Casa Nanu-Muscel, cunoscută, mai degrabă, drept “vila de la ASE”, a fost vreme de mulți ani una dintre cele mai vizibile clădiri abandonate ale Bucureștiului de altădată. Zilnic, pe lângă casă trec zeci de mii de pietoni și unii dintre ei se întreabă probabil ce se întâmplă cu ea, a cui o fi.
După 4 ani de blocaj al unui șantier care prevedea consolidarea și restaurarea casei, precum și ridicarea în spatele ei a unui bloc de 7 etaje, ASE anunță acum că lucrările vor fi reluate.
Povestea vilei de la ASE începe în 1903, când clădirea Academiei de Studii Economice nici nu exista. Casa i-a apartinut unui profesor, fost director al Spitalului Colțea. Abia după 23 de ani de la ridicarea ei, avea să apară lângă și Academia de Studii Economice.
După o perioadă lungă de litigii și degradare vizibilă a casei, ASE a cumparat imobilul în 2012, cu 3,5 milioane de euro, cu tot cu un proiect de construcție, aprobat de Primăria Sectorului 1. Dar, pentru că vila se află în zonă istorică protejată, această autorizație ar fi trebuit eliberată de Primăria Capitalei, nu de primăria de sector, spun specialiștii în domeniu. Proiectul prevede ca pe lângă consolidarea și restaurarea casei, în spatele ei să fie ridicat un bloc de 7 etaje, unde își vor muta birourile cei de la ASE, iar cele două clădiri să fie unite printr-o pasarelă.
Șantierul a fost deschis în vara lui 2015, cu fonduri pe care ASE le-a primit de la guvernul României, aproximativ 5,5 milioane de euro, într-o perioadă în care rectorul de atunci, Pavel Năstase, era un apropiat al PSD, partid alături de care a și fost ulterior la guvernare, în 2017, ca ministru al Educației.
Revenind, însă la șantier, acesta a fost închis în martie 2016, de către ministrul Culturii din guvernul tehnocrat, Vlad Alexandrescu, pe motiv că autorizația de construcție ar fi ilegală. Explicația acestuia era că în 2013, casa a fost clasată ca monument istoric de categorie B, iar pentru autorizație ar fi fost nevoie și de aviz de la Ministerul Culturii, așa cum prevede legea.
De cealaltă parte, ASE a susținut că autorizație de construcție este legală, fiindcă a fost emisă înainte ca imobilul să fie clasat ca monument și că legea monumentelor istorice nu s-ar aplica retroactiv.
Cert este că Inspectoratul de Stat în Construcții a decis la vremea respectivă să oprească lucrările și să facă o anchetă. Între timp, pentru că i-a dispărut obiectul muncii și pentru că nu voia să fie implicată într-o posibilă ilegalitate, firma de construcții a intrat în conflict cu ASE.
Am cerut Academiei de Studii Economice un punct de vedere legat de blocajul din ultimii 4 ani, iar reprezentanții universității ne-au transmis următoarele:
“La data de 01.04.2016, șantierul din Piața Romană nr. 7 este supus unui control din partea organelor cu atribuții de control din cadrul ISC, prin organele subordinate.
Această acțiune s-a materializat în încheierea Procesul verbal de control nr. 20088/04.04.2016 prin care s-a dispus oprirea lucrărilor de construcții la șantierul situat în Piata Romană nr. 7, sector 1, ca urmare a constatării următoarelor neconformități :
- Nu s-a facut dovada că dirigintele de santier este autorizat și de Ministerul Culturii pentru verificarea lucrărilor ce se execută la clădirea Corp 1 – cuprinsă în Lista Monumentelor Istorice.
- Pentru dispozițiile de șantier emise de proiectantul de structură, prezentate la data controlului, nu s-a făcut dovada depunerii acestora la emitentul autorizației de construire și nu există avizul organismelor abilitate ale ministerului Culturii, contrar prevederilor art. 67, alin. 3 si 4 din Normele metodologice de aplicare a legii 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcții aprobate prin Ordinul M.D.R.L. nr. 836/2009.
Prin Procesul verbal de control în etapa de execuție lucrări nr. 38305/17.06.2016 I.S.C. a considerat că se poate relua executarea lucrărilor de construire la C2, situat în Piața Romană nr. 7, denumit Corp nou în Autorizația de Construire nr. 398/22.07.2015, emisă de Primarul General al Municipiului București.
Întrucât măsura suspendării lucrărilor pentru Corpul vechi Casa Nanu Muscel a ramas în vigoare, A.S.E. a contestat procesul verbal de control nr. 20088/04.04.2016, prin sentința civilă nr. 2013/29.03.2017, pronunțată în dosarul nr. 364/3/CA/2016 de Tribunalul București, instanța dispunând anularea procesului verbal de control menționat.”
Care este motivul pentru care lucrările au ramas blocate de atunci și până în prezent?
“Deși prin Procesul verbal de control din data de 14.04.2017, I.S.C. a dispus reluarea lucrărilor de construire autorizate la Corpul C1 – Casa Nanu Muscel, situat în Piața Romană nr. 7, constructorul a contestat ordinul de reincepere a lucrarilor. Urmare acestui fapt, ASE a notificat rezilierea contractului de executie lucrari. Constructorul a contestat pe cale judecatoareasca atat ordinul de reincepere a lucrarilor, cat si notificarea de reziliere a contractului emisa de ASE. Ambele acțiuni au fost respinse definitiv.“
În ce procent lucrarile fuseseră efectuate până la oprirea lor?
“Conform pct. 1.3 din Procesul verbal de control nr. 20088/04.04.2016, stadiul fizic al execuției lucrărilor la data intocmirii procesului verbal de control:
Corp 1 (existent):
- consolidări infrastructură -90% ;
- condolidare pereți P+1E – 90% ;
- realizare planșee din beton armat peste parter și etaj 100% ;
- finisaje- lucrări neexecutate.
Corp C2 (nou)
- Incinta pereți mulați și piloni 100%
- micropiloți 50%
Care sunt măsurile pe care ASE le-a luat sau le va lua pentru reluarea lucrărilor?
În această perioadă suntem în plin proces de lansare a unei proceduri de achiziții pentru reluarea lucrărilor.
Ce se întâmplă cu proiectul clădirii noi, care urma să apară în spatele casei? Se va mai realiza?
Da. Se va realiza, conform autorizațiilor de construcții.
Când estimați că vor fi reluate lucrările?
La jumatatea lui 2020, după finalizarea tuturor etapelor din procedura de achiziție publică.
Conform Academiei de Studii Economice, după finalizarea lucrărilor, în casa Nanu Muscel vor fi organizate expoziții de artă contemporană și va fi deschisă o cafenea.
Mai multe ONG-uri care se ocupă cu salvarea patrimoniului au contestat de-a lungul anilor construcția de 7 etaje, din spatele monumentului istoric, care va schimba vizibil aspectul zonei. De cealaltă parte, ASE susține că noua clădire nu va depăși înălțimea cornișei clădirii ASE.
Noua cladire proiectata a primit autorizatia initiala de la Primăria Sect. 1 in mod ilegal. Fiind vorba de Zona Protejata nr. 4, Autorizatia initiala a fost emisă dupa anul 2000, deci legal trebuia emisă de Primăria Generala a Municipiului Bucuresti, și nu de Primăria de sector. Deci autorizațiile emise subsecvent autorizației inițiale sunt toate ilegale.
Proiectul autorizat si propus astăzi in continuare calca flagrant regulamentul de urbanism al zonei protejate amintite (zona 04a – Magheru), inclusiv prin următoarele nerespectări ale regulamentului de urbanism:
– cap. III Amplasarea clădirilor:
– pct. b
– amplasarea fată de aliniament : […] nu se admit retragerea noilor construcții de la aliniamentul clădirilor existente; așezarea cladirilor se va face pe front închis.
– cap. V Conformarea cladirilor:
pct. b
– arhitectura noilor cladiri va respecta caracterul arhitectural general al bulevardului, înscriindu-se, înainte de toate, în scara definita de cladirile existente.
– se interzic suprafe]e vitrate de mari dimensiuni (perete cortina), imitatiile de materiale sau utilizarea improprie a materialelor (placaje ceramice sau suprafe]e metalice stralucitoare), utilizarea culorilor stridente.
-cap. VI Ocuparea si utilizarea parcelelor:
– pct. d,
– alte servituți: servituți de înălțime (non altius tollendi) se introduc în apropierea accentelor verticale istorice (cupola vechiului ASE) […]
Cea mai grava si gresita solutie tehnica adoptata in proiectul ilegal autorizat este folosirea ascensoarelor pt. accesul in parcarea subterana a noii cladiri, accesul fiind prevăzut dintr-o strada cu sens unic si cu latime libera de max. 5 m. Aceasta rezolvare presupune ca la orele de vârf str. Cihoski (care și azi e în mare măsură blocată de trafic), să fie ore întregi închisă atât riveranilor care locuiesc aici, cât șimașinilor de intervenție (salvare, pompieri, etc.)
Imobilul ilegal autorizat mai are si defectul major că obturează singura zona prin care patrunde lumina soarelui la cladirile de locuit din spatele complexelui ASE.
Față de cele de mai sus continuarea executării proiectului autorizat, pe lângă că este total ilegală, dar reprezintă o agresiune urbanistică inadmisibilă în ansamblul de protecție maximă si de importanța naționala care este Piața Romană. De altfel complexul existent al ASE are destule spații slab sau ne-ocupate, că să justifice o nouă investiție de câteva mii de m.p. de clădire de birouri. Par, însă, să existe anumite suspiciuni de corupție la inițierea acestui proiect megalomanic, ilegal și contrar normelor urbanistice și de mediu în vigoare.
“ASE a cumparat imobilul în 2012, cu 3,5 milioane de euro, cu tot cu un proiect de construcție, aprobat de Primăria Capitalei în anul 2006” asta e un fals, autorizatia din 2006 a fost emisa ilegal de primaria sectorului 1 si nu cum scrieti dvs. ca a fost aprobata de primaria capitalei. Autorizatia trebuia emisa de primaria capitalei pentru ca amplasamentul face parte din zona protejata 04 stabilita prin lege inca din anul 2000.