Starea muzeelor din România. O radiografie ce arată fracturi dureroase.

Ieri a fost Ziua Internațională a Muzeelor. Un prilej pentru politicieni și instituțiile publice să posteze cuvinte goale despre importanța muzeelor în viața noastră.

În realitate, unele dintre cele mai importante muzee din România sunt lăsate în paragină de ani de zile și odată cu ele se află în pericol și un patrimoniu de o valoare inestimabilă, care ar putea dispărea pentru totdeauna la un cutremur major sau se degradează din cauza condițiilor improprii în care este ținut.

Iar cele care sunt deschise sau chiar au fost restaurate reușesc cu greu să atragă vizitatori.

Mai jos vă vom prezenta situația în care se află câteva dintre muzeele românești.

***

Muzeul Național de Istorie a României, București

Este cea mai bogată instituție publică din România, după Banca Națională.

MNIR/ foto: Bogdan Iordache

Patrimoniul MNIR cuprinde piese arheologice cu o vechime de peste 20.000 de ani, bijuterii antice sau bijuterii cu diamante și pietre prețioase, purtate de reginele României, decorații, haine, tablouri celebre, fotografii de arhivă, cărți rare, hărți sau alte documente istorice care atestă întemeierea României.

MNIR este găzduit de Palatul Poștelor de pe Calea Victoriei, o clădire șubredă, cu o vechime de 120 de ani. Monumentul istoric a intrat în 2002 într-un proces de restaurare, care s-a dovedit a fi începutul unei agonii ce durează deja de 19 ani.

Ernest Oberlander Târnoveanu, directorul MNIR/ foto: Bogdan Iordache

De atunci, MNIR este deschis publicului doar în proporție de 20%. Cea mai mare parte a patrimoniului zace în lăzi, cutii sau alte ambalaje, în camere sigilate, departe de ochii copiilor și ai tinerilor care ar putea să îl vadă și să înțeleagă ceva din istoria noastră.

În prezent, MNIR se află într-un litigiu cu o firmă de arhitectură care câștigase concursul internațional de arhitectură organizat de Ministerul Culturii în 2016, precum și cu Ordinul Arhitecților din România. Despre această poveste, Cultura la dubă a scris pe larg AICI.

Obiecte de patrimoniu sunt depozitate în lăzi și cutii/ foto: Bogdan Iordache

Teoretic, România ar putea accesa suma de 120 de milioane de euro de la Banca Europeană pentru Dezvoltare pentru un proiect amplu de restaurare și modernizare, așa cum se dorea din 2016. Practic, acest lucru nu este posibil până când instituția nu va scăpa de procese.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie, Constanța

După Muzeul Național de Istorie de la București, a doua instituție, ca mărime, dedicată trecutului țării noastre se află la Constanța.

Muzeul de Arheologie din Constanța/ foto: Cătălin Schipor

Este vorba despre Muzeul de Istorie Națională și Arheologie, al cărui patrimoniu cuprinde peste 400.000 de obiecte, de la sculpturi antice, statuete din bronz, numismatică și hărți, până la telegrame și reviste. Printre cele mai valoroase piese care pot fi admirate acolo se numără, de exemplu, tezaurul de vase de argint de la Sucidava-Izvoarele.

Clădirea care găzduiește sediul muzeului, o construcție în stil neoromânesc, aflată chiar în Piața Ovidiu, necesită de ani buni lucrări de restaurare, protecție și conservare, fiind foarte degradată.

De altfel, în 2020, Consiliul Județean Constanța a semnat un contract de aproximativ 3 milioane de euro (co-finanțat prin fonduri europene nerambursabile), care ar fi trebuit să rezolve această problemă. El prevedea, printre altele, intervenții la nivelul zidăriei, al bolților și al acoperișului, având un termen de execuție de 24 de luni.

În urmă cu o săptămână, însă, Petre Enciu, vicepreședintele Consiliului Județean Constanța, a anunțat rezilierea contractului de reabilitare, acuzând proiectantul că ar fi avut intenția de a „smulge cât mai mulți bani de la Consiliul Județean Constanța”.

Muzeul de Arheologie din Constanța/ foto: infosud-est

Enciu a explicat că va fi demarată o nouă licitație pentru desemnarea altui constructor, dar este clar că va mai fi nevoie de câțiva ani buni pentru ca lucrările atât de necesare să fie realizate. Până atunci, procesul de degradare va continua, lăsând urme adânci asupra muzeului.

Muzeul Național George Enescu, București

Situat chiar în inima capitalei, la Palatul Cantacuzino de pe Calea Victoriei, Muzeul Național George Enescu se află într-o stare avansată de degradare. Situația durează de peste 13 ani și se agravează de la o zi la alta.

Palatul Cantacuzino/ foto: Cultura la dubă

Palatul și casa memorială din spatele lui ar fi trebuit să intre în renovare cu fonduri europene încă din anul 2008. Banca Europeană pentru Dezvoltare urma să dea 6 milioane de euro pentru restaurare, dar condiția era ca și statul român să contribuie cu 1,6 milioane de euro. Nu a făcut-o, așa că România a pierdut finanțarea respectivă.

Între timp, Casa Memorială George Enescu a fost închisă vizitării, după ce scările de la intrare deveniseră un pericol public.

muzeu enescu
Casa Memorială George Enescu/ foto: Cultura la dubă

În interiorul palatului, obiecte care au aparținut marelui muzician stau între pereții degradați din cauza infiltrațiilor. Iar pe bolta de la intrare au crescut buruieni.

Palatul Cantacuzino este monument istoric de importanță națională și a fost clasat inclusiv în Patrimoniul European.

Conform Ministerului Culturii, lucrările de restaurare ar urma să înceapă anul acesta. Același răspuns l-am primit în fiecare an, de 7 ani încoace. Tot de la Banca Europeană pentru Dezvoltare există acum suma de 8 milioane de euro pentru acest proiect.

Palatul Cantacuzino/ foto: Cultura la dubă

Muzeul Theodor Aman, București

Este prima casă-atelier din București, clasată ca monument istoric. A fost ridicată în anul 1868, chiar după schițele pictorului Theodor Aman, care s-a ocupat inclusiv de decorațiile exterioare și interioare, precum și de mobilier.

Vreme de 10 ani, muzeul a fost închis pentru o restaurare care ar fi trebuit să dureze un an. A fost redeschis în 2013, însă în doar câțiva ani, clădirea a început să se degradeze cu o rapiditate dramatică. Au căzut ornamente exterioare, iar tencuiala se desprinde de la o zi la alta.

Muzeul Theodor Aman 2019/ foto: Cultura la dubă

Muzeul Theodor Aman face parte din grupul caselor memoriale din București, aflate în subordinea Primăriei Capitalei și manageriate de Muzeul Municipiului București. În noiembrie 2019, conducerea instituției ne transmitea că așteaptă aprobarea bugetului de la Primăria Capitalei.

Situația nu doar că nu s-a schimbat, ci s-a agravat de la acel moment și până în prezent.

Casa Aman este situată pe strada C.A. Rosetti din București, fiind și una dintre ultimele locuințe de secol 19 rămase întregi în capitală.

Muzeul Theodor Aman 2019/ foto: Cultura la dubă

În interiorul ei se află 196 de picturi, 400 de desene şi gravuri şi 50 de plăci de gravură, precum și mobilierul original, sculptat de Theodor Aman.

Muzeul Frederic Storck și Cecilia Cuțescu Storck, București

Este una dintre cele mai frumoase case ale Bucureștiului de altădată, construită între 1911 și 1913, clasată azi ca monument istoric. Muzeul spune povestea uneia dintre cele mai importante familii de artiști din România, familia Storck.

Casa Storck/ foto: București, frumos mai ești

Sculptorul Karl Storck a fost primul profesor de sculptură al Şcolii de Belle-Arte înfiinţate de Theodor Aman. Este autorul primei sculpturi monumentale din Bucureşti, care se păstrează și astăzi – Spătarul Mihail Cantacuzino.

Carol Storck, fiul lui Karl Storck, a sculptat trei dintre alegoriile care decorează Palatul de Justiţie din Bucureşti şi monumentul “Gen. Dr. Carol Davila”, aflat în faţa Facultăţii de Medicină din Bucureşti.

Casa Storck/ foto: adrianka.ro

Frederic Storck, al doilea fiu al lui Karl Storck, a fost profesor la Şcoala de Belle-Arte din Bucureşti. S-a căsătorit cu Cecilia Cuțescu, prima femeie profesor într-o academie de arte, de stat, din Europa. Cei doi au locuit în casa care poate fi vizitată azi pe Strada Vasile Alecsandri din capitală.

Din păcate, clădirea se află într-o stare deplorabilă. Pereții sunt șubreziți, iar ornamentele exterioare distruse. În spatele clădirii se află și o superbă grădină, amenajată cândva chiar de Cecilia Cuțescu Storck. În centrul ei este plantat de către aceasta un salcâm japonez, vechi de 100 de ani.

Grădina casei Storck/ foto: adrianka.ro

Interiorul casei este pictat chiar de către pictoriță, iar pereții – opere de artă sunt și ei într-o stare avansată de degradare și necesită restaurare.

Interiorul casei Storck/ foto: Muzeul Municipiului București

În prezent, muzeul funcţionează în baza unui contract de comodat dintre Primăria Capitalei și moștenitorii familiei, dar acesta este și pretextul pentru care clădirea a fost lăsată în paragină. Moștenitorii au această așteptare de la autoritatea locală, însă reprezentanții primăriei susțin că nu pot investi într-o proprietate care nu le aparține.

Muzeul de Istorie Naturală, Iași

Este cel mai vechi muzeu de științe naturale din țară, iar în interiorul său se aflau peste 300.000 de exemplare rare de insecte, moluște, reptile, păsări, minerale și plante, dar și un elefant cu numele de Elefantul Gaba. Acesta a fost cumpărat de domnitorul Mihail Sturdza de la un circ italian.

Muzeul de Istorie Naturală din Iași/ foto: planiada.ro

Într-una din sălile muzeului s-a desfășurat, în 1859, ceremonia de numire a lui Alexandru Ioan Cuza drept domnitor al Moldovei.

Clădirea prezenta un risc seismic de gradul I încă din anii ’90, iar în 2013 a fost complet închisă, la mijloc fiind și un litigiu privind dreptul de proprietate. Din 2015, ea a intrat în subordinea Primăriei Iași, cu promisiunea că va fi restaurată.

Abia în februarie 2019, primarul Mihai Chirica a semnat contractul de finanțare a proiectului. Suma alocată ajunge la 2,8 milioane de euro.

Lucrări de restaure la Muzeul de Istorie Naturală/ foto: facebook Mihai Chirica

Exponatele, cu excepția Elefantului Gaba, au fost mutate la Muzeul Municipal Regina Maria din Iași.

În urmă cu câteva zile, primarul Mihai Chirica preciza pe pagina sa de Facebook că fațada muzeului este finalizată în proporție de 90%, consolidarea, 100%, iar jumătate din lucrările interioare sunt gata. În plus, acesta afirma că până la sfârșitul anului va fi gata tot proiectul.  

Muzeul Național de Artă Contemporană, București

Accesul la Muzeul Național de Artă Contemporană, găzduit de Palatul Parlamentului, oferă o imagine dezolantă, care șochează orice vizitator încă dinainte de a pătrunde în interiorul clădirii. Aleea din fața muzeului are pavajul distrus, iar situația există de câțiva ani de zile.

Intrarea la MNAC/ foto: Cultura la dubă

Pe vreme ploioasă, în fața instituției de artă contemporană se formează bălți care cu greu pot fi evitate de pietoni. Iar mașinile fac deseori pană de cauciuc.

Conducerea muzeului susține că a încercat să găsească sprijin la toți miniștrii culturii, însă dincolo de promisiuni, nu s-a realizat nimic. Decizia stă în pixul președintelui Camerei Deputaților.

Prezenți în iunie 2020 la MNAC, vicepremierul Raluca Turcan și ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, au dat vina pe moștenirea PSD și au promis că vor rezolva problema imediat ce conducerea Camerei Deputaților va reveni PNL.

“Am văzut partea de infrastructură, lasă de dorit și am luat chiar niște detalii despre cine e responsabil, cum s-ar putea face niște investiții și nouă nu ne place să facem angajamente, ci să facem lucrurile concret. Așadar, să lăsăm timpul să demonstreze dacă le rezolvăm sau nu.”, a declarat atunci vicepremierul Raluca Turcan.

Între timp, conducerea Camerei Deputaților a fost preluată chiar de șeful liberalilor, Ludovic Orban. Pentru Muzeul Național de Artă Contemporană în continuare nu s-a făcut nimic.


Susține platforma noastră de jurnalism independent printr-o donație:

Transfer Bancar: RO47RNCB0318009831680001(BCR)

Patreon: Donează

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *