Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris a fost privită din două mari perspective: cea a francezilor și cea a restului lumii.
Pentru francezi a existat un moment extrem de controversat chiar de când el era doar un zvon – apariția artistei Aya Nakamura în cadrul ceremoniei. Franța, mai divizată ca oricând de adepții extremei drepte, a dezbătut încă din luna martie posibilitatea ca artista franceză originară din Mali să interpreteze un cântec al lui Edith Piaf. Artista a primit atunci susținerea publică a lui Macron, dar a stârnit un val de ură, care a implicat și amenințări cu moartea.
Aseară, regizorul Thomas Jolly a dus acest act cât a putut de departe și de profund. Momentul are peste 1 milion de vizualizări pe youtube, iar canalul oficial al Eurosport l-a titrat “Regina Franței: reprezentația uluitoare a Ayey Nakamura”.
Aya Nakamura este cea mai populară cântăreață franceză a ultimilor ani. Doar hitul Djadja are aproape 1 miliard de vizualizări pe Youtube.
În martie 2024, Aya Nakamura a fost invitată la o discuție cu Emmanuel Macron și directorul artistic al ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice, Thomas Jolly. Presa a scris atunci că artista a fost invitată de Macron să cânte la marele eveniment. Președintele francez ar fi întrebat-o care este artistul ei francez preferat, iar ea ar fi răspuns “Edih Piaf”, ceea ce l-ar fi determinat pe Macron să îi sugereze să interepreteze chiar un cântec de Edith Piaf.
Știrea a stârnit un val imens de ură și critici din partea extremei drepte, în frunte cu liderul Marine Le Pen, care a declarat: “Acesta nu este un simbol frumos, este o nouă provocare a lui Emmanuel Macron, care se trezește în fiecare dimineață și se gândește cum ar putea să mai umilească poporul francez.” De asemenea, Le Pen a pus problema limbilor în care cântă Nakamura, fie engleză, franceză, arabă sau dialecte africane, considerând că ar fi o blasfemie față de limba franceză autentică.
Aya Nakamura, pe numele real Aya Danioko, are acum 29 de ani și își crește singură cei 2 copii. Prin versurile sale, deseori puternic feministe, cu un slang preluat din suburbiile în care a crescut, a devenit un model pentru mișcarea feministă din Franța, fiind invitată frecvent la cele mai mari evenimente.
S-a născut în Mali și a crescut într-o suburbie a Parisului, într-un mediu blocat în sărăcie și violență, izolat de Parisul glamour pe care îl cunoaștem ca turiști.
La ceremonia de deschidere, artista și-a făcut apariția ieșind din impresionanta Academie Franceză, monument al literelor și al științelor, pe ritmurile melodiei “La Boheme”, de Charles Aznavour, reinterpretate de orchestra Gărzii Republicane Franceze. Apoi a traversat Pont des Arts către intrarea de la Luvru, cântand versurile care au făcut-o celebră și subliniind ironic disputa cu extrema dreaptă: “Aș face bine să-mi aleg vocabularul, ca să-ți fiu pe plac, în limba lui Moliere”.
37 de coriști ai Armatei Franceze au interpretat alături de ea versurile, iar Garda Republicană s-a alăturat dansului pe rtimurile hitului “Djadja” în ceea ce a fost cea mai neașteptată și curajoasă colaborare de la acest eveniment. Un reprezentat al minorității imigranților a primit sprijinul unei instituții rigide, precum cea a Armatei.
Emmanuel Macron a postat pe conturile oficiale de social media acest moment, fiind cea mai apreciată postare a sa de la deschiderea Jocurilor Olimpice – 327k de like-uri doar pe Instagram.
Momentul artistic are puternice rădăcini politice și a stârnit, așa cum era de așteptat, controverse în rândul francezilor. “Aceast imagine a Gărzii Republicane obligată să danseze pe Djadja va rămâne gravată în amintirea mea pentru totdeauna.” – a scris comentat cineva la clipul de pe youtube.
Franța însăși nu pare suficient de deschisă pentru un asemenea act artistic, însă istoria ne-a demonstrat că tot Franța a dat tonul celor mai curajoase mișcări culturale și politice, devenin apoi repere pentru restul lumii.
