Brâncuși la Timișoara – lucrări asigurate pentru o valoare de peste 500 de milioane de euro

_{foto: Bogdan Iordache/ Cultura la dubă, Atelierul Brâncuși, Centrul Pompidou Paris, 2022}

Cel mai așteptat eveniment al programului Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, expoziția „Brâncuși: surse românești și perspective universale” se află în mijlocul pregătirilor. Transportul celor 11 lucrări aduse din străinătate este pe cale de a fi realizat, iar din țară vor fi aduse lucrări de la Muzeul Național de Artă Craiova și MNAR.

În spatele conceptului expoziției se află Doina Lemny, cel mai cunoscut specialist în opera lui Brâncuși, muzeograf-cercetător la Centrul Pompidou din Paris, care cuprinde Atelierul Brâncuși.

Aceasta povestește care vor fi principalele puncte de atracție ale evenimentului și cum au decurs negocierile cu marile instituții de cultură din străinătate.

“A trebuit mai întâi să punem Timișoara pe hartă și apoi să discutăm împrumuturile. Marile muzee sunt obișnuite cu astfel de împrumuturi între ele, una este să meargă o lucrare de la Tate la Pompidou și alta este să meargă de la Tate la Muzeul de Artă din Timișoara. Mă scuzați, dar așa este.

Există o listă de 5 pagini cu condiții care trebuie îndeplinite, de la transport, climatizare, iluminat, spațiu, și așa mai departe. Apoi, ca să obții un împrumut, îți trebuie cerere cu cel puțin doi ani înainte.

Ca să faci o expoziție Brâncuși, este o mare aventură. De aceea, eu nu aprob și nu mă implic în toate expozițiile. Mi s-a propus una în Italia la anul și am refuzat categoric.

Muzeul de la Timișoara nu are un spațiu generos, este într-un palat baroc, cu încăperi strâmte care se înlănțuie și, cum spuneam eu, sculptura nu o poți înghesui într-un colț, îmi place să citez ce spunea un istoric francez în anii 60, sculptura cere să dansezi în jurul ei. Așadar, la Timișoara nu puteam să îmi permit să fac un concept foarte mare.

O expoziție Brâncuși se organizează foarte greu, cu îndelungi negocieri pentru împrumuturi. Ideea mea a fost de a face legătura dintre Brâncuși și țara lui de origine.De altfel e și în titlu – „Surse românești și perspective universale”. Este o întoarcere simbolică a lui Brâncuși în țara lui natală.

Vom arăta publicului câteva opere simbolice din creația lui Brâncuși, pentru a arăta în ce măsură el a păstrat legătura cu România.

Brâncuși s-a format în România și primele opere, care se află la Muzeul Național de Artă Craiova, sunt opere create la Paris, dar care au fost cumpărate de români, colegi de-ai lui, colecționari, care i-au cumpărat lucrările pentru a-l ajuta să trăiască la Paris.

În expoziție vom prezenta lucrări din prima perioadă de creație – Ecorșeul sau “Jupuiutul”, făcută în colaborare cu profesorul său de anatomie, medicul Dimitrie Gerota.

Am obținut lucrări excepționale, care n-au ieșit niciodată din muzee, mai ales de la Centrul Pompidou.

De exemplu, Piatră de hotar – sfârșitul celei mai lungi serii din creația lui Brâncuși, Sărutul. Am făcut eforturi extraordinare să o aducem. Din punctul meu de vedere, este singura operă care are un simbol istoric. Este realizată în 1945, odată cu terminarea războiului. Brâncuși era foarte trist că România pierduse câteva teritorii.

Această Piatră de hotar, care este un totem, ornată pe toate părțile de Sărutul, este un simbol al păcii. Apoi, o altă operă care n-a ieșit niciodată din Muzeul Național de Artă Modernă din Paris, o coloană a lui Brâncuși.

Avem și Măiastra împrumutată de Tate Gallery Londra, prima din seria lungă a păsărilor și avem și Pasărea în văzduh, cea de pe afiș, pe care Fundația Peggy Guggenheim de la Veneția a avut generozitatea să ne-o împrumute.

Sunt opere de o fragilitate extraordinară. Imaginați-vă că la această operă Brâncuși a lucrat ani și ani de zile pentru a crea un echilibru care se sprijină pe un punct minuscul.

Nu trebuie să-l vulgarizăm și să-l folclorizăm pe Brâncuși, să spunem, de exemplu, că Coloana lui vine de la coloanele caselor țărănești.”, a declarat Doina Lemny.

Dacă ar fi fost un folclorist, Brâncuși n-ar fi fost un artist universal.

Doina Lemny, curatoare

Pentru transportul lucrărilor, Muzeul Național de Artă Timișoara a luat măsuri extraordinare. În primul rând, în ultimii 2 ani, clădirea a trecut printr-un proces de modernizare și a schimbat sistemul de supraveghere video, precum și climatizarea și iluminatul. Apoi, a contractat firme specializate atât pentru transportul lucrărilor, cât și pentru manipularea lor în spațiul expozițional.

Potrivit directorului muzeului, Filip Petcu, organizatorii au plătit o poliță de asigurare de 220.000 de euro, iar valoarea totală a lucrărilor asigurate se ridică la peste jumătate de miliard de euro.

Expoziția Brâncuși va începe pe 30 septembrie la Muzeul Național de Artă Timișoara. Un bilet la expoziție costă 88 de lei și poate fi deja achiziționat online. Elevii și profesorii au intrare gratuită, iar studenții și pensionarii bilet redus, 22 de lei pentru studenți și 55 de lei pentru pensionari.

Brâncuși: surse românești și perspective universale este finanțată de Consiliul Județean Timiș și este organizată de către Muzeul Național de Artă Timișoara, Fundația Art Encounters și Institutul Francez din România.