foto: Cultura la dubă
Ministerul Culturii precizează într-un comunicat de presă că avocata Lidia Chiran, cea care într-o convorbire telefonică inițiată de conducerea Muzeului Enescu, cu jurnalista Cultura la dubă, Alexandra Tănăsescu, s-a prezentat drept “reprezentant legal al Ministerului Culturii, avocat Lidia Chiran”, încercând să intimideze jurnalista pentru dezvăluirea surselor și amenințând cu plângere penală, “nu a avut mandat de reprezentare din partea Ministerului Culturii”.
“Referitor la activitatea doamnei avocat Lidia Chiran, aceasta nu a avut mandat de reprezentare din partea Ministerului Culturii. Domnia sa a fost convocată de către conducerea Muzeului Național „George Enescu” pentru acordarea de consultanță, în baza unui contract de asistență juridică încheiat cu muzeul; contract efectuat conform prevederilor legale cu privire la organizarea și exercitarea profesiei de avocat.
În ceea ce privește reprezentarea Ministerului Culturii în Consiliul de administrație al muzeului, se impune să precizăm faptul că ea este asigurată de către un membru din cadrul Direcției Patrimoniu Cultural.”, a transmis ministerul.
Ministerul nu a precizat dacă va lua vreo măsură referitoare la falsa poziționare a avocatei în fața presei, în numele ministerului. Reamintim că avocata Lidia Chiran are contracte cu Ministerul Culturii și Unitatea de Management a Proiectului din Ministerul Culturii – potrivit documentelor publice din SEAP a încasat în ultimii 8 ani 175.000 de euro de la cele două entități.
În schimb, în SEAP nu apare niciun contract între avocata Chiran și Muzeul Național “George Enescu”, cel puțin în ultimii 4 ani.
Reamintim că în convorbirea cu jurnalista Cultura la dubă, aceasta s-a prezentat drept “avocatul Ministerului Culturii” și totodată s-a referit la Consiliul de Administrație al muzeului drept “noi, consiliul”, două poziții incompatibile cel puțin în contextul concret al anchetei pe care o comisie Ministerului Culturii o face zilele aceastea la muzeu, pentru a verifica posibilele nereguli semnalate în investigația Cultura la dubă și nu numai.
Aceasta a recunoscut în cadrul conversației că a fost implicată inclusiv în elaborarea răspunsului muzeului către Cultura la dubă, cel în care muzeul a transmis că informațiile cerute nu sunt de interes public.
Mai mult decât atât, aceasta a afirmat fals că “avertizorii de integritate sunt publici” și că “trei surse însemnau specialiști” – legea protejează identitatea avertizorilor, iar în munca de jurnalism sursele pot fi de orice tip, indiferent de profesie sau funcție.
Muzeul Național “George Enescu” nu a răspuns până la această oră solicitării Cultura la dubă de a preciza cine și în ce calitate a participat la presupusa ședință a Consiliului de Administrație al muzeului și nici ce persoane fac parte oficial din Consiliul de Administrație.
Precizăm că apelarea telefonică a avut loc în data de 3 martie 2025, la 6 ore de la publicare investigației și după ce Cultura la dubă deja anunțase că ministrul Culturii va trimite Corpul de Control. Avocata care are contracte publice cu ministerul și niciun contract public cu muzeul, s-a poziționat de partea muzeului înainte ca Ministerul Culturii să meargă efectiv în control.
Ministerul Culturii a transmis, de asemenea:
“Corpul de Control al ministrului Culturii a efectuat ieri, 4 martie 2026, o primă acțiune de verificare în insitituție. În această primă etapă a controlului, membrii comisiei au solicitat documente, date și informații relevante și au realizat chestionări directe și amănunțite ale personalului responsabil de păstrarea, depozitarea și conservarea bunurilor culturale.
Au fost verificate spațiile de depozitare, condițiile de păstrare a bunurilor culturale mobile clasate, precum și existența și funcționarea sistemelor de supraveghere și pază. Până în acest moment, în cadrul verificărilor efectuate, nu au fost identificate situații de distrugere a bunurilor culturale mobile clasate în categoria Fond sau Tezaur.
Comisia a constatat că obiectele sanitare la care se face referire în materialul de presă au fost demontate din corpul de clădire în care se aflau și preluate de către reprezentanții muzeului, aflându-se depozitate, împreună cu alte obiecte, într-un spațiu corespunzător; mai precis: o magazie.
De asemenea, tot în urma verificărilor, ni s-a comunicat faptul că unele fotografii apărute în media zilele acestea nu au fost făcute acum, ci ele reprezintă material de arhivă din anii trecuți. Elementele respective urmează a fi restaurate și reintegrate în imobil în cadrul lucrărilor de reabilitare a corpurilor de clădire aferente investiției.”
Ministerul Culturii nu a făcut nicio referire la apa sau umiditatea din containere, probleme invocate în materialul Cultura la dubă. Solicităm Ministerului Culturii să facă publice buletinele de analiză a umidității și temperaturii din containere din ultimii 4 ani și jumătate, de când patrimoniul este depozitat acolo.
De asemenea, fotografiile cu obiectele sanitare aruncate de muncitori și avariate, după cum se poate vedea în imagini, au fost marcate de la bun început în investigația Cultura la dubă cu anul 2021. Faptul că imaginile sunt vechi nu este un argument că fapta nu a avut loc. Cultura la dubă a precizat în articol:
“La începutul șantierului deschis în 2021, muncitorii au aruncat cada, chiuveta, wc-ul și bideul, precum și boilerul de încălzire pe lemne din baia Casei Memoriale George Enescu, aflată în spatele Palatului Cantacuzino. Muzeografii au găsit ulterior obiectele aruncate în curte și le-au recuperat, însă ele erau deja deteriorate.
Tot muncitorii au folosit o bibliotecă ce a aparținut muzicologului George Breazul (n.r. 1887 – 1961) drept spațiu de depozitare a materialelor de construcții, mobilierul fiind grav avariat.
***
Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.
Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice
