foto: Raul Ștef
În noiembrie 2023, fotografii cu Bojdeuca lui Ion Creangă, publicate de Președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, au devenit virale și au stârnit critici în spațiul public, pe motiv că lucrările de restaurare ar fi modificat casa originală, folosindu-se materiale de construcții moderne, care nu mai păstrau autenticitatea monumentului istoric.
După ce știrea a fost preluată în presă, ministrul Culturii, Raluca Turcan, a trimis Corpul de Control și reprezentanți ai Comisiei Monumentelor Istorice pentru a face verificări.
Potrivit concluziilor raportului Corpului de Control, obținute de Cultura la dubă, atât Corpul de Control cât și Comisia Monumentelor Istorice au susținut că lucrările au fost efectuate respectându-se avizele obținute anterior: “Din punct de vedere arhitectural, Bojdeuca și-a păstrat autenticitatea amplasamentului.”
Pe de altă parte, raportul admite că “din punct de vedere structural și constructiv, Bojdeuca a pierdut autenticitatea”, indicând drept cauze nu lucrările recente, ci cele efectuate în diferite perioade din trecut, în special în perioada comunistă.
De asemenea, specialiștii ministerului Culturii indică nereguli privind amenajarea grădinii, vizibile în orice fotografii înainte și după, dar nu obligă în niciun fel instituția responsabilă – Consiliul Județean Iași – să refacă spațiile verzi.
“Lucrările cuprinse în proiectul Reabilitarea ansamblului Muzeal Ion Creangă au fost necesare, oportune, s-au regăsit așa cum apare justificat în prezentul raport prin identificarea lor în teren de către membrii Comisiei, cu excepția amenajării spațiilor verzi.” – se arată în concluziile raportului.
Comisia Ministerului Culturii susține că proiectul din 2023 a păstrat modificările efectuate în anii ’80, cele care au modificat ireversibil Bojdeuca.
Potrivit Prof. arh. Dan Marin, “Restaurarea putea fi o oportunitate de a îndrepta erorile din anii ’80.” – noiembrie 2023, Hotnews. Acesta susține că amfiteatrul din fața casei afectează vizibil farmecul Bojdeucii:
„Eu cred că problema acestui loc este că, felul în care arată acum, cu acel masiv de piatră, distorsionează complet cadrul/ambientul/contextul pe care ar trebui să-l aibă această casă, care era o locuință semirurală, într-o zonă bogat plantată a Iașului patriarhal și trebuia să rămână cât mai aproape de această situație inițială.
Trebuia păstrat cât mai mult din acest context, deci, în niciun caz dacă a apărut acest amfiteatru în anii 80, el nu trebuia amplificat, vegetația trebuia păstrată și intensificată, ca ea să pară o casă în grădină, așa cum a fost inițial.
În momentul de față această casă a ajuns de fapt anexa acestui amfiteatru de piatră sau a acestei terase pietruite. Deci elementul mineral este dominant asupra celui vegetal, ceea ce schimbă complet atmosfera în care această casă ar trebui să existe. Restaurarea putea fi o oportunitate de a îndrepta erorile din anii 80.”
Pe de altă parte, vizitatorii Bojdeucii se arată încântați de ceea ce găsesc acolo. Cartea de oaspeți este plină de sute de mesaje de felicitare lăsate de vizitatorii români.
