Potrivit “Ordonanței de Urgență privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice,
descentralizarea serviciilor publice, disciplină economico-financiară, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative”, publicată sub formă de proiect pe 2 august, toate instituții de cultură care au mai puțin de 50 de angajați ar urma să treacă printr-un proces de reorganizare, desființare, comasare sau fuzionare.
În această situație se află numeroase teatre din România, precum și muzee.
Actuala formă a ordonanței a stârnit revolta oamenilor de cultură, care au semnat o petiție intitulată “Opriți distrugerea culturii”.
De asemenea, ordonanța asumată de Marcel Ciolacu presupune și reducerea personalului institutelor naționale de cercetare cu 20%.
În totalitate, este vorba despre 50 de noi măsuri fiscale, care afectează atât o parte dintre bugetari, cât mai ales mediul privat. “Îmi asum în totalitate aceste reforme. (…) Este timpul ca cei care muncesc să primească salarizarea corespunzătoare, să primească sporuri, cei care merg la serviciu de zeci de ani să se joace Solitaire, să caute în altă parte acest mod de a munci. Sunt peste 50 de sporuri. Este incredibil unde a ajuns acest fenomen.”, a declarat premierul Marcel Ciolacu în conferința de presă.
Conform textului ordonanței,
“Art. XX (1) Începând cu data de 1 ianuarie 2024, instituțiile publice cu personalitate juridică aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea autorităților publice centrale/județene sau locale își pot desfășura activitatea dacă îndeplinesc următoarele condiții cumulative:
a) Au un număr de peste 50 de posturi aprobate conform legii și efectiv ocupate în structurile organizatorice;
b) Activitățile desfășurate de instituțiile publice nu se suprapun peste sau sunt similare cu alte activități desfășurate de alte instituții publice cu obiect de activitate același sau similar;
(2) Instituțiile publice care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alin.(1) se pot comasa/desființa/reorganiza/fuziona sau transfera activitatea și personalul încadrat către alte structuri organizatorice inclusiv către structurile organizatorice aflate în coordonarea/autoritatea/subordonarea autorităților publice locale prin modificarea corespunzătoare a numărului de posturi, organigramei și a regulamentelor de organizare și funcționare;
(3) Prin comasare/desființare/reorganizare/fuzionare sau transfer a activității către alte structuri organizatorice inclusiv către structurile organizatorice aflate în coordonarea/autoritatea/subordonarea autorităților publice locale trebuie să rezulte cel puțin următoarele condiții cumulative:
3 a) o reducere cu cel puțin 15% a numărului de personal proporțional atât pentru funcțiile de conducere cât și pentru funcțiile de execuție; b) o reducere cu cel puțin 15% a cheltuielilor de funcționare, respectiv a cheltuielilor materiale și servicii;
(4) Forma prin care se reorganizează instituțiile publice care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alin.(1) respectiv: comasare/desființare/reorganizare /fuzionare sau transfer de activitate și număr de personal se aprobă prin hotărâri ale Guvernului României sau după caz prin hotărâri ale autorităților publice locale/județene după caz;
(5) Personalul disponibilizat ca urmare a reorganizării activității instituțiilor publice prevăzute la alin.(1) beneficiază de toate drepturile legale salariale prevăzute de lege;
(6) Conducătorii instituțiilor publice care au în subordine/coordonare/autoritate instituții publice cărora le sunt incidente prevederile alin.(1) au obligația de a aproba noile organigrame, regulamente de organizare și funcționare și să ia alte măsuri prevăzute de lege până la data de 31 decembrie 2023;
(7) Prin excepție de la prevederile alin.(1) pentru instituțiile publice din domeniul educației, sănătății, asistenței și protecției sociale precum și din alte domenii aprobate prin memorandum în Guvernul României termenul de intrare în vigoare este data de 1 ianuarie 2025.”
Mai multe instituții de cultură din România au mai puțin de 50 de angajați. Printre acestea se numără unele teatre de copii sau teatre ale minorităților, precum și numeroase muzee.
Potrivit semnatarilor petiției, “pierderea statutului juridic al tuturor acestor teatre înseamnă concret desființarea unei treimi din instituțiile de cultură la nivel național.“ Aceștia contestă și articolul care prevede limitarea bugetului acordat instituțiilor de cultură aflate în subordinea autorităților locale la 7,5% din veniturile proprii realizate în anul anterior.
“Începând cu exercițiul bugetar al anului 2024, la elaborarea și aprobarea bugetelor locale, cheltuielile efectuate de autoritățile publice locale aferente capitolului bugetar 67: Cultură, Recreere, Religie și Sport nu pot depăși 7,5% din veniturile proprii realizate în exercițiul bugetar precedent;” (OUG) – “Conform datelor din țară, reducerea sub 7,5% a capitolului bugetar 67, înseamnă concret reducerea bugetului majorității teatrelor din provincie cu 50%. Doar ponderea salariilor din bugetul unui teatru e în medie de 80%. Înjumătățirea efectivă a bugetului înseamnă faliment.” (petiție)
Petiția a fost inițiată de Vladimir Anton, director artistic al Teatrului Municipal Miercurea Ciuc, și semnată de aproape 10.000 de persoane până la data publicării articolului, printre care numeroși regizori, actori și manageri culturali.
“Noi suntem o breaslă mică, nu putem, nu știm, nu suntem capabili să luptăm cu mai marii noștri care vor să facă un rău ireparabil. Cultura este în pericol, dacă ne iubiți și vă pasă de noi, citiți, dați mai departe și ajutați-ne. Acum avem nevoie de voi.”, a scris actorul Marius Manole pe pagina sa de facebook, îndemnând oamenii să semneze petiția.
“Pentru toți cei care vorbiți aici despre ce spectacole ați văzut sau vreți să vedeți; pentru cei care cred că e importantă cultura în viața unui popor, vă rog să citiți, poate să semnați, poate să dați mai departe.”, a scris și actrița Rodica Lazăr.
Nenea ăsta comunist se face că nu știe că ăia care joacă Solitare prin instituțiile publice sunt acoliții lor, pilele lor, neamurile, finii și afară o să-i dea pe ăia care “n-au spate”. Iar dintre cei care muncesc o sa țină 15%, care vor continua să crape muncind, ca să le țină lor acoliții în funcții și sa joace mai departe Solitare. Toată lumea care are sau a avut de-a face cu administrația publică știe asta. Și are tupeu să iese și sa se bata cu pumnii-n piept că el e corect. Ha!
La naiba cu muzeele și teatrele ,la ce e nevoie de cultura ? Să ne mulțumim că avem cârciumi și restaurante. Când o țară este condusă de imbecili aici se ajunge.
vi se pare k a citit ceva ?!
Mda da, oare de ce nu se comasează si parlamentul, camera deputaților cu senatul într-o singură cameră parlamentară cu 300 de parlamentari si cu cheltuielile uriașe reduse pe măsură. Mereu bat apa in piuă ca “poporul decide prin votul sau”, poporul a votat un parlament cu 300 de reprezentanți, acum este momentul sa respecte politicienii “votul poporului”, ca dovadă ca, românii nu au ajuns “bătaia de joc a propriilor politicieni”, sau, poporul este si a rămas o “vacă proastă bună doar de muls” !.
Nr.de parlamentari ar trebui redus la mai puțin de 300,la o populație de 19000000 să avem 465 de parlamentari,care sunt plătiti cu 12000 euro pe lună,să reducă nr.de bugetarii de la 1200000 la 800000,despre așa ceva nu vorbește,acolo sunt angați amante,amanți ,neamuri și obligații,mulți dintre dintre ei nuștiu pe ce iau zeci de mii lei.