Planul pentru “Brașovul Cultural”: ridicarea a două monumente

foto: itsalltriptome.com

Primarul Brașovului, Allen Coliban, a anunțat care sunt principalele obiective ale primăriei pentru fiecare domeniu al administrației. În ceea ce privește cultura, două dintre principalele proiecte sunt monumente, iar al treilea se referă la reabilitarea curții liceului Johannes Honterus.

Monumentul L.C. Babeș

Unul dintre monumente îi va fi dedicat lui Liviu Cornel Babeș, brașoveanul de 47 de ani care și-a dat foc pe 2 martie 1989, în semn de protest față de regimul comunist. Acesta a coborât atunci pârtia Bradul din Poiana Brașov și a purtat în mâini un carton pe care scria ”Stop Murder! Brasov = Auschwitz”.

Știrea a apărut prima dată în străinătate, după relatarea a doi turiști străini aflați în stațiunea Poiana Brașov.

“Doi schiori britanici s-au întors din România cu mărturia extraordinară a unui suicid politic, în care un om și-a dat foc pe pârtie, în semn de protest la adresa regimului represiv instaurat de Președintele Nicolae Ceaușescu” scria Sunday Times pe 12 martie 1989.

Soția lui Liviu Babeș a făcut numeroase demersuri către autoritățile locale pentru a-i dedica un monument acestuia, iar promisiuni în acest sens au fost făcute și de către primarii anteriori. În fiecare an, este comemorat la locul incendierii, în Poiana Brașov.

Liviu Babeș a fost electrician maistru la Intreprinderea de Prefabricate din Brașov, iar în timpul liber picta și sculpta. Monumentul va fi inspirat chiar de una dintre sculpturile realizate de Babeș, care face trimitere la zborul lui Icar.

În mitologia greacă, se spune că Icar, fascinat de zbor, se apropie prea mult de Soare. Zeul Helios, mânios pe faptul că oamenii au descoperit secretul zborului, topește cu căldura sa aripile lui Icar, care se prăbușește în apele Mării Egee. Icar se lovește de niște stânci și moare.

Monumentul Eroilor Brașoveni din 1987

Cel de-al doilea monument care se află printre prioritățile Primăriei Brașov va fi dedicat brașovenilor care au stat în spatele Revoltei din noiembrie 1987, cel mai mare prostest anticomunist care a precedat Revoluția de la 1989.

Revolta a început pe 14 noiembrie 1987, la Întreprinderea de autocamioane Steagul Roșu, după ce muncitorii au constatat că primiseră pe fluturașul de salariu doar jumătate din bani. La vremea aceea, Ceușescu intenționa să reducă salariile muncitorilor din toată țara și să achite datoriile externe ale României.

Aproximativ 4000 de muncitori au refuzat atunci să mai lucreze. Doar 400 dintre ei au avut curajul să părăsească fabrica și să mărșăluiască spre sediul Comitetului Județean al PCR pentru a cere explicații. Pe drum, aceștia au scandat pentru prima dată “Jos Ceaușescu” și “Vrem mâncare și căldură”, “Vrem banii noștri” sau “Vrem pâine fără cartelă”.

Furioși că la sediul PCR au găsit alimente rare, precum Salam de Sibiu, banane sau Pepsi, aceștia au vandalizat mobilierul și au agresat membrii de partid, inclusiv pe primarul Calancea.

Aproximativ 300 de protestatari au fost arestați, iar, în final, pentru a acoperi ideea că protestul a fost unul politic, 61 dintre ai au primit doar 3 ani de închisoare, fără privare de libertate, cu executare la locul de muncă. Dar, pentru a fi sigur că aceștia nu vor pune la cale un nou protest, partidul i-a deportat și dispersat în diverse orașe ale țării, fără a avea voie să intre în contact cu familiile lor.

Cei 61 au fost torturați și ținuți în permanență sub supravegherea securității.

Doina Cornea, împreună cu fiul ei, Leontin Horațiu Iuhas, a răspândit la Cluj 160 de manifeste de solidaritate cu muncitorii din Brașov răsculați la 15 noiembrie 1987, ambii fiind arestați și torturați vreme de 5 săptămâni (noiembrie-decembrie 1987).

La Brașov există deja un Monument al Luptătorilor Anti-Comuniști, dedicat rezistenței brașovenilor între anii 1948-1989.