Cu prilejul împlinirii a 60 de ani de la moartea lui George Georgescu, Filarmonica “George Enescu” a dedicat marelui dirijor, cel care s-a aflat la conducerea instituţiei timp de patru decenii, concertele din serile de joi, 11 ianuarie şi vineri, 12 ianuarie 2024.
Invitați speciali sunt dirijorul Cristian Măcelaru, director muzical al Orchestrei Naționale a Franței, și Sarah Nemțanu, violonista franceză de origine română, concertmaistru al Orchestrei Naționale a Franței.
La concertul de aseară a fost prezent în public și premierul Marcel Ciolacu și ministrul Culturii, Raluca Turcan.
Programul include lucrarea Hydra, compusă de Ştefan Stoianovici, piesă comandată de Filarmonică ce a fost interpretată în primă audiţie absolută. Compozitorul are doar 25 de ani și a fost aplaudat aseară după ce lucrarea sa a fost ascultată de public pentru prima dată.
Apoi, Simfonia spaniolă pentru vioară şi orchestră de Edouard Lalo, a fost interpretată excelent de violonista Sarah Nemţanu, în ipostază solistică.
În partea a doua, Cristian Măcelau și Filarmonica George Enescu au interpretat poemul simfonic O viaţă de erou de Richard Strauss, marele muzician german fiind cel care l-a îndemnat pe George Georgescu să îmbrăţişeze o carieră pe podiumul dirijoral.
Concertmaistru a fost violonistul Valentin Șerban, câștigător al Concursului Internațional George Enescu în 2021.
Despre George Georgescu
George Georgescu (1887 – 1964) s-a născut la Sulina, pe 12 septembrie 1887. Talentul său muzical s-a manifestat de timpuriu, învăţând singur să cânte la vioară. A urmat cursurile Conservatorului din Bucureşti, pentru ca mai apoi să continue studiul violoncelului la Şcoala Superioară de Muzică din Berlin. În urma unui accident, a fost nevoit să renunţe la cariera de violoncelist. Intuind adevărata lui vocaţie, marii muzicieni ai vremii Arthur Nikisch şi Richard Strauss, apropiaţi lui, l-au îndrumat către cariera de dirijor.
Astfel, în anul 1918 dirijează primul concert cu Filarmonica din Berlin. Succesul – atât cel de public, cât şi cel consemnat de critică – a fost enorm, dând tonul seriei de elogii care îl va însoţi întreaga carieră. În 4 ianuarie 1920 susţine primul concert la Ateneul Român, iar începând cu anul 1921 devine, pentru patru decenii (cu o pauză de câţiva ani), directorul general al Filarmonicii din Bucureşti. Este numit şi directorul Operei Române, fiind cel care a înfiinţat prima şcoală de balet.
În timpul directoratului lui George Georgescu, orchestra Filarmonicii atinge deplina maturitate, ajungând la rangul marilor orchestre ale lumii.
Datorită notorietăţii internaţionale şi a relaţiilor de prietenie cu marii muzicieni ai timpului, la Bucureşti vin, în anii în care maestrul a activat, numeroşi compozitori şi instrumentişti: Richard Strauss, Maurice Ravel, Pietro Mascagni, Igor Stravinski, Jaques Thibaud, Arthur Rubinstein.
În acelaşi timp, a promovat compoziţia românească, numele cele mai frecvente fiind: George Enescu, Dinu Lipatti, Paul Constantinescu, Mihail Jora, Marcel Mihalovici, Marţian Negrea, Constantin Silvestri.
George Georgescu a fost apropiat de orchestră şi de lumea muzicală până în ultimul moment al vieţii sale. Ultimul concert pe care l-a dirijat în străinătate a fost la Berlin, acolo unde îşi începuse cariera.
Cu şapte ani înainte de a se stinge din viaţă (1 septembrie 1964), palmaresul lui George Georgescu era impresionant: dirijase 52 de orchestre din lumea întreagă (850 de concerte în Bucureşti cu programe inedite, incluzând 100 de piese româneşti şi numeroase partituri contemporane în primă audiţie), colaborase cu 150 de solişti români şi străini.
Criticii muzicali au denumit anii în care maestrul şi-a desfăşurat activitatea, „epoca Georgescu”.
