Limba română va avea oficial 3600 de cuvinte noi. “Foarte multe cuvinte au fost considerate greșite la început, după care au fost acceptate.”

Toamna aceasta, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”, parte a Academiei Române, lansează ediția a treia a Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM). Aceasta include circa 3.600 cuvinte noi, modificări de normă și completări privind flexiunea verbelor. 


București, 25 decemvrie 1878

Dragă Creangă,

Nu știu, dacă ai cauze deosebite de nemulțămire împotriva fiu-tău, dar oricare ar fi acelea te rog să le treci cu vederea și să-i trimiți din când în când parale pentru trebuințele lui estraordinare; mai cu samă însă acuma de sărbători. I-ar trebui de pildă o păreche de încălțăminte mai cuviincioase, căci având acum câteva zile libere și putând să fie invitat în familie la d. Maiorescu de pildă sau într-alt loc trebuie să se prezinte în mod convenabil. Dorindu-ți sărbători fericite și mulți ani cu pace și cu bine 

rămân al tău. M. Eminescu

Scris astăzi, mesajul de mai sus ar arăta foarte diferit. De la decemvrie până la trebuințele lui estraordinare, multe dintre exprimările folosite de Mihai Eminescu în anii 1800 sunt acum desuete sau de-a dreptul greșite. Asta în contextul în care poetul național a contribuit semnificativ la formarea limbii române, considerând că „cel mai mare omagiu pe care am putea să i-l aducem […] este să o vorbim corect” („Epigonii”). 

Ce dovedește însă o astfel de privire retrospectivă, care poate merge inclusiv până la scrieri de secol XVI, e că limba se schimbă perpetuu. Fie pentru că încercăm să câștigăm timp și spațiu, așa că simplificăm sintagme, fie pentru că inventăm lucruri și concepte noi, cărora trebuie să le dăm un nume (jetoanele nefungibile par să fie în vogă acum), fie pentru că înțelegem că limba ne reflectă, dar ne și modelează realitatea, deci o folosim ca instrument artistic sau politic. 

Iar de mai bine de trei decenii avem și o oglindă normativă a schimbărilor prin care trece limba, sub forma Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM). El se adresează tuturor vorbitorilor de limba română, cuprinzând, după cum sugerează și numele, reguli de scriere, pronunție și flexiune corectă.

Prima ediție a dicționarului a apărut în 1982, la Editura Academiei Republicii Socialiste România. Până la a doua s-au scurs peste douăzeci de ani, aceasta fiind publicată de Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” în 2005.

Coperta primei ediții a DOOM

Iar toamna aceasta, cel mai probabil în luna noiembrie, urmează să se lanseze și a treia ediție.

Pentru a înțelege mai bine schimbările aduse de noua ediție, dar și care sunt manifestările și limitele procesului de evoluție a limbii, am stat de vorbă cu directoarea institutului, Adina Dragomirescu. Așa am aflat că noua ediție vine cu 3.600 de cuvinte noi (spre deosebire de 2.500 la ediția anterioară), marcate cu semnul plus. Astfel, inventarul limbii române ajunge la 65.600 de cuvinte. 

Mulți dintre termenii noi, cum ar fi all-inclusive sau afterschool, sunt însă „uzuali”. Ei fac deja parte din vocabularul curent al vorbitorilor, doar că nu fuseseră normați în ediția anterioară.

„Pentru introducerea cuvintelor noi ținem cont mai ales de criteriul frecvenței.”

“Dacă vorbim de un cuvânt care apare doar în medicină, de exemplu, el nu va fi inclus în DOOM, pentru că asta ar face ca inventarul dicționarului să fie foarte, foarte mare. Deci avem grijă ca cuvintele nou introduse să aibă o circulație mai largă”, explică Dragomirescu. 

Dar dacă avem în vedere termeni care fac deja parte din uzul curent, de ce ne trebuie un dicționar nou pentru a-i folosi? Fiindcă „e important ca oamenii să verifice dacă forma pe care au folosit-o e corectă sau nu”, precizează directoarea Institutului de Lingvistică.

Altfel spus, e bine să știm că ducem copiii la afterschool, nu after-school sau after school, la fel cum din ediția a doua știm că la concert mergem în weekend, nu în week-end.

DOOM 2
Coperta ediției a doua a DOOM

Cât despre originile cuvintelor nou introduse în limba română, e aproape de la sine înțeles că majoritatea provin din engleză, „pentru că de aici se traduc cele mai multe texte”. Totuși, aceasta nu este singura sursă de îmbogățire. 

„În noua ediție a fost introdus cuvântul oregano, care nu e foarte nou, dar nu fusese prins în ediția precedentă. El nu e neapărat un cuvânt englezesc. Există și în italiană, și în franceză, și în germană cu aceeași formă.”


“Deci avem o categorie a cuvintelor internaționale, care sunt folosite în domeniul culinar, în domeniul muzicii și circulă în mai multe limbi, mai ales europene, dar și mai îndepărtate. Dacă e vorba de nume de sporturi, pot veni și din limbi asiatice”, spune Dragomirescu.

Dincolo de creșterea inventarului, ediția a treia a Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic aduce schimbări și în privința modului în care se folosesc cuvinte deja incluse în limba română.

„De exemplu, în cazul cuvântului a inventa, ediția a doua prevedea formele invéntă și inventează. În ediția actuală, s-a păstrat doar forma inventează. Pentru a bocăni aveam bocăn și bocănesc, iar acum s-a păstrat doar varianta bocănesc.” 

Aceste diferențe de normă sunt marcate cu semnul exclamării și provin tot din analiza variantelor pe care le preferă utilizatorii educați ai limbii. „S-au analizat recenziile făcute ediției a doua, care au adus diferite observații și corecturi, și s-au luat în calcul anchetele lingvistice pe care cercetătorii institutului le-au făcut între timp.”  Principalele surse vizate au fost presa și literatura, „mai puțin textele colocviale”.

Coperta DOOM, ediția a III-a

Profesorii și elevii care se pregătesc acum pentru Evaluarea Națională, Bacalaureat sau examene de admitere la universități trebuie să își însușească modificările, dar e important să știe că, timp de cel puțin un an, subiectele nu vor include noutăți aduse de DOOM 3. 

Și totuși, există limite privind aceste noutăți? De exemplu, dacă vorbitorii educați ar începe să înlocuiască treptat expresia „are sens” cu mult hulitul „face sens”, ar fi posibil ca „face sens” să devină variantă acceptată sau chiar normă?

„Cred că asta e o chestiune de timp”, explică Dragomirescu, precizând că, în zeci și sute de ani, e firesc ca unele norme să se schimbe.

„Foarte multe cuvinte sau asocieri de cuvinte au fost considerate greșite la început și s-a luptat împotriva lor, după care au fost acceptate.”

“E un exemplu destul de cunoscut în lingvistică: sintagma aer condiționat a fost condamnată vehement la mijlocul secolului trecut, când a pătruns în limbă, pentru că adjectivul condiționat are alt sens în română (n.r., care este îngrădit de sau supus unor anumite condiții). Dar bineînțeles că astăzi nu ne mai punem problema că ar fi incorectă. 

Acum, dacă sunt mulți vorbitori care nu știu să folosească pe care și pun doar care, asta nu înseamnă că norma o să se schimbe peste 20 de ani în direcția asta. Vorbim de o structură gramaticală clară și avem argumente concrete pentru care nu putem să spunem omul care l-am văzut. 

Dar e posibil ca peste 120 de ani să se schimbe. Nu putem decide acum pentru lucrurile nou intrate în limbă.”

În orice caz, ideal este ca lingviștii să nu impună reguli artificiale, ci să se adapteze la dinamica pe care o aduc vorbitorii, crede Dragomirescu. 

Academia Română
Academia Română, din care face parte și Institutul de Lingvistică/ foto: Agerpres

Noua ediție a DOOM nu răspunde însă doar nevoilor vorbitorilor nativi. A treia categorie importantă de schimbări, pregătită conform principiului „calitate înseamnă și completare”, este că DOOM 3 va include informații mai cuprinzătoare privind flexiunea verbelor. Astfel, dicționarul va deveni util și pentru persoane care învață româna ca limbă străină și vor să înțeleagă cum să conjuge corect. 

Și dacă vorbim despre limbi străine, e interesant să urmărim și cum se comportă româna în raport cu fenomenele de incluziune care apar în alte limbi. În germană, de pildă, se fac eforturi pentru crearea unor forme gramaticale care să permită exprimări neutre din punctul de vedere al genului. 

Iar la multe universități din spațiul german, astfel de forme sunt recomandate explicit, în așa fel încât femeile și alte grupuri minoritare să primească mai multă vizibilitate. Se conturează fenomene lingvistice asemănătoare și în limba română? 

„Limba română nu are astfel de mecanisme gramaticale, dar trebuie să facem o diferență între genul gramatical și cel natural. Dacă spunem medic, nu ne gândim doar la bărbați care sunt medici. Medic înseamnă bărbat și femeie în egală măsură. La fel cum dacă spunem vedetă, substantiv feminin, nu înseamnă că ne gândim doar la femei. Oamenii trebuie să fie conștienți de această distincție”, spune Dragomirescu.

ISTORIC

Limba română provine din latina vorbită și limba geto-dacă, fiind influențată de asemenea de contactul cu populațiile slave. De-a lungul timpului, pe acest fundament s-au așezat și influențe maghiare, turcești și grecești (în special în evul mediu și în perioada premodernă), urmate, în secolul al XIX-lea, de puternice influențe franceze, dar și germane sau italiene. 

Așa se face că, în prezent, limba română are o compoziție predominant romanică, circa 70% din fondul ei provenind din latină (aproximativ 45% latină moștenită și savantă), franceză (aproximativ 20%) și italiană (aproximativ 4%). Componenta slavă însumează circa 15%, restul influențelor situându-se sub pragul de 5 procente (cu engleza în creștere). 

Cel mai vechi document păstrat scris în limba română – dar cu caractere chirilice – datează din anul 1521 și se intitulează Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung. În această scrisoare, Neacșu îi povestește primarului brașovean de la acea vreme despre amenințarea turcilor. 

Scrisoarea lui Neacșu
Scrisoarea lui Neacșu

Și primele preocupări demonstrabile pentru normarea limbii vin tot din perioada în care româna se scria cu alfabetul chirilic; mai precis, din 1757, când teologul Dimitrie Eustatievici-Brașoveanul a conceput Gramatica rumânească. 

Abia în 1881 Academia Română a adoptat primul sistem ortografic general, impunând alfabetul latin ca obligatoriu și stabilind că principiile scrierii în limba română se bazează pe un compromis între etimologie (proveniența cuvintelor) și fonetism (pronunție). De atunci, limba a mai fost reglementată de multiple ori, cele mai recente reglementări fiind chiar cele aduse de DOOM.



Susține platforma noastră de jurnalism independent printr-o donație:

Transfer Bancar: RO47RNCB0318009831680001(BCR)

Patreon: Donează

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *