Skip to content

În a 4-a zi de protest, mai mulți cineaști îi cer demisia Ancăi Mitran, directorul CNC

foto: Anelise Sălan

Mai mulți cineaști români semnează o scrisoare deschisă publicată azi, prin care cer demisia Ancăi Mitran, directorul CNC, ca urmare a unor declarații făcute de aceasta într-un interviu pentru Cultura la dubă.

Printre semnatari se numără regizorii Radu Jude, Alexander Nanau, Radu Muntean, Călin Peter Netzer sau Stere Gulea.

În plus, senatorul PNL Liviu Brătescu, fost secretar de stat în ministerul Culturii, a anunțat că va solicita audierea Ancăi Mitran în Comisia de Cultură a Senatului.

“Un judecător nu are voie să se exprime pe un caz aflat în desfășurare, pentru a nu exista suspiciunea că a luat o decizia înainte de a se termina procesul. La fel, nici directorul unei instituții care împarte fonduri pe baza unei competiții între creatori nu are voie să se pronunțe public asupra propriilor preferințe.”, a declarat acesta.

Primul protest a avut loc marți, în fața CNC. Cultura la dubă a relatat pe larg ce s-a întâmplat atunci, iar Anca Mitran a făcut noi declarații.

Cineaștii s-au strâns și miercuri și joi în același loc, iar azi dimineață au sosit la fața locului și jandarmii, care i-au legitimat pe cei prezenți. Printre aceștia se aflau și câțiva studenți la Facultatea de Film.

Protestul de vineri, 23 septembrie

Potrivit informațiilor pe care le avem până la această oră, nu a avut loc nicio întâlnire e directă între protestatari și conducerea CNC în aceste zile.

Protestul de marți, 20 septembrie

Redăm mai jos scrisoarea cineaștilor:

DIRECTORUL CENTRULUI NAȚIONAL AL CINEMATOGRAFIEI  ATACĂ CINEMATOGRAFIA ROMÂNĂ

În data de 15 septembrie 2022, directorul Centrului  Național al Cinematografiei, doamna Anca Mitran, a acordat un interviu prin care poziționează CNC-ul în opoziție cu cineaștii români, mai degrabă decât ca susținător și aliat al producțiilor autohtone.

Doamna Mitran începe prin a ataca filmele de artă: „În ultima vreme, toți regizorii noștri fac filme pentru festivaluri, filme de artă. Și atunci, ducem o lipsă acută de filme pentru public, care să nu aibă pretenții pentru premii la festivaluri”.

Apoi își continuă prelegerea despre genul de filme pe care și-ar dori să le vadă în cinematografe — filme despre personalități istorice românești, comedii de public larg și povești de dragoste — și menționează nostalgic mai multe titluri produse în epoca Ceaușescu ca exemple a ceea ce ar trebui să ofere regizorii români publicului, declarând că ea are „altă concepție despre film”.

„Concepția despre film” a unui funcționar public nu este relevantă, conform legislației române. Cu toate acestea, de nenumărate ori în cadrul acestui interviu, doamna Mitran indică faptul că se vede atât pe ea însăși — cât și CNC-ul, ca extensie a agendei ei — ca pe un arbitru al gusturilor, unic inițiator al producției artistice și generator de reguli: „Noi facem toată producția de filme. Facem atât scurtmetrajele, cât și documentarele, care nu sunt filme pentru sălile de cinematograf”, spune ea.

Însă nici CNC-ul, nici directorul său nu fac filme; CNC-ul ca instituție finanțează parțial producția unora dintre filmele românești. Și cu siguranță nici CNC-ul și nici directorul său nu pot decide să excludă din circuitul de distribuție în săli întregi categorii de film.

Totuși, doamna Mitran insistă că „legea este pentru finanțarea producțiilor care sunt în sălile de cinematograf. Documentarul nu este un film pentru sala de cinematograf”. Acesta este doar unul dintre exemplele de dezinformare cu privire la Legea Cinematografiei din cadrul interviului acordat de doamna Mitran.

Nici măcar etalonul simplist de box office cu care doamna Mitran a ales să măsoare toate producțiile românești nu rezistă unei examinări mai serioase. „În ultimii 10 ani am făcut cel puțin 100 de documentare. De câte ați auzit că au făcut performanță?”, spune ea.

Ei bine, potrivit datelor furnizate chiar de anuarul CNC, doar în anul 2020, 9 din primele 20 filme românești ca număr de intrări în cinematografe au fost documentare.

Singurul film românesc nominalizat la Oscar (nu la una, ci la două categorii) este un documentar — Colectiv. Cu toate acestea, când este confruntată cu aceste date, doamna Mitran le respinge, ceea ce sugerează încă o dată că viziunea ei despre „performanță” are mai puțin de-a face cu rezultate măsurabile decât cu conținutul filmelor.

De mai multe ori în cadrul  interviului, doamna Mitran lasă să se înțeleagă că artiștii români ar trebui să urmeze liniile trasate de directorul CNC-ului. De fapt, întregul interviu dezvăluie o mentalitate feudală conform căreia CNC-ul nu este văzut ca un serviciu public a cărui misiune este să susțină filmul românesc, ci mai degrabă ca un patron al artei dezamăgit de rezultatele comenzilor lui.

Declarațiile doamnei Mitran o descalifică de la ocuparea funcției de director al CNC.

Nu este clar de ce Ministerul Culturii a decis să extindă mandatul doamnei Mitran după pensionare, având în vedere că, sub conducerea ei, CNC-ul nu a contribuit la îmbunătățirea sistemului de distribuție cinematografică din România și nici la redeschiderea cinematografelor pe care pare atât de dornic să le umple;

CNC-ul a dispărut timp de un an și jumătate în timpul pandemiei, lăsând industria românească fără sprijin în mijlocul unei crize; același CNC nu a reușit să se adapteze și să se modernizeze dincolo de etapa dosarelor cu șină până în 2022. 

Cel mai recent interviu al doamnei Mitran nu face decât să clarifice definitiv că directorul CNC nu vede instituția pe care o conduce și nici pe sine însăși ca pe un susținător și aliat al cinematografiei românești, ci mai degrabă ca pe o forță de opoziție al cărei rol este să critice și să dirijeze producția locală. 

Cerem ca doamna Mitran să demisioneze din funcția de director al CNC, poziție pe care nu o mai poate ocupa în aceste circumstanțe. Cerem ca CNC să fie condus de o persoană calificată, deschisă să colaboreze cu oamenii din industria filmului și a cărei viziune asupra cinematografiei românești este în concordanță cu realitățile în continuă schimbare ale secolului 21.

Semnează,

Dana Bunescu, monteur de film, sound-designer

Ioana Țurcan, regizor și producător cultural

Gabriela Forfotă, regizor

Eliza Zdru, regizor

Mona Nicoară, regizor

Andreea Lăcătuș,  regizor

Andra Tarara, regizoare

Paula Oneț, regizor

Alexandru Solomon, regizor

Laura Căpățână, regizor de documentare

Nora Agapi, regizor

Ruxandra Gubernat, regizor și cercetător

Roxana Andrei, regizor

Andrei Dăscălescu, regizor

Carmen Tofeni, director de imagine, regizor

Dragoș Hanciu, regizor, fotograf

Andrei Tănăsescu, organizator de festivaluri

Cristina Haneș, regizor

Daniel Barnuti, regizor

Anelise Sălan, regizor și cercetător

Mihai Dragolea, regizor

Elena Martin, producător

Cătălin Cristuțiu, monteur de film

Andra MacMasters, producător de film

Alexandru Paul, fotograf, videograf

Bogdan Mureșanu, scenarist și regizor

Raluca Durbacă, regizor de documentare

Alexandra Gulea, regizor, artist vizual

Dorin Moldoveanu, regizor

Irina Trocan, critic de film

Melinda Blos-Jáni, filmolog

Flavia Dima, critic de film și curator

Călin Boto, critic de film și curator

Andra Chiriac Hera, regizor

Radu Jude, regizor documentar ficțiune

Alexandru Maftei, regizor

Tudorița Soldănescu, manager cultural

Raluca Hașu

Tudor Cristian Jurgiu, regizor

Radu Muntean, regizor

Razvan Radulescu, scenarist, regizor

Carla Fotea, producător

Tudor Platon, director de imagine

Cristina Elena Iliescu, regizor de documentare experimentale

Alexander Nanau, regizor

Monica Felea, distribuitor de film

Ștefan Bradea, distribuitor de film

Alexandru Gherman, regizor

Maria Salomia, monteur de film

Vlad Petri, regizor

Anca Păunescu, organizator de festivaluri

Ruxandra Ghițescu, scenarist, regizor

Alex Pintică, monteur de film

Paul Dogioiu, manager cultural

Iosif Prodan, critic de film, jurnalist

Florin Iepan, curator 

Andreea Dumitriu, regizor

Anton Groves, regizor

Călin Peter Netzer, regizor

Ana Lungu, regizor

Mihai Mincan, regizor

Alexandru Radu, monteur de film

Stere Gulea, regizor

Dumitru Budrală, regizor

Simona Constantin, regizor, curator

Raluca R Gorgos, regizor

Andrei Butica, director de imagine

Radu Gorgos, director de imagine

Andrei Ujică, regizor

Elena Vlădăreanu, scriitoare

Oana Ghera, curator de film

Cătălin Neagoe, UPM

Sophie Reiter, monteur de film

Ioana Bogdana, producător și scenarist

Eva Todică, regizor, scenarist și producător

Mihai Grecea, regizor

Oana Tenter, regizor 

Ilinca Neagu, regizor, producator”

Interviul la care se face referire poate fi citit integral AICI, iar cel de-al doilea interviu acordat de Anca Mitran, după prima zi de protest, poate fi citit AICI.


Susține platforma noastră de jurnalism independent printr-o donație:

Transfer Bancar: RO47RNCB0318009831680001(BCR)

Patreon: Donează

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *