Majorarea cotei TVA de la 5 la 9% în ceea ce privește vânzarea de cărți, manuale școlare, ziare și reviste, precum și în ceea ce privește biletele la muzee, grădini botanice și zoologice, case memoriale sau alte obiective de patrimoniu, este una dintre măsurile fiscale prevăzute de guvernul Bolojan, potrivit economedia.ro. Asociația Editorilor din România critică dur măsura și avertizează că asta ar putea duce la accentuarea scăderii consumului cultural.
Institutul Cultural Român, aflat acum în subordinea Senatului, ar urma să treacă integral sub coordonarea Ministerului Afacerilor Externe, potrivit programului de guvernare.
Tot în program este prevăzută reorganizarea și eficientizarea unor instituții care administrează fondurile colectate din contribuții-obligație legală, precum CNC – Centrul Național al Cinematografiei, AFCN – Administrația Fondului Cultural Național și INP – Institutul Național al Patrimoniului.
De asemenea, guvernul vrea să reducă sporurile angajaților din cultură, numărul de angajări și cere “auditarea instituțiilor cu infrastructură excesivă în raport cu producția bunurilor culturale/artistice/mediatice”.
INTEGRAREA INSTITUTULUI CULTURAL ROMÂN ÎN MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE
La capitolul “Afaceri Externe”, programul de guvernare prevede “integrarea deplină a instituțiilor reprezentative sub coordonarea Ambasadorului și a șefului de misiune – ICR, Consulate, Consilieri economici, reprezentanți ai altor instituții; MAE va integra ICR și ARICE pentru coerența politicilor de imagine și promovare în domeniul relațiilor externe, economice și culturale și va propune în primele 100 de zile cea mai bună variantă instituțională pentru Departamentul Românilor de Pretutindeni și Direcția pentru Republica Moldova. MAE coordonează la nivel strategic diplomația publică și culturală românească.”
Asta ar putea însemna că președintele ICR și directorii filialelor din străinătate nu vor mai fi numiți și audiați de Senat, ci desemnați direct de către ministrul de Externe, sub coordonarea ambasadelor. Portofoliul de la Externe a fost preluat de Oana Țoiu (USR).
Scriitorul Radu Vancu atrage atenția că această măsură ar însemna politizarea și mai accentuată a ICR.
“Absorbirea ICR în MAE ar fi un dezastru. Ar anula complet autonomia ICR & l-ar transforma într-un mic birou intern al MAE. Care ar exporta exclusiv cultură de stat, cultură oficială, cultură aprobată de guvern. Orice ține de natura critică a culturii, de natura ei contestatară, adică de natura ei reală, ar fi complet anulat.”- spune Radu Vancu.
În trecut, ICR se afla sub coordonarea Administrației Prezidențiale. Apoi a trecut la Senat. De-a lungul timpului, Cultura la dubă a sesizat numeroase numiri politice controversate în ICR.
SCUMPIREA CĂRȚILOR, A MANUALELOR ȘCOLARE ȘI A BILETELOR LA MUZEE
Cota TVA la vânzarea de cărți, manuale școlare și bilete la muzee, case memoriale și grădini botanice și zoologice ar urma să crească de la 5% la 9%.
Într-o scrisoare transmisă președintelui Nicușor Dan și premierului Ilie Bolojan, Asociația Editorilor din România atrage atenția că “măsurile fiscale care duc la scumpirea cărților nu rezolvă nici măcar o fracțiune de procent din deficitul bugetului de stat care, la rândul său, nu poate fi imputat în niciun caz culturii scrise. Scumpirea cărților doar va accentua scăderea consumului cultural, pe care o observăm de mai mulți ani, și va contribui direct la amplificarea analfabetismului funcțional, cu efecte tot mai severe asupra forței de muncă din economia românească și, în general, asupra resursei umane a țării noastre.
Anul 2025 are toate șansele să devină cel mai negru din întreaga istorie a culturii scrise de după 1989. Dumneavoastră sunteți cei care pot atenua acest șoc, care deja se face simțit.
În vreme ce, la nivel european, colegii noștri dezbat cum poate fi stăvilită încălcarea drepturilor de autor prin exploatarea comercială abuzivă a inteligenței artificiale, România este în urmă cu câteva decenii, principalul vinovat fiind tocmai statul, care nu veghează la respectarea legilor în vigoare, în principal Legea 8/1996, a drepturilor de autor și drepturilor conexe, și Legea 304/2002, a bibliotecilor, ca să le enumerăm doar pe cele mai importante și învechite în neaplicare.
Suntem, probabil, singura industrie în pericol iminent de a pierde, deodată, circa 10% din punctele de distribuție din țară. La aceasta se adaugă măsurile de creștere a taxării care vor fi implementate în curând și care vor avea un impact dezastruos în ceea ce privește obiceiurile de consum cultural al românilor.
Câteva explicații pentru iminenta catastrofă a pieței de carte: Diverta, al doilea mare distribuitor din retailul fizic de carte, cu 21 de librării, pregătește un faliment (după încă două insolvențe în interval de un deceniu); Elefant.ro, cândva cel mai mare retailer online de carte, face eforturi să revină în activitate după insolvența de anul trecut; librăriile independente se închid una după cealaltă din cauza presiunii economice, cea mai recentă fiind frumoasa librărie ”La Două Bufnițe”, din Timișoara. Pe lângă aceasta, amintim dispariția la fel de alarmantă a bibliotecilor publice, peste 8.300 de unități fiind închise din 1990 și până la finalul anului trecut.
AER propune pe această cale Guvernului să-și asume cu seriozitate misiunea de a ocroti cultura națională și să prevadă fondurile necesare pentru ca bibliotecile să achiziționeze măcar 50 de cărți noi la 1.000 de locuitori, pragul minim stabilit de Legea bibliotecilor încă din 2002.
AER a lansat, pe 15 februarie 2023, Pactul pentru Lectură, o strategie de susținere a culturii scrise ca element fundamental al identității naționale și al coeziunii sociale, pe care l-a depus la Administrația Prezidențială și la Guvernul României. Reluăm dezideratele din acest document:
– o campanie națională de promovare a cititului, susținută de stat;
– reluarea programului de 100 de euro acordați anual profesorilor pentru achiziția de cărți și extinderea acestui program și la alte categorii sociale: elevi, studenți, medici etc.;
– susținerea livrărilor de carte prin poștă/curier prin compensarea cu 50% a costurilor, conform Legii culturii scrise, nr. 186/2003.
De asemenea, amintim că Legea învățământului preuniversitar, nr. 198/2023, prevede la articolul 83 înființarea a două programe naționale: „Voucherul cultural pentru elevi“ și „O carte pentru fiecare“, menite să oprească avansul analfabetismului funcțional. Așteptăm operaționalizarea acestor programe naționale, deja de doi ani.
Legislația care reglementează domeniul culturii scrise, deși pozitivă în ansamblu, este sistematic trecută cu vederea: statul român pur și simplu nu o aplică. Pentru conformitate, Asociația Națională a Bibliotecilor Publice din România a calculat încă din 2022 că respectarea de către stat a obligației minimale de achiziții în biblioteci ar aduce în piață circa 80 de milioane de euro anual, adică ar dubla piața de carte, în beneficiul direct al publicului.“
REORGANIZAREA CNC, AFCN, INP;
OUG pentru legea managementului instituțiilor de cultură
Ministerul Culturii își asumă în programul de guvernare auditarea și reorganizarea instituțiilor de cultură care gestionează bugete majore și prevede, de asemenea, în continuarea mandatului Nataliei Intotero, o reformă a legii managementului instituțiilor de cultură, pregătită deja printr-un OUG. Reforma presupune eliminarea condiției de a avea studii de specialitate și lărgește domeniile de studiu pentru cei care vor să conducă instituții de cultură. Sunt acceptate studii umaniste, economice sau juridice. OUG-ul respectiv se află la Secretariatul General al Guvernului, dar ar trebui să reia circuitul de avizare, fiindcă nu a reușit să obțină toate avizele necesare.
Despre acest OUG, Natalia Intotero a vorbit recent într-un interviu pentru Cultura la dubă.
“Practic, acea modificare a legii managementului, dădea posibilitatea organizării de concursuri pentru toți managerii, deschidea ușile pentru toți specialiștii din domeniu. Dacă în momentul de față s-ar organiza aceste concursuri, ar putea să participe la concurs, în mare parte, aceleași persoane care sunt pe funcții, deoarece legea spune în momentul de față că toate persoanele care au obținut la evaluare de la 9 spre 10, dacă se organizează concurs, este concurs închis, doar cu acea persoană. A avut foarte multe sesizări din partea sindicatelor, din partea specialiștilor din domeniu, și toate acele modificări au fost făcute cu consultarea lor.
Dar vreau să vă spun, de asemenea, că cea mai mare opoziție la aceste modificări a venit din partea conducerii teatrelor din România, din partea UNITER, din păcate, care nu au înțeles că, de fapt, era o invitație și că, de fapt, toți cei care sunt în momentul de față pe funcție puteau să participe. Nu le interzicea nimeni acest lucru.
Degeaba cineva spunea că se dorește politizarea. Nu există. Politizare este acum pentru că mare parte a managerilor care există în momentul de față sunt numiți prin decizia ministrului. Concursuri nu s-au mai făcut de ani buni.
Dar, de fapt, ce aduce nou această ordonanță este că permite și unor oameni care nu au studii de specialitate, ci studii economice și juridice, să devină manageri ai unor instituții de cultură.
Am pus în acea ordonanță studii în domeniul social, umanist și de specialitate. Adică puteau să participe și cei care au studiat management, studii în domeniul administrației locale, studii de specialitate, deci nu a fost doar pentru economiști și juriști.
Asta invocă oamenii de cultură – că nu ar trebui ca instituțiile de cultură să fie conduse de oameni care nu au studii strict de specialitate.
Păi, vedeți dumneavoastră, propunerea a fost pentru funcția de manager, director plin, iar partea de adjunct să fie doar din cadrul domeniului respectiv de activitate, doar specialiști.
Dar, când vorbim de management, vorbim de o persoană care are capacitatea de a convinge o comisie de specialitate că vine cu un plan de dezvoltare a instituției, pe o perioadă de 4-5 ani, ceea ce înseamnă bună gestionare a fondurilor, dar și posibilitatea de a accesa fonduri externe. Fiindcă e foarte important să-i încurajăm să acceseze fonduri externe, care sunt la dispoziția domeniului cultural.
Deci nu a fost vorba despre o interzicere a specialiștilor, ci doar o posibilitate de concurență transparentă, astfel încât toți cei care își doresc să aibă o funcție de management în domeniul cultural, cu studii în domeniul umanist, de specialitate sau social, să poată să participe la un astfel de concurs.” – spunea Natalia Intotero pe 22 mai 2025 pentru Cultura la dubă.
Ministrul Andras Demeter își propune în programul de guvernare să organizeze concursurile de management restante la majoritatea instituțiilor de cultură din țară. Dar aceeași promisiune, pe care au făcut-o și ceilalți miniștri ai Culturii, stagnează de ani de zile.
Demeter a preluat azi ștafeta de la Natalia Intotero – ”Preiau această responsabilitate cu recunoștință și cu deplina convingere că, prin dialog, respect și profesionalism, putem consolida rolul culturii în societate. Mulțumesc doamnei Natalia Intotero pentru activitatea depusă și pentru sprijinul oferit în această perioadă de tranziție.”, a spus noul ministru.
Andras Demeter (UDMR), absolvent de actorie, a fost condamnat definitiv în 2017 pentru conflict de interese, iar în prezent se află în proces cu Ministerul Culturii, după cum Cultura la dubă a scris AICI.
De cealaltă parte, Natalia Intotero și-a încheiat mandatul prin salvarea Teatrului Cub din Iași, ca urmare a protestelor din spațiu public. Cubul va fi mutat în apropierea actualei locații, cu acordul tuturor factorilor implicați.
Printre măsurile discutate de coaliția de guvernare în cadrul consultărilor, pentru reducerea deficitului bugetar, se numără și desființarea unor instituții precum ARICE, AOSR, Institutul Levantului, Institutul Revolutiei, Academia de Stiinte Medicale, Academia de Stiinte Tehnice, Institutul Drepturilor Omului, Casa Unirea, ATOP, potrivit unui document publicat de economedia.ro.
Institutuț Revoluției Române a trecut prin mai multe solicitări de desființare, însă politicienii nu s-au pus de acord. De-a lungul timpului, el a fost condus de Ion Iliescu, în calitate de președinte, și de Gelu Voican Voiculescu, în calitate de director general. În 2021, Andrei Ursu, fiul disidentului Gheorghe Ursu, ucis de Securitate în anul 1985, a devenit director ştiinţific al Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989.
Consultați programul complet de guvernare mai jos:
***
Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.
Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.
