Retrospectivă Kieślowski la TIFF 2022

foto: Getty Images

Opera regizorului și scenaristului polonez Krzysztof Kieślowski va fi în centrul atenției la ediția de anul acesta a TIFF. Festivalului Internațional de Film Transilvania celebrează astfel împlinirea a 80 de ani de la nașterea cineastului.

În perioada 17-26 iunie, zece dintre cele mai apreciate filme ale sale vor putea fi văzute la TIFF, în cadrul secțiunii Close-up Krzysztof Kieślowski.

Kieślowski s-a născut în 1941 la Varșovia și-a început cariera ca autor de documentare. ,,Fiecare om vrea să schimbe lumea ori de câte ori depune efortul de a face ceva. Eu n-am crezut niciodată că lumea poate fi literalmente schimbată. Am simțit mai degrabă că ea poate fi descrisă.’’

Cicatricea (The Scar, 1976) este primul său film de ficțiune remarcat de critici, pentru realismul social filmat în stil documentar, cu mulți actori neprofesioniști.

Pentru Amatorul (Camera Buff, 1979)  regizorul a primit Marele Premiu la Moscova.

Cenzura a avut un impact direct în creația lui Kieślowski, multe dintre filmele sale fiind modificate sau pur și simplu interzise, la cererea Guvernului Polonez. De o astfel de soartă a avut parte Noroc chior (Blind Chance, 1981), care prezintă trei urmări posibile ale aceluiași incident banal, goana unui bărbat să prindă trenul, și care a ajuns pe marile ecrane abia în 1987.

Fără sfârșit (No End, 1985) e un film eminamente politic și controversat, despre procesele din timpul legii marțiale din Polonia, și a fost criticat la vremea lui atât de guvern, cât și de biserică și dizidenți.

Premiat la Veneția și San Sebastián, Decalogul (Dekalog, 1988) cuprinde 10 filme inspirate de cele zece porunci din Vechiul Testament. Două dintre cele zece episoade au fost lansate și pe marele ecran și vor fi proiectate și la TIFF: Un scurt film despre omor (A Short Film About Killing)a fost desemnat cel mai bun film la European Film Awards și a cucerit două distincții importante la Cannes, în timp ce Un scurt film despre iubire (A Short Film About Love) a fost recompensat cu două premii la San Sebastián.

Ultimele patru lungmetraje ale lui Kieślowski (prezentate la TIFF în versiuni restaurate 4K) au fost cele care i-au consolidat poziția pe lista celor mai apreciați autori ai cinematografiei internaționale. Viața dublă a Veronicăi (The Double Life of Véronique, 1992), povestea celor două femei identice care nu se cunosc, dar între care există o legătură emoțională misterioasă, a obținut patru distincții la Cannes, una dintre ele acordată actriței elvețiene Irène Jacob, dar și două nominalizări la ediția din 1992 a premiilor César. Cel mai ambițios proiect al regizorului și una dintre capodoperele cinematografiei moderne, trilogia Trei culori – Albastru, Alb, Roșu (Three Colors – Blue, White, Red), inspirată din culorile steagului francez, reprezentative pentru idealurile Revoluției Franceze, a avut parte de o distribuție de excepție, din care au făcut parte actori precum Juliette Binoche, Julie Delpy sau Jean-Louis Trintignant.

Aceste trei filme, odată cu care autorul și-a anunțat intenția de a se retrage din lumea cinematografiei, au obținut o serie impresionantă de nominalizări și premii internaționale, printre care Leul de Aur la Veneția (Albastru, 1993), Ursul de Argint pentru cel mai bun regizor la Berlin (Alb, 1994) și trei nominalizări la Premiile Oscar (Roșu, 1995).

 Kieślowski  a decedat în 1996 și a lăsat în urma sa peste 40 de filme.