Skip to content

Cum arată conducerea Ministerului Culturii în epoca PSD-PNL-UDMR

Zilele acestea, premierul Nicolae Ciucă (PNL) a semnat mai multe decizii privind numirea în funcții de conducere în ministere a unor personaje controversate în spațiul public, dar afiliate celor 3 partide aflate la guvernare: PSD – PNL – UDMR.

Demersul nu este suprinzător, căci în ultimii 30 de ani fiecare partid de la putere și-a instalat în funcții propriii membri de partid sau persoane de încredere. Iar de fiecare dată când se schimbă componența unui guvern, se schimbă automat și echipa care înconjoară premierul sau un ministru.

În cele ce urmează, vă vom prezenta posturile cheie din ministerul culturii, dar și celelalte poziții importante de stat care decid destinul domeniului cultural din România.

***

Lucian Romașcanu (PSD), ministrul Culturii

Lucian Romașcanu a mai fost ministrul Culturii între iunie 2017 și ianuarie 2018, în guvernul Tudose, perioadă în care s-a ocupat de organizarea Centenarului României.

Lucian Romașcanu are studii economice și a lucrat în prima parte a anilor ‘90 în industria vinului, apoi și-a început cariera în media ca director de vânzări al trustului Mediapro (1997-1999). A continuat să aibă funcții de conducere în presă, la grupul Ringier, Kanal D și la Cancan.

A devenit senator PSD de Buzău în 2016, obținând în 2020 și al doilea mandat de parlamentar.

Anul trecut, pe când era purtător de cuvânt al PSD, s-a remarcat printr-un derapaj la adresa jurnaliștilor, despre care a spus că “O să primească o p… în c… toți”

După acea ieșire înregistrată audio și publicată, Romașcanu a fost suspendat din funcția de purtător de cuvânt, iar acesta și-a cerut scuze.

Apoi a devenit liderul grupului de senatori PSD, până când a preluat actuala funcție de ministru al Culturii în noiembrie 2021.

Mădălin Voicu (PSD), Secretar de stat

A fost numit în funcție pe 5 ianuarie 2022 de către premierul Ciucă.

Mădălin Voicu, de profesie violonist și dirijor, unul dintre fiii celebrului violonist Ion Voicu, s-a remarcat pe scena politică încă din anii 90, ca reprezentant al romilor. A devenit deputat în 1996 (Partida Romilor), apoi a trecut la PSD, partid din care a fost exclus în mai 2010, sub conducerea lui Marian Vanghelie și Mircea Geoană.

Apoi a făcut parte din USL și iar din PSD. În total a obținut 5 mandate de parlamentar, adunând 20 de ani în Parlamentul României.

În 2016, DNA l-a trimis în judecată pentru obținerea de foloase necuvenite, trafic de influență și spălare de bani, într-un dosar în care ar fi fost deturnați bani destinați chiar minorității pe care se presupunea că o apără, cea a romilor.

Ulterior, Înalta Curte a decis să întoarcă dosarul respectiv la Parchet pentru refacerea lui.

Mădălin Voicu a mai fost secretar de stat în Ministerul Culturii între 2017 și 2019, în guvernele Tudose și Dăncilă. 

Potrivit Ministerului Culturii, acesta a coordonat atunci Direcţia de Cultură Scrisă şi Creaţie Contemporană, activitatea specifică domeniului inventarierii, cercetării, conservării şi punerii în valoare, elaborând strategii şi programe naţionale pentru Cetăţile Dacice din munţii Orăştie înscrise în lista Patrimoniului UNESCO. De asemenea, supraveghea instituţiile muzicale aflate în subordinea ministerului.

În ultimii ani a fost o prezență constantă în emisiunile de cancan. De exemplu, acum câteva luni era invitat să comenteze divorțul dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf: “Eu pe el nu-l văd vreun mare cordaci, vreun bărbat disperat și nu cred, după cum arată, că este vreo sculă, în sensul să fie disperat după muieri.”

András István Demeter (UDMR), secretar de stat

András István Demeter deține funcția de secretar de stat din martie 2021, după numirea semnată de premierul Florin Cîțu, la propunerea UDMR.

Este de profesie actor și a fost directorul Teatrului de Stat Csiky Gergely din Timisoara, în perioada 2005-2010.

Din 2010 a început ascensiunea sa pe scena politică, ocupând funcția de preşedinte-director general al Societăţii Române de Radiodifuziune.

În 2016, a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu și conflict de interese, într-un dosar ce viza conducerea Radioului Public.

În 2017 a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție pentru conflict de interese. A avut interdicția de a ocupa trei ani o funcție publică, însă el a continuat să fie membru în Consiliu de Administrație al Radioului Public și director al Casei de Producție a TVR, refuzând să demisioneze.

Deși Agenția Națională de Integritate a cerut Parlamentului să îl demită pe Demeter din funcțiile publice deținute, Parlamentul României nu a luat nicio măsură.

El este și în prezent membru în Consiliul de Administraţie al Radioului Public.

Ca secretar de stat, supraveghează activitățiile instituțiilor din segmentul Artele Spectacolului (Teatre, Opere, Filarmonici, Coruri), domeniul cinematografic (România Film, Studiourile Sahia, AnimaFilm), Imprimeriile Coresi și se ocupă de relația cu Parlamentul.

Liviu Brătescu (PNL), secretar de stat

Liviu Brătescu (PNL), de profesie istoric, a intrat în PNL în anul 1999 și este prim-vicepreședinte PNL Iași.

De-a lungul anilor a deținut funcția de consilier județean în Iași, a fost directorul Ateneului din Iași și a făcut parte din Consiliul de Administrație al TVR.

La sfârșitul lui 2019, sub guvernul Orban, a devenit secretar de stat în Ministerul Culturii, cu atribuții în domeniul patrimoniului.

Pe 7 ianuarie 2020, într-un articol publicat pe site-ul personal, acesta a criticat fosta conducere PSD a ministerului Culturii, sub titlul “2019, un an dificil în Cultură sub administrarea PSD”, acuzând-o în repetate rânduri și pe fosta directoare a ICR, propusă de PSD, Liliana Țuroiu.

Acum va face echipă la minister cu mai mulți membri PSD.

Cristina Mirela Nedelcu (PSD), subsecretar de stat

Cristina Mirela Nedelcu (PSD), consilier local la Primăria Focșani, a fost numită subsecretar de stat în Ministerul Culturii pe 4 ianuarie 2022, potrivit unei decizii semnate de premierul Nicolae Ciucă.

De profesie profesoară de chimie, aceasta ocupă și funcția de directoare a unei școli postliceale sanitare din Focșani.

Conform unui articol publicat de vrancea24.ro, în 2018 a mobilizat participarea elevilor școlii la celebrul miting “alb” al lui Liviu Dragnea, din Piața Victoriei, chiar cu autocarul școlii. La vremea respectivă, profesoara a negat acuzațiile.

Mai jos o puteți urmări la o emisiune locală din Iași, în 2013, alături de primarul din Focșani.

Potrivit descrierii de pe pagina personală de facebook, Cristina Mirela Nedelcu a absolvit Colegiul Național “Alexandru Ioan Cuza”, Facultatea de Chimie a Universității București și doctoratul în chimie la Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași.

Ea este și soția fostului consilier județean PSD Vrancea, Gabriel Nedelcu, și apare în afișe electorale prin care susținea candidatura lui Marian Oprișan la funcția de președinte al Consiliului Județean Vrancea.

Irina Cajal-Marin, subsecretar de stat

Ocupă un post de subsecretar de stat de 12 ani încoace, un caz singular în Ministerul Culturii, rezistând în funcție indiferent de culoare politică a ministrului.

Irina Cajal Marin este fiica lui Nicolae Cajal, presedinte al Federatiei Comunitatilor Evreiesti între 1994 si 2004 și fost academician. A ocupat mai multe poziții importante în organizații ale comunităților evreiești, fiind inclusiv Membru al Comisiei Internaţionale a Holocaustului.

Conform CV-ului său, este specialist în arte plastice. Ea deține și cetățenia americană, locuind o perioadă în Statele Unite.

În ciuda apartenenței la comunitatea evreiască, ea a fost acuzată în iulie 2021 de un grup de intelectuali că a participat la o ceremonie a Academiei Române, dedicată inventatorului insulinei, Nicolae Paulescu, unul dintre cei mai cunoscuți antisemiți din istoria României – G4 Media.

Demisia sa a fost cerută într-o scrisoare publică adresată premierului Cîțu, însă nu a avut nicio urmare.

Tot în 2021, ea a semnat prefața volumului de poezii al autoarei Nicole Tender, soția omului de afaceri Ovidiu Tender, condamnat în 2015 la 12 ani de închisoare și eliberat după 4 ani.

“Citind acest adevărat manifest pentru bunătate, omenie, iubire, ne amintim și ne întoarcem la noi și în noi, căci Nicole reușește ceea ce doar un psiholog formidabil sau probabil un preot cu har ar putea: ne dă întâlnire cu sufletul nostru,” scrie Irina Cajal-Marin, în prefața cărții “Stări.”, de Nicole Tender, conform unui articol elogios publicat în România Liberă.

Irina Cajal-Marin/ foto: Ministerul Culturii

În Ministerul Culturii singura sa atribuție este supravegherea activității Biroului pentru Minorități Naționale.

***

LIVIU JICMAN, președintele ICR

Dincolo de Ministerul Culturii, mai există o instituție foarte importantă în cultură – Institutul Cultural Român.

ICR nu este legat direct de Ministerul Culturii, ci se află sub supravegherea Senatului. Senatul decide, de altfel, numirea în funcție a președintelui ICR, un rol pentru care nu se organizează concurs, ci este ocupat pe filieră politică.

Imediat după oficializarea coaliției PSD – PNL – UDMR, în noiembrie 2021, a fost numit un nou președinte al ICR, în persoana lui Liviu Jicman.

Liviu Jicman a condus din decembrie 2016 Muzeul Național Controceni, aflat în subordinea Administrației Prezidențiale.

El a mai fost în trecut consilier personal al ministrului Culturii Daniel Barbu, în guvernul USL condus de Ponta, precum și vicepreședinte al ICR între anii 2013 – 2016.

Prin numiri politice el a mai ocupat funcții de consilier sau director de cabinet și în Ministerul Sănătății sau la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

Este licențiat în drept și în studii economice și este, de asemenea, absolvent al Colegiului Național de Apărare din cadrul Universității Naționale de Apărare “Carol I”.

Iată-l în 2006, în campanie electorală cu PNL:

Posturile de vicepreședinte sunt ocupate de Mirel Taloș, fostul director interimar al ICR și propunerea PSD, și de Attila Weinberger, propus de UDMR, cunoscut de fanii muzicii jazz drept A.G. Weinberger.

Funcția de președinte al ICR este una dintre cele mai râvnite în domeniul cultural, având autonomie în cheltuirea bugetului și distribuirea lui către filialele din marile orașe ale lumii.

În ultimii ani, mai mulți oameni de cultură au criticat politizarea ICR și distribuirea funcțiilor prin nepotisme. O petiție inițiată de scriitorii Mircea Cărtărescu și Radu Vancu a fost înaintată președintelui Klaus Iohannis la începutul anului 2021, însă fără reușită.

În scrisoarea deschisă, scriitorii susțineau că “în 2012, această instituție performantă a fost decapitată și ulterior demolată. Supus algoritmului politic, ICR s-a golit de profesioniști și s-a umplut de sinecuriști. Cei care au nimicit ICR sunt aceiași politicieni pe care azi societatea românească îi respinge la unison.”

Răzvan Ioan Dincă, directorul Radioului Public

Răzvan Ioan Dincă, fost director al Operei Naționale București, a fost numit tot în noiembrie 2021, după votul Parlamentului, director general al Radioului Public, la propunerea PSD.

Numele lui Răzvan Ioan Dincă este strâns legat de un scandal care a umbrit activitatea Operei Naționale București în perioada 2013-2014.

Razvan Ioan Dinca/ foto: ONB

Anchetat penal pentru infracțiunile de abuz în serviciu și fals în declarații și condamnat în primă instanță la 6 ani de închisoare cu executare, Dincă a fost achitat la Curtea de Apel în decembrie 2018.

Conform CV-ului său, Dincă este licențiat în regie de teatru și doctor în teatru.

El a montat spectacole de teatru sau de operetă la mai multe instituții culturale din România, între 2002-2006 a fost directorul Teatrului George Ciprian din Buzău, iar în 2006 a devenit directorul Teatrului de Operetă Ion Dacian.

Conducea Teatrul de Operetă atunci când a fost construită nouă sală din vecinătatea Ministerului Culturii.

Proiectul a costat 12 milioane de euro, prin finanțare din bani publici, și a fost inaugurat împreună cu fostul ministru PSD al Culturii, Ionuț Vulpescu.

La doar câteva luni de la inaugurare, noua sală a fost închisă pentru câțiva ani, pe motiv că nu îndeplinea condițiile legale de funcționare. De asemenea, mai mulți artiști ai Operetei au adus în atenție acustica proastă a sălii, astfel încât ei sunt nevoiți să cânte cu lavaliere.

După ce a fost achitat de Curtea de Apel, Dincă a activat mai mult ca regizor, aducând în România mai multe producții străine pe care le-a și regizat. Printre acestea se numără musicalul Shrek sau musicalul Mamma Mia.


Susține platforma noastră de jurnalism independent printr-o donație:

Transfer Bancar: RO47RNCB0318009831680001(BCR)

Patreon: Donează

2 thoughts on “Cum arată conducerea Ministerului Culturii în epoca PSD-PNL-UDMR”

  1. Irina Cajal-Marin a fost declarată incompatibilă de Înalta Curte în dosarul Nr 6087/2/2014, printr-o decizie definitivă. Ea NU mai are voie să ocupe funcția din Ministerul Culturii, având in vedere decizia de incompatibilitate.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *