Mihaela Paun ARCUB

Mihaela Păun se întoarce ca director la ARCUB, după ce Gabriela Firea o îndepărtase

foto: Alex Gâlmeanu

Mihaela Păun, cea care a condus din 2006 până în 2018 centrul cultural al Bucureștiului, ARCUB, din subordinea Primăriei Capitalei, redevine directorul instituției, după 2 ani în care a fost detașată de Gabriela Firea la Centrul Expo Arte.

Îndepărtarea Mihaelei Păun a avut loc după un conflict deschis dintre acesta și Gabriela Firea. În decembrie 2017, primarul Firea dorea să facă un târg de Crăciun în Piața Victoriei, simbolul protestelor din ianuarie – februarie 2017, de după ordonanța 13. Însă Mihaela Păun s-a opus public, susținând că nu este normal să organizeze târgul acolo.

Detașarea sa a expirat acum și ea se va întoarce la conducerea ARCUB, unde își propune să implementeze Strategia Culturală a Bucureștiului, gândită cu ocazia candidaturii la Capitala Culturală Europeană, și să readucă la viață fosta clădire ARCUB, de pe Strada Batiștei, încadrată în clasa de risc seismic I.

Despre toate acestea, Mihaela Păun a vorbit pentru Cultura la dubă.

Care a fost motivul detașării dumneavoastră, în 2018?

Nu știu, nu am primit un motiv, pur și simplu mi s-a înmânat o hârtie de înștiințare.

Dar dumneavoastră care credeți că a fost motivul?

Pot să merg pe două variante. 1 – că sunt atât de bună și numai eu puteam să preiau o instituție de la zero și s-o ridic, 2 – că am fost o persoana non-grata și doamna primar nu și-a dorit să continue colaborarea cu mine.

Nu știu să spun, nu am primit niciodată o explicație.

Cert este că mi-am luat echipă și am construit o instituție nouă.

Și acum ce se întâmplă cu Centrul Expo Arte?

Eu am făcut o propunere la primărie de comasare. Din punctul meu de vedere, Expo Arte dublează activitatea ARCUB, mare parte din colegii mei erau detașați de la ARCUB, adică s-au detașat la cerere, ca să vină cu mine. Instituția avea un număr mic de angajați, nu asigura nici măcar necesarul, în sensul că nu aveam o persoană la departamentul de achiziții, care e foarte important și a trebuit să luăm un colaborator, că nu aveam un post pentru el, la fel am luat și juristul.

Acesta este unul dintre motivele pentru care am cerut comasarea.

În plus, clădirea în care noi aveam birourile este cu risc seismic, prima clădire a ARCUB-ului.

Dar ea nu se închisese din cauza riscului seismic?

Ba da, s-a închis pe motiv că este o clădire cu risc seismic I, numai că legea îți spune că nu poți avea activități culturale cu public, birouri puteam să avem. Ea este o clădire superbă.

Ați avut o discuție cu Nicușor Dan și v-a propus să vă întoarceți la ARCUB?

Nu a fost o discuție, pur și simplu mi-a expirat detașarea. Eu am fost detașată pe termen de 1 an la decizia șefului, după care am fost întrebată din 6 în 6 luni dacă sunt de acord să fiu detașată. Iar eu, evident că pe toată perioada mandatului Gabrielei Firea mi-am dat acordul. Era clar că intram la un conflict și nu avea sens.

În timpul mandatului Gabrielei Firea ați avut conflicte vădite, în sensul că vă cerea să faceți anumite tipuri de evenimente și nu ați dorit să le faceți?

Am avut un singur conflict, acela legat de solicitarea de a face un târg în Piața Victoriei, când eu am zis că nu e în regulă, ținând cont de simbolul pe care îl reprezenta piața și nu e nici un loc potrivit să faci târguri, în mijlocul circulației.

Revenind puțin la ARCUB, aș vrea să vă întreb care este situația clădirii Hanul Gabroveni. Am înțeles că ar fi niște probleme cu umezelea, deși ea este o clădire renovată recent.

Asta fac acum, de o săptămână, de când am venit, încerc să văd ce probleme sunt, dacă sunt. Problemele cu umiditatea nu au apărut acum. Noi am preluat o clădire care a stat zeci de ani de zile în umezeală și frig.

Interior Hanul Gabroveni/ foto: arcub.ro

Noi am deschis-o în 2014 și din momentul ăla am pus dezumidificatoare. Ele sunt în funcțiune și acum și în mod sistematic ele adună apă, dar nu e ceva care se întâmplă de ieri. E o consecință a faptului că acele ziduri au stat în frig și ploi.

Când am preluat-o era o ruină, cu vegetație pe ea.

În ceea ce privește clădirea de pe Batiștei, există vreun proiect pentru restaurarea ei?

Există un proiect, eu m-am ocupat inclusiv de studiul de fezabilitate care mi-a dat proiectul tehnic și ce sumă implică. Am avut aprobată suma în 2017 pentru consolidare.

20 de milioane de lei pentru consolidare și încă o sumă de 900.000 de euro pentru cumpărarea bucății din subsolul clădirii, care nu mai era la ARCUB din 2003.

Fosta clădire ARCUB de pe strada Batiștei

Deci, în 2017 noi am avut bani să consolidăm clădirea, ne-am lovit de refuzul proprietarului care deținea partea din subsol, era un restaurant acolo, după aia am pierdut banii, fiincă n-am primit acordul lor și am încercat de 3 ori în 2019 să intru în consiliu, să reîntregesc clădirea prin cumpărarea ei.

Și, din păcate, nu a primit două treimi din vot.

Așadar, lucrurile sunt blocate la cumpărarea părții din subsol?

Acum eu zic că da. Aveam 20 de milioane 600 de mii de lei pentru consolidare, fără bucata de restaurant. Iar cei de la restaurant ar fi trebuit să dea partea lor pentru consolidare, dar nu au vrut, nu s-a putut face consolidarea, a trecut anul, n-am început investiția, am pierdut banii.

Sala de spectacole a fostei clădiri ARCUB/ foto: arcub.ro

Iar cu puțin timp inainte de a fi eu detașată, prin martie 2018 parcă, au venit la mine proprietarii și au spus că vor să vândă. Din momentul acela am început să fac toate demersurile ca să o reîntregim, să cumpărăm bucata aceea.

Dar am fost detașată, am mers apoi în consiliu și nu au mai votat suma de 900.000 de euro.

Acum o luați de la capăt, cu un alt consiliu, alt primar.

Da, eu am încredere că fiind vorba de patrimoniu, primarul va înțelege, dacă sunt bani la buget sunt convinsă că va înțelege necesitatea.

Care sunt obiectivele pentru următorii ani la ARCUB?

Dincolo de această clădire, pe care îmi doresc foarte tare să o refac, trebuie să repunem pe picioare activitatea la Hanul Gabroveni și să reluăm Strategia Culturală pe care noi am comisionat-o la momentul candidaturii la Capitala Culturală.

Foaierul fostei clădiri ARCUB, de pe Strada Batiștei

Era o condiție necesară ca orașul să aibă strategie culturală, Bucureștiul nu a avut niciodată una.

Ea fusese votată în 2018, dar niciodată pusă în aplicare.

Apoi, vreau să reiau ceea ce ARCUB a făcut până în 2017 – sesiunea de finanțare care a fost oprită. ARCUB are în regulamentul de funcționare să facă sesiuni de finanțare, să deschidă call-uri de proiecte.

Și mai mult ca sigur vom avea o serie de proiecte proprii.

Vorbeați mai devreme despre comasare și aș vrea să știu dacă vă gândiți și la o posibilă comasare cu Creart. De altfel, de ce a fost înființat Creart de la bun început, dacă exista deja ARCUB?

E o decizie care a fost luată în 2010 și nu am fost întrebată. Creart exista deja, se numea Centrul de Conservare și Valorificare a Tradițiilor și se ocupa de această zonă. De ce a început din 2010 să facă aceleași proiecte ca și ARCUB, nu știu să vă spun.

Considerați că ar fi oportună comasarea lor? Ca Bucureștiul să aibă un singur mare centru cultural?

În ceea ce privește comasarea ARCUB cu Expo Arte, sunt absolut de acord. Dar dacă s-ar crea un monstru, ar fi o problemă. Nu merg pe varianta comasării ARCUB cu Creart, ci merg pe varianta ca fiecare dintre aceste centre să își definească foarte clar activitatea și fiecare să își ducă la îndeplinire obiectivul.

Cred că e bine să existe, Bucureștiul e un oraș care are nevoie de cultură, dar nu trebuie să își dubleze activitățile.

Dacă Strategia Culturală va deveni funcțională, din ea va reieși cum trebuie să funcționeze fiecare centru și pe ce să se concentreze, să nu ne trezim că facem toți aceleași lucruri și în același timp.


Susține platforma noastră de jurnalism independent printr-o donație:

Transfer Bancar: RO47RNCB0318009831680001(BCR)

Patreon: Donează

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *