Sala de păcănele în fostul sediu al Biliotecii Municipale din Reghin. Cum s-a ajuns aici.

Imaginea cu o reclamă la o sală de jocuri în locul Bibliotecii Municipale din Reghin a devenit cunoscută ieri în online. La ferestrele laterale ale clădirii au rămas citatele din vremea în care biblioteca încă funcționa acolo – “Cititul îl face pe om deplin, vorbirea îl face promt, iar scrisul îl face exact.” (Francis Bacon)

Fotografia a stârnit un val de critici și reacții de uluire, însă adevărul este că biblioteca nu a fost desființată, ci mutată de acolo încă din 2018, fiindcă sediul nu îi aparținea, ci era închiriat.

Am stat de vorbă cu actualul director al bibliotecii, Florin Bengean, care a preluat biblioteca din 2019, însă acesta nu a putut să ne spună motivul pentru care biblioteca nu a mai putut plăti chiria la fostul sediu, fiincă nu se afla el la conducere în acel moment. Cert este că proprietarii clădirii au decis să o închirieze unei săli de păcănele.

“Biblioteca a funcționat acolo până în 2018, era a altcuiva, ceva sindicate dețineau clădirea și biblioteca era în chirie.

Dar din ce motiv s-a mutat? Nu ați mai plătit chiria?

Mă rog, la vremea respectivă așa s-a decis, nu eram eu conducătorul instituției, așa că nu cunosc prea multe detalii. Eu sunt conducătorul instituției de la începutul lunii ianuarie 2019.”, a declarat directorul bibliotecii, Florin Bengean, pentru Cultura la dubă.

Foto: Răzvan Rusu/ Facebook

Acum, Biblioteca Petru Maior din Reghin funcționează într-o altă clădire din centrul orașului, pe Strada Republicii nr. 2.

Clădirea în care se află acum o sală de păcănele este una istorică a orașului, însă nu a fost încadrată pe lista monumentelor.

Imagine de arhivă cu clădirea în care a funcționat biblioteca

“Încă din secolul al XVIII-lea, la Reghin este menţionat un cabinet de lectură (1778), frecventat de numeroşi intelectuali de diferite naţionalităţi. Cabinetul poseda lucrări scrise în spirit iluminist. Începând din această perioadă, dar mai ales în secolul al XlX-lea, apar numeroase biblioteci, modeste ca număr de volume şi activitate, dar importante surse de cultură şi lumină pentru acea perioadă.

Menţionăm în acest sens biblioteca lui loan Pop Maior, personalitate marcantă a Reghinului, luptător pentru emanciparea culturală şi politico-naţională a românilor transilvăneni, primul preşedinte al Despărţămîntului Reghin al Astrei (1874), care a predat biblioteca spre folosinţă publică, pentru cei doritori de cultură şi informaţie.

Consemnăm de asemenea activitatea Societăţii de lectură maghiară, Asociaţia districtuală maghiară în 1840, Societatea de lectură germană (1846), care au funcţionat cu unele întreruperi o lungă perioadă de timp.

În a doua jumătate a secolului al XlX-lea, numărul biblioteciilor creşte atât cantitativ cât şi calitativ, se înfiinţează pe lângă şcoli sau diferite societăţi culturale, numeroase biblioteci, cu un fond de publicaţii având caracter enciclopedic menit să satisfacă cerinţele de lectură ale personalului din şcoli, cât şi ale altor categorii de cetăţeni.

Se impune în acest sens, Biblioteca gimnaziului evanghelic, înfiinţată în anul 1857, care a devenit de-a lungul timpului, prin numărul şi conţinutul fondului de carte, una din cele mai importante biblioteci din acest ţinut. Numărul bibliotecilor creşte şi se diversifică. Amintim, Biblioteca Reuniunii învăţătorilor români greco-ortodocşi din Districtul VIII de învăţământ al Reghinului (1890), Biblioteca şcolii româneşti greco-catolice din Reghin (1879), Biblioteca profesorilor de la Colegiul de fete romano-catolic din Reghinul săsesc (1870) şi Biblioteca Societăţii cetăţeneşti şi industriale din Reghinul săsesc (1874).

Un moment deosebit în istoria bibliotecilor din regiune îl constitue înfiinţarea în anul 1886 a Bibliotecii Despărţământului Reghin al Astrei. Un rol de seamă l-a avut avocatul Ion Harşia, care a extins acest lăcaş de cultură şi în satele din jurul Reghinului săsesc (1903), alături de cele din lernuţeni (1911) şi Apalina (1912).

În anul 1950 este înființată Biblioteca orăşenească – Bibliotecă Centrală raională, fiind prima bibliotecă publică a oraşului, ca instituţie de stat. La apariţia Hotărârii Consiliului de Miniştrii 1542 din 1951, privind bibliotecile, instiuţia reghineană deja funcţiona cu modestele ei posibilităţi materiale, dar şi morale. În cei 55 de ani de existenţă, biblioteca a evoluat sub raportul îmbogăţirii patrimoniului său, al diversificării serviciilor pe care ea le oferă populaţiei, dar mai ales în privinţa creşterii numărului celor care sunt beneficiarii acţiunii culturale desfăşurate de blibliotecă.” – sursa bjmures.ro


Susține platforma noastră de jurnalism independent printr-o donație:

Transfer Bancar: RO47RNCB0318009831680001(BCR)

Patreon: Donează

2 thoughts on “Sala de păcănele în fostul sediu al Biliotecii Municipale din Reghin. Cum s-a ajuns aici.”

    1. Teo XVI: Nu-ți fă „griji”, la fel e peste tot, LOL! A devenit șubredă speranța în ziua de mâine, ce să mai nutrești nădejdea că VIITORII vor mai pune mâna pe vreo carte (eventual, pe Riga de treflă…)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *