foto: Flavius Neamciuc/ Prin Banat
Începând cu luna aprilie a acestui an, Conacul Mocioni din Foeni va fi reabilitat prin fonduri norvegiene în valoare totală de 12 milioane de lei.
Conacul este situat la 42 de km de Timișoara, fiind una dintre cele mai vechi clădiri din Banat (construită în 1750) și se află pe lista monumentelor istorice din județul Timiș.
Proiectul Consiliului Județean Timiș se afla pe lista de rezervă a programului RO-CULTURA, iar anul acesta, ca urmare a deciziei de suplimentare a fondurilor alocate programului, va putea intra în lucru. Reabilitarea, refuncționalizarea și revitalizarea actualului cămin cultural au ca termen de finalizare trei ani.
„Proiectul se afla în așteptare încă de anul trecut, iar acum am primit o veste excelentă. Fondurile pe programul RO-CULTURA au fost suplimentate, astfel că în primăvară vom putea intra în implementare.
Potențialul turistic al județului este imens, reprezentând o axă importantă de dezvoltare, alături de cea de business. Practic, cele două se pot completa extrem de bine”, spune președintele CJ Timiș, Alin Nica.
Proiectul va fi patronat de Michael de Styrcea, urmașul familiei Mocioni, care va acționa ca ambasador, maximizându-i astfel impactul. Consiliul Județean Timiș a realizat deja documentația de avizare a lucrărilor de intervenție, urmând ca după accesarea finanțării să lanseze în licitație proiectul tehnic și execuția lucrării.
Din suma de 12 milioane lei, 20% este contribuția Consiliului Județean Timiș, restul reprezentând finanțare nerambursabilă. Investiția propusă se realizează într-un parteneriat cu firma islandeză North Consulting.
Istoric
Conacul Mocioni a fost construit în stil neoclassic, în 1750, și se numără printre cele mai vechi clădiri din zona Banatului. În timpul Revoluției din 1848 conacul a fost distrus aproape în totalitate. Cel mai important membru al familiei care a locuit în imobil a fost Andrei Mocioni de Foen, strănepotul preotului aromân Constantin.
Andrei s-a născut în 1812 la Budapesta și a fost jurist. De-a lungul carierei sale s-a dedicat luptei pentru drepturile românilor din Banat și Transilvania, fiind membru în Senatul Imperial de la Viena, membru fondator al Astrei Române (1866) și membru onorific al Societății Academice Române (1870).
A moștenit domeniul din Foeni în 1869 și s-a retras din viața publică. S-a stabilit la conac alături de soția sa, Laura Cernovici. A murit în 1880 și a lăsat toată averea Laurei.
Laura lasă conacul moșenire unui nepot: baronul Csávossy Gyula (proprietar în 1912). În 1925, moșieri în Foeini au fost Josef și Andres Csávossy (cu 2334 jugăre – veche unitate de măsură pentru suprafețe agrare, folosită în Transilvania, egală cu 0,5775 ha) și Antoniu Mocioni de Foen (marele șambelan al Regelui Carol al II-lea, cu 1772 de jugăre)
Conacul al fost răscumpărat de Anton, care a încercat să-l transforme în casă de cultură, dar a murit în anul 1943, cu el stingându-se linia directă a familiei Mocioni.
Proprietatea a fost naționalizată odată cu instaurarea regimului comunist. Ani la rând a fost baie comunală și grădiniță. După Revoluție, conacul a rămas în administrația locală și a fost transformat în cămin cultural, funcție pe care o deține până în prezent.
