 euro/an – 1487 euro/lună.El primește și cele două indemnizații, în valoare totală de de 20.800 de euro pe an.
În total, el încasează de la Academia Română 53.000 euro pe an, adică 4.416 euro/lună.
Ca profesor al Universității din București, figura în 2022 cu un salariu de 177091 lei – 35.000 euro annual, adică 2916 euro lunar. De la SNSPA mai ia un salariu 40.806 de lei/an, adică 8000 euro/an.
În total, venitul său lunar ajunge la aproape 8000 de euro.
IOAN DUMITRACHE, SECRETARUL GENERAL AL ACADEMIEI ROMÂNE
Academicianul Ioan Dumitrache este unul dintre numele sonore din istoria recentă a Politehnicii București, fiind un cunoscut doctor în automatizări și sisteme electrice.
La 85 de ani, el gestionează activitatea prezidiului Academiei Române din calitatea de secretar general, este profesor la Catedra de Automatică a Universității „Politehnica“ din București, directorul Centrului pentru Pregătirea Resurselor Umane din Universitate „Politehnica“ din București și Președintele Societății Române de Automatică și Informatică Tehnică.
Ca secretar general al Academiei primește un salariu de 117360 lei – 23.206 de euro anual. Totodată încasează indemnizațiile care însumează 20.800 de euro/an. El primește annual 44.000 de euro de la Academia Română, adică 3.666 de euro/lună.
Pe lângă activitatea de la academie, Ioan Dumitrache are o pensie de 28.149 euro/an – 2345 euro/lună. Încă mai figurează și ca profesor universitar, predând doar câteva ore pentru 8.339 euro/an.
80.488 euro este venitul total încasat într-un an de la statul roman, adică 6.707 euro/lună.
L-am întrebat pe președintele Academiei cum comentează acest cumul de venituri și discrepanța dintre acestea și salariile cercetătorilor care sunt activi.
“Oamenii de rând se întreabă, văzând declarațiile de avere, care sunt publice, de ce un academician, membru al prezidiului, primește și salariul pentru funcția de președinte sau vicepreședinte, primește și indemnizație de membru și indemnizație de merit?
Pentru că acești oameni sunt niște savanți, niște specialiști. Unii au invenții, inovații, brevete, alții au scris 20-30 de cărți. Deci dacă acești intelectuali care au adus faimă țării sunt o povară pentru această țară și nu merită să trăiască decent…un vicepreședinte al Academiei vine la Academie în fiecare zi și își face datoria ca la orice serviciu. El are un salariu. Uitați-vă, președintele Academiei are 12. 000 de lei în mână.
Dacă salariul meu de 12.000 de lei și cu ce mai iau de acolo reprezintă venituri obraznice sau nesimțite, eu mâine îmi predau mandatul.
Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române
La Academia Franceză, unde sunt 41 de membri, între care a fost și Eugen Ionesco, acolo nu se dau îndemnizații, pentru că membrii Academiei Franceze, toți cei 41 au niște venituri pe care le-au câștigat de- a lungul vieții, care sunt de 10-15 ori mai mari decât avem noi în România.
Acum vor scădea toate. Dacă se vor aplica aceste dorințe ale unora, care scriu despre prea mulți bani care se consumă în cercetare (n.r. deputatul Claudiu Năsui de la USR), vor scădea toate și nu vor mai da bani nici directorilor nici cercetătorilor. Să vă mai spun încă ceva, în matematică, fizică, chimie, nu se obțin rezultate la sfârșit de an, așa ca și cum ai preda, nu știu, rezultatul unei munci fizice, în matematică, fizică, chimie pot să aștept 20 de ani până se face o descoperire, așa se petrece în toată lumea.
Dar este adevărat că vă loviți de această problemă, că o mare parte din bugetul Academiei merge către salarii și efectiv către investiții în partea de cercetare nu prea mai rămân bani?
Asta e adevărat pentru că bugetul național pentru așa zisa cercetare e împărțit între 5 academii sau 6. Adică bugetul merge la Academia Română, la Academia Oamenilor de Știință, la Academia de Științe Agricole și Silvice, la Academia de Științe Medicale, la Academia de Științe Tehnice și acum aud că mai este și o Academie de Științe Juridice.”
INDEMNIZAȚIILE DE MERIT
Potrivit Legii nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizaţiei de merit se acordă pentru realizări deosebite şi pentru recompensarea unei activităţi de notorietate în domeniul culturii, ştiinţei şi sportului. Cuantumul lunar al indemnizaţiei de merit este egal cu 3 salarii minime brute pe ţară şi este neimpozabil. Propunerile pentru acordarea indemnizaţiei de merit se întocmesc anual de către:
a) Academia Română;
b) Ministerul Culturii şi Cultelor;
c) Ministerul Educaţiei şi Cercetării;
d) Ministerul Tineretului şi Sportului şi se înaintează pentru nominalizare Comisiei naţionale pentru acordarea indemnizaţiei de merit.
Numărul total de indemnizaţii de merit acordat anual, la nivel național, este de 1.500. Odată cu această lege, Academia Română a decis în același an, 2002, pe când președinte era Eugen Simion, ca toți academicienii care depășesc vârsta de 60 de ani să primească automat indemnizație de merit, deci criteriul nefiind neapărat activitatea din anul respectiv, ci vârsta. Totuși, Eugen Simion s-a recuzat atunci de la acest venit. Succesorii săi nu i-au urmat exemplul.
Dat fiind că media de vârstă în Academie este de 82 de ani, aproape toți academicienii români primesc această indemnizație în valoare de 14.800 de euro pe an, chiar dacă ei au deja venituri din salarii și/sau pensii, precum și indemnizația de membru al Academiei, în valoare de 6000 de euro/an.
“Au fost situații când pentru unii dintre membrii de onoare primiți nu s-au adunat voturile necesare și atunci nu s- au dat. Dar, de regulă, toți membrii Academiei primesc, repet, însă numai în urma votului Comisiei. Adică trebuie să obțină 2- 3 din voturile Comisiei. Așa cum se votează și pentru scriitori, pentru sportivi, pentru artiști.”, spune președintele Ioan Aurel Pop.
CAZURI DE DELAPIDARE ȘI CORUPȚIE
În 2021 Poliția Română a reținut un fost contabil al Academiei Române pentru că ar fi furat 3 milioane de lei în decurs de 16 ani, în perioada 2004-2020, făcând plăți fictive cu titlul de indemnizație de merit către academicieni morți sau ridicându-le în numele celor care nu veneau să își ia banii. Întreaga sumă ar fi fost recuperată înainte ca Poliția să facă percheziții, a spus atunci secretarul general Ioan Dumitrache.
Cazul se judecă în continuare la Tribunalul București și o întrebare rămâne, momentan, fără răspuns: cum a fost posibil ca această înșelăciune să continue timp de 16 ani, fără ca cineva din conducere să o fi descoperit-o?
Un angajat, sub protecția anonimatului, a ridicat atunci această problemă, sugerând că nu doar contabilul ar fi fost implicat.
”Controlul financiar intern ce a făcut timp de 9 ani, ei nu verificau ștatele de plată? Curtea de Conturi cum de nu a găsit nimic atâta timp? La casierie nu se vedea dacă ar fi stat cu atâtea cutii de bani pe acolo vreme de 9 ani? Iar faptul că au trimis banii la Trezorerie înainte să vină Poliția să îi verifice este echivalent cu distrugerea probelor”, a spus acesta pentru Libertatea.
Anul trecut, în aprilie 2024, analistul politic Dan Dungaciu, profesor universitar la Facultatea de Sociologie și Asistenţă Socială a Universităţii din București, care a condus vreme de 12 ani Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I.C Brătianu” al Academiei Române, a fost trimis în judecată de DNA pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, faptele având loc între 2017 și 2022, în perioada în care era director al Institutului.
În urmă cu două zile, pe 2 iunie, Dungaciu a fost anunțat drept “noul consultant al AUR pe relații externe”. George Simion i-a spus: “Bine ai venit acasă!”
RAPORT DE ACTIVITATE AL ACADEMIEI ROMÂNE
Deși unul dintre cei 9 piloni ai instituției se referă la comunicare, vizibilitate și relații cu publicul, Academia Română a oferit în 2024 doar 6 puncte de vedere publice.
În contextual alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, Academia a transmis un comunicat prin care s-a dezis public de asocierile cu mișcarea suveranistă – “Instituția noastră se dezice complet și cu hotărâre de orice persoană care face, în numele Academiei Române, apologia suveranismului, a naționalismului extremist și, cu atât mai grav, a opțiunilor filoruse și filoputiniste.”
În ultimii ani, activitatea aparatului central s-a concentrat pe recuperarea patrimoniului instituției – terenuri, case. Președintele Ioan Aurel Pop spune că mulți bani au mers către case de avocatură care au încercat să câștige cauzele Academiei în instanță.
“Lumea zice că Academia Română e bogată. Eu am să vă prezint o situație, să vă spun câți bani a cheltuit Academia Română ca să- și recupereze proprietățile și cum toți banii aproape pe care i-am câștigat din chirii și din arenzi, după ce am recuperat anumite proprietăți, i-am dat pe casele de avocatură ca să putem recupera alte proprietăți. De când am venit eu președinte, am și renunțat pentru că am constatat într-un an de zile că plătisem aproape un milion de lei unei case de avocatură care în anul respectiv nu recuperase nimic pentru Academia Română. Eu recunosc, lumea zice că Academia Română are donații, are proprietăți, are case. Casele memoriale pe care le are, ca să le pună în circuit, îi trebuie pentru fiecare milioane de euro, nu de lei.” – precizează Ioan Aurel Pop.
În 2024, Academia a desființat 184 de posturi în cercetare-dezvoltare, ca efect al Legii nr. 296/2023.
În prezent, instituția însumează 3.266 de angajați în toată țara.
Raportul de activitate pe 2024 subliniază că lipsa de personal a dus la blocarea anumitor proiecte și că bugetul este insuficient.
“- Colaborarea slabă dintre compartimente a condus la întârzieri în soluționarea unor probleme legate de inventarierea imobilelor;
- Lipsa acută de personal calificat determină o supraîncărcare a multor salariați din cadrul aparatului central;
- Dificultăți în gestionarea bugetului aprobat, ca urmare a unor Ordonanțe de Guvern care au stopat cheltuielile în ultimul trimestru;
- Nefinalizarea sistemului de gestionare și urmărire a documentelor;” – se arată în raport.
“Domnule președinte, ce credeți că ați reușit și ce nu ați reușit să faceți la Academie din ceea ce v-ați propus în strategia asumată?
Mi-ar trebui un pic de timp, trebuie să le trec în revistă pe toate. Eu, ca orice om care are niște scopuri în viață, nu sunt mulțumit de ceea ce am realizat.
Totdeauna îmi propun mai mult decât pot și așa mi se pare normal. Dar, ca să vă spun acum exact ce n- am reușit, îmi e greu. Eu mă pregătesc să fac asta pentru luna aprilie, anul viitor, când voi preda mandatul. Adică mă închei mandatul de președinte și atunci, firește că o să alcătuiesc un material foarte critic la adresa mea.
Dar așa, vorbind la modul general, considerați că Academia Română are o imagine bună în spațiul public în 2025?
În condițiile în care Academia Română e formată din cei mai importanti oameni de cultură și de știință, are o imagine bună.
Uitați-vă, sunt, nu știu, ISOP sau cine face sondaje de opinie și nu demult, dacă nu mă înșel, în 2023, la un sondaj de opinie, Academia a ieșit pe locul 2 sau 3, Biserica, Armata și Academia au ieșit pe primele locuri și nu instituțiile principale ale statului.
În preferințele românilor, vreau să spun. Adică n-a ieșit Guvernul, Parlamentul, partidele politice, președinția și au ieșit Biserica, Academia Română și Armata. Sau Biserica, Armata și Academia Română. Asta vă spun sigur că avem în comunicatele noastre, dar exact nu știu când s-a întâmplat. De vreo două ori s- a întâmplat.”, spune academicianul Ioan Aurel Pop pentru Cultura la dubă.
În realitate, Academia Română nu se situează în topul instituțiilor în care românii au încredere, potrivit sondajelor ISOP, care au avut rezultate similare în ultimii 10 ani.
După ce Mircea Cărtărescu a fost respins de Academia Română și chiar jignit de doi academicieni, Gabriel Liiceanu a criticat dur instituția.
“De ce ar vrea cineva, mă întreb iarăși, să facă parte dintr-o Academie care aniversează cu surle și trâmbițe, în plenul ei, centenarul nașterii celui mai activ agent de influență al Securității în diasporă vreme de 25 de ani – Constantin Bălăceanu-Stolnici – la doar două luni după centenarul nașterii Monicăi Lovinescu?
De ce să vrei să intri într-un asemenea loc din care, aflându-te și văzând ce se întâmplă, firesc ar fi să vrei să ieși? A fi membru al Academiei, în actuala ei configurație, nu este oare o simplă cocardă nedemnă?
De ce să vrei să faci parte dintr-o Academie care, absorbindu-te, te dezonorează în loc să te onoreze? Și cum se face, te întrebi iarăși, că, de 35 de ani, nimeni nu și-a dat demisia din această Academie? N-ar fi mai bine să desființăm întâi această adunătură incertă iscată din volbura istoriei trecute și prezente și să facem în loc una nouă ca apa neîncepută?”, a spus Liiceanu.
***
Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.
Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.
