Skip to content
Natalia Intotero

INTERVIU Natalia Intotero: “Cultura nu are nevoie de conflict. Există politizare pentru că mare parte a managerilor sunt numiți prin decizia ministrului.”

Natalia Intotero, ministru interimar al Culturii, face într-un interviu pentru Cultura la dubă primele declarații cu privire la situația Teatrului Cub din Iași, componentă a Teatrului Național “Vasile Alecsandri” Iași, aflat în subordinea Ministerului Culturii.

Totodată, admite că în cultură există politizare fiindcă numeroase insituții de cultură sunt conduse de manageri interimari, numiți de diferiți miniștri ai culturii, iar Ministerul Culturii nu a mai organizat concursuri, așa cum prevede legea. La fel se întâmplă și în cadrul instituțiilor de cultură aflate în subordinea primăriilor și consiliilor județene.

Potrivit unui document publicat ieri de Cultura la dubă, Natalia Intotero a semnat avizul emis de Direcția pentru Patrimoniu din cadrul Ministerului Culturii, care permite implementarea proiectului Primăriei Iași de realizare a unei zone pietonale în jurul clădirii Teatrului Național Iași și implicit demontarea și relocarea clădirii Teatrului Cub, o construcție ridicată în 2007 cu scop provizoriu.

Teatrul Cub a câștigat în 2008 Premiul Național pentru Arhitectură acordat de Bienala de Arhitectură de la București, pentru soluția ingenioasă a arhitectului Angelo Roventa, de a ridica un cub modular de lemn, care ar fi putut fi mutat ulterior. Deși a avut autorizație de construcție pentru o perioadă de 5 ani, clădirea a mai funcționat apoi încă 13 ani și s-a bucurat de un imens succes, datorită spectacolelor montate acolo.

Potrivit unor surse din cadrul Primăriei Iași cu care am stat de vorbă, demontarea Teatrului Cub a fost o condiție cerută de Mihai Chirica pentru realizarea zonei pietonale, fiind considerată o clădire “inestetică”. Conducerea Teatrului Național Iași susține că dacă această clădire va fi mutată, echipa nu își va mai putea desfășura activitatea, acolo având loc repetiții și fiind depozitate decoruri și costume.

Cât despre Uzina Teatrului Național Iași, primarul Chirica spune că proiectul pentru pietonală nu cuprinde și reamenajarea interiorului Uzinei. Potrivit proiectului, este prevăzută doar amenajarea unei terase în fața ei. Deci, cel puțin momentan, nu se pune problema ca Sala Uzina să fie transformată în cafenea sau restaurant, iar Primăria Iași nici nu ar avea drept de intervenție asupra ei, fiindcă imobilul aparține tot Ministerului Culturii.

Primarul Chirica și ministrul Intotero dau asigurări că, după relocarea Cubului, clădirea își va relua activitatea. În realitate, pentru că este o clădire a Ministerului Culturii, ministerul nu a prevăzut vreun proiect de arhitectură pentru modernizarea ei și, momentan, nu există un buget în acest sens.

Regizorul Radu Afrim, care a montat la Teatrul Cub mai multe spectacole de succes, ultimul – Antologia dispariției (2023), distins cu trei premii UNITER, a criticat-o dur într-o postare pe Natalia Intotero:

“Rusine să-ți fie, Natalia Intotero! Vei intra în mica istorie ca prima ministră a Culturii care a omorât un teatru. Ai semnat, fără să clipești din ochi, documentul care dărâmă Teatrul Cub din Iași. Îl mesteci toată ziua pe Dumnezeu între măsele, ca pe o gumă de mestecat, dar ai omorât atâtea destine printr-o semnătură. Pentru că personajele alea din piesele de teatru sunt oameni. Vii. Și ele nu te vor ierta. Nici oamenii de teatru nu te vor ierta.

Teatrul acela a fost construit sub mandatul altcuiva, tu ce-ai făcut pentru țara asta? Nu poți transforma cultura română în Taraf Tv. (…) Câte zile mai faci umbră culturii române în ministerul ăla?” – a scris Radu Afrim.

Natalia Intotero afirmă pentru Cultura la dubă că dacă ar fi existat o bună comunicare cu conducerea teatrului, nu s-ar fi ajuns aici și că ea a aflat despre situația Teatrului Cub abia azi-noapte.

Citește mai jos interviul complet acordat de ministrul Culturii.

***

Doamna ministru, am intrat în posesia acelui aviz pe care apare semnătura dumneavoastră.

Da, am aflat de asta azi-noapte. Eu vreau să spun un singur: sunt pentru domeniul cultural, niciodată nu am făcut ceva împotriva oamenilor și nici nu voi face împotriva oamenilor care muncesc în domeniul cultural și împotriva patrimoniului cultural românesc.

În consecință, am aflat și eu azi-noapte de aceste discuții. Azi dimineață, la ora 7:20, am avut o conversație telefonică cu directorul Teatrului Național Iași, dânsul nu abordase acest subiect cu mine, mi-a spus că a abordat acest subiect cu fostul ministru al Culturii, doamna Raluca Turcan.

Ulterior am vizualizat avizul care a fost dat de Comisia Națională a Monumentelor Istorice, la solicitarea Primăriei Iași, pentru că dânșii vor acolo să reabiliteze zona, să o facă și mai atractivă din punct de vedere cultural.

Nu este un aviz prin care se distruge o instituție de cultură care a avut rol provizoriu, în perioada în care Teatrul Național Iași a fost în proces de reabilitare. Un proces care a început în anul 2007, iar la vremea respectivă tot ce a însemnat infrastructură a trebuit să fie relocat.

Teatrul Cub din Iași/ foto: zilesinopti.ro
Teatrul Cub din Iași/ foto: zilesinopti.ro

La vremea respectivă s-a luat decizia acestei construcții, unde să se desfășoare spectacole și repetiții. După reabilitarea Teatrului Național, au fost discuții din partea Primăriei și din partea instituțiilor care se ocupă de siguranță, iar avizul pentru acea construcție trebuia să fie…

Reînnnoit.

Da, reînnoit la o perioadă de timp destul de scurt.

Am discutat tot în dimineața aceasta cu domnul primar Chirica. Și dânsul este o persoană foarte implicată, care susține domeniul cultural, și mi-a spus: nici vorbă de a distruge importanța acelei clădiri, ci doar de o relocare pentru noul PUZ, care a fost aprobat în Consiliul Local. Această relocare se va face în urma unei discuții cu conducerea Teatrului Național, cu actorii, astfel încât să nu existe disensiuni.

Mie îmi pare foarte rău că s-a ajuns în această situație și vă spun sincer că mă voi implica cu tot ce pot pentru a se găsi cea mai bună soluție pentru ca activitatea care s-a desfășurat în acea clădire improvizată să fie continuată în temeiul legii și în folosul cetățenilor.

Dar, vedeți dumneavostră, de foarte multe ori se ajunge în astfel de situații neplăcute atunci când nu există comunicare.

Și eu cred că dacă conducerea Teatrului Național ar fi făcut demersuri, așa cum au făcut și înainte, chiar și printr-o discuție cu actualul ministru al Culturii, cum au fost discuțiile în trecut, probabil că înainte să se dea acea Hotărâre de Consiliu Local și înainte să se dea acel aviz, care este în conformitate cu legea și a fost dat de specialiștii din domeniu, s-ar fi avut aceste discuții cu specialiștii din domeniu, cu actorii, cu regizorii, cu conducerea teatrului, pentru a nu se ajunge la unele interpretări, la o situație tensionată.

Nimeni nu dorește să desființeze acea clădire provizorie, ci doar să fie relocată. Relocarea ei se va face în baza consultării cu cei care sunt în domeniul cultural. Și să reamintim că acea clădire e pe un teren care nu aparține Ministerului Culturii, a fost un sprijin la vremea respectivă pentru cei din domeniul cultural, astfel încât ei să-și poată desfășura activitatea.

Oamenii de cultură invocă două probleme: prima este că întâi s-a decis demontarea și nu există niciun proiect pentru modernizarea acestei clădiri. Domnul primar Chirica invocă expirarea acelei autorizații de construcții și că nu mai este o clădire sigură pentru public. Dumnealui a prevăzut în proiect budget pentru demontare și relocare, dar nu este prevăzut un budget pentru modernizarea clădirii care va asigura funcționalitatea ei în continuare. Deci ei nu au nicio garanție că acea clădire va fi din nou funcțională.

Altă problemă este că, inclusiv conducerea teatrului a scris pe facebook acum două zile, ei nu își pot desfășura activitățile decât dacă acea clădire este lângă teatru, pentru că o folosesc și pentru repetiții și pentru depozitare și tot ce presupune activitatea unui teatru, dincolo de ceea ce se vede pe scenă. Domnul director v-a spus asta azi dimineață?

Dumneavostră spuneți de o postare de acum două zile. Eu am aflat de aceste nemulțumiri ieri seară. Cred că ar fi fost normal să mi se aducă la cunoștință mai devreme, astfel încât să existe aceste discuții cu autoritățile locale, cu instituțiile abilitate, care trimit avizele pentru autorizația de funcționare și să știți că soluții întotdeauna se pot găsi.

Din păcate, nu a fost această comunicare.

Eu, ceea ce vă pot asigura este că mă voi implica, alături de domnul primar Chirica, astfel încât activitatea culturală din acea locație să fie dusă mai departe. Unde? Vom identifica un spațiu agreat atât de artiști, cât și de conducerea teatrului.

Eu mă voi deplasa în următoarea perioadă, de urgență, la Iași, pentru a avea o discuție cu toți cei din domeniu, pentru că nu este normal să existe astfel de situații tensionate. Legea trebuie respectată și, având în vedere că noi nu suntem proprietari pe terenul respectiv, sunt convinsă că se vor identifica soluții, astfel încât relocarea clădirii să se facă în siguranță, într-o locație agreată de toți care sunt implicați, pentru a stinge acest conflict.

Cultura nu are nevoie de conflicte.

Teoretic, dacă această clădire necesită modernizare, pentru că nu mai este sigură, Ministerul Culturii este proprietarul ei și ar trebui să aloce noi fonduri pentru asta, nu?

Păi, vom face o discuție.

Dar, reamintesc, această clădire a fost o soluție la vremea anului 2007, când a început reabilitarea Teatrului Național…

Da, da, știm asta.

Deci a fost o investiție pentru o perioadă de provizorat. Categoric a adus plus valoare. Între timp, activitatea teatrului s-a dezvoltat, au mai multe solicitări pentru mai multe piese de teatru, o folosesc, așa cum ați menționat și dumneavoastră, pentru depozitare și pentru repetiții.

De aceea, vom identifica toate soluțiile, astfel încât activitatea să meargă mai departe. Nu ne opunem dezvoltării, propunerilor venite din partea Consiliului Local Municipiului Iași, dar trebuiesc găsite soluții. Și sunt convinsă că vom găsi soluții atunci când există comunicare.

Aș mai avea o singură întrebare. Dumneavoastră, de principiu, ca ministru al Culturii, sunteți de acord ca un spațiu cultural din centrul Iașiului să fie înlocuit cu o zonă pietonală, mobilier urban și o zonă verde? Practic, în locul unui spațiu cultural, în care se întâmpla acte de cultură, se pune în schimb mobilier urban.

Eu, ca ministru al Culturii, sunt împotriva desființării instituțiilor care aduc plus valoare românilor, țării noastre și viitoarelor generații. Investiția în educație, alături de investiția în domeniul cultural și investiția în sănătate sunt pilonii principali pentru dezvoltarea unei societăți. De aceea, dați-mi voie, eu vă asigur că în perioada următoare mă voi deplasa de urgență la Iași pentru a avea aceste discuții cu toți cei implicați, pentru că nu trebuia să se ajungă aici dacă exista o bună comunicare.

Eu, ca ministru, nici nu pot să trec peste avizul specialiștilor din domeniul cultural, cum este Comisia Națională a Monumentelor Istorice. Niciun ministru nu a trecut peste acești specialiști.

Dar, dacă ar fi fost comunicarea la timpul potrivit, vă asigur că nu se ajungea la această situație tensionată.

Îmi amintesc că și la conferința de presă de după jaful din Olanda i-ați reproșat domnului director al Muzeului de Istorie această lipsă de comunicare. Iată, încă un caz în care invocați lipsa de comunicare. Considerați că este o ruptură între dumneavoastră, ca ministru al Culturii, și managerii culturali, la nivel național? Simțiți că e o problemă în acest sens?

Nu, nu consider că este o ruptură.

Din păcate, demersurile care au fost demarate de ceva vreme, privind modificarea Legii 189, pe partea de management, pentru a putea scoate la concurs posturile, a fost blocată, având în vedere că acea ordonanță nu a reușit să primească la timp toate avizele. În momentul de față mi se pare că a ajuns la partea de final, la Secretariatul General al Guvernului, dar fiind un guvern interimar, știm cu toții că nu mai pot fi aprobate ordonanțe de urgență.

Practic, acea modificare a legii managementului, dădea posibilitatea organizării de concursuri pentru toți managerii, deschidea ușile pentru toți specialiștii din domeniu. Dacă în momentul de față s-ar organiza aceste concursuri, ar putea să participe la concurs, în mare parte, aceleași persoane care sunt pe funcții, deoarece legea spune în momentul de față că toate persoanele care au obținut la evaluare de la 9 spre 10, dacă se organizează concurs, este concurs închis, doar cu acea persoană. A avut foarte multe sesizări din partea sindicatelor, din partea specialiștilor din domeniu, și toate acele modificări au fost făcute cu consultarea lor.

Dar vreau să vă spun, de asemenea, că cea mai mare opoziție la aceste modificări a venit din partea conducerii teatrelor din România, din partea UNITER, din păcate, care nu au înțeles că, de fapt, era o invitație și că, de fapt, toți cei care sunt în momentul de față pe funcție puteau să participe. Nu le interzicea nimeni acest lucru.

Degeaba cineva spunea că se dorește politizarea. Nu există. Politizare este acum pentru că mare parte a managerilor care există în momentul de față sunt numiți prin decizia ministrului. Concursuri nu s-au mai făcut de ani buni.

Dar, de fapt, ce aduce nou această ordonanță este că permite și unor oameni care nu au studii de specialitate, ci studii economice și juridice, să devină manageri ai unor instituții de cultură.

Am pus în acea ordonanță studii în domeniul social, umanist și de specialitate. Adică puteau să participe și cei care au studiat management, studii în domeniul administrației locale, studii de specialitate, deci nu a fost doar pentru economiști și juriști.

Asta invocă oamenii de cultură – că nu ar trebui ca instituțiile de cultură să fie conduse de oameni care nu au studii strict de specialitate.

Păi, vedeți dumneavoastră, propunerea a fost pentru funcția de manager, director plin, iar partea de adjunct să fie doar din cadrul domeniului respectiv de activitate, doar specialiști.

Dar, când vorbim de management, vorbim de o persoană care are capacitatea de a convinge o comisie de specialitate că vine cu un plan de dezvoltare a instituției, pe o perioadă de 4-5 ani, ceea ce înseamnă bună gestionare a fondurilor, dar și posibilitatea de a accesa fonduri externe. Fiindcă e foarte important să-i încurajăm să acceseze fonduri externe, care sunt la dispoziția domeniului cultural.

Deci nu a fost vorba despre o interzicere a specialiștilor, ci doar o posibilitate de concurență transparentă, astfel încât toți cei care își doresc să aibă o funcție de management în domeniul cultural, cu studii în domeniul umanist, de specialitate sau social, să poată să participe la un astfel de concurs.”

INTERVIU AUDIO AICI:

***


Susține platforma noastră de jurnalism independent printr-o donație:

Transfer Bancar: RO47RNCB0318009831680001(BCR)

Patreon: Donează