Skip to content

2022 este Anul European al Tineretului. Ce înseamnă asta pentru tinerii din România?

foto: pixabay.com

La finalul anului trecut, Comisia Europeană anunța oficial implementarea proiectului Anul European al Tineretului pentru 2022. 

Considerând că tinerii sunt categoria care a sacrificat cel mai mult în cei doi ani de pandemie, Uniunea Europeană(UE) și-a luat angajamentul ca anul acesta să găsească noi metode prin care să vină în sprijinul lor.

La bază, proiectul pentru 2022 are patru obiective: să evidențieze modul în care tranziția verde și digitală le poate oferi noi oportunități, să-i sprijine pe cei defavorizați și vulnerabili, să le facă cunoscute oportunitățile pe care UE le pune la dispoziție și să-i implice activ în demersurile Uniunii prin participarea la Conferința privind viitorul Europei. 

Însă de la stabilirea unor obiective la nivel european și până ca ele să aibă efecte concrete pentru tinerii pe care îi vizează, sunt mulți pași de urmat. 

În acest sens, Parlamentul European a adoptat în februarie anul acesta „Rezoluția pentru tineri”, un text care însumează problemele identificate în rândul tinerilor europeni și care oferă Comisiei indicații în legătură cu soluțiile care se pot implementa. 

Pentru a afla care a fost procesul din spatele inițiativei și mai ales, cum se va traduce ea concret pentru tinerii din Uniunea Europeană și din România, Cultura la dubă a stat de vorbă cu europarlamentarul Dragoș Pîslaru, raportorul „Rezoluției pentru Tineri”.

Amintim că Parlamentul European nu are inițiativă legislativă (aceasta aparține Comisiei Europene), ci doar drept de vot asupra acesteia. În schimb, acesta are la dispoziție un instrument numit rezoluție pentru a lista probleme identificate la nivelul societății civile și a propune soluții.

„În acești termeni discutăm și despre „Rezoluția pentru Tineri”. Este vorba despre a culege problemele pe care le au tinerii, în discuții directe cu ei sau cu asociații, și mai apoi a indica care sunt soluțiile prioritare, pe care noi în Parlamentul European le considerăm necesare.

Comisia Europeană trebuie să preia propunerile și să vină cu clarificări. Exemplu: “Comisia Europeană trebuie să vină cu o interpretare legat de cam cum ar trebui să arate un cadru legal pentru a clarifica problema internshipurilor pe tot ce înseamnă zona Uniunii Europene”, explică Dragoș Pîslaru.

Europarlamentarul a venit cu inițiativa Rezoluției pentru tineri în Comisia de Muncă și Afaceri Sociale încă de la începutul anului 2021, după consultări cu asociații de tineret din 13 țări europene pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență:

„Ei, de atunci mi-au atras atenția că lucrurile sunt destul de dure, că pandemia i-a afectat într-un mod disproporționat față de alte segmente. Mi-au dat mărturii directe cu privire la modul în care ei sau colegi de-ai lor sau chiar la nivel de cohorte largi au fost afectate. Și ne-au dat și date concrete. De exemplu, cu privire la creșterea alarmantă a cazurilor de anxietate și depresie în rândul tinerilor, lucruri care acum nu sunt doar o poveste”.

Dragoș Pâslaru, europarlamentar USR +
Dragoș Pîslaru, europarlamentar USR +

Tinerii din UE și din România după doi ani de pandemie. Câteva date 

Agenția Eurofound atrage atenția că criza COVID-19 a fost dublată de o a doua pandemie, a problemelor de sănătate mintală. 

Potrivit raportului, în primăvara anului 2021 aproape două treimi din europenii din grupa de vârstă 18-34 de ani se aflau în risc de depresie, corelând cifrele cu lipsa unei perspective de ocupație pe termen lung sau ca rezultat al izolării sociale. 

La nivel european, a doua cauză a morţii pentru persoanele între 19 şi 29 de ani este suicidul, iar în România,  procentul tinerilor cu gânduri suicidale în Europa a crescut de la 2 la 16% anul trecut.

Pe măsură ce optimismul tinerilor pentru viitor s-a diminuat, anxietatea în rândul tinerilor a fost în creștere. Acest efect poate fi atribuit, potrivit OECD, îngreunării accesului la serviciile de sănătate mintală pe timpul pandemiei, impactul închiderii instituțiilor de învățământ și de asemenea, criza locurilor de muncă. 

Pentru tineri, criza COVID-19 a adâncit decalajele generate de inegalitatea educațională, socială și economică. 

Eurofound atrage atenția asupra faptului că s-au luat puține măsuri pentru tineri, axate în principal pe piața muncii și învățământul online, cu un accent limitat pe tinerii dezavantajați. 

foto: pixabay.com

La nivel european, în 2020 17,6 % dintre persoanele cu vârste cuprinse între 20 și 34 de ani din UE nu aveau niciun loc de muncă și nici nu urmau cursuri de educație sau formare profesională, în creștere din 2019, când rata era 16.4%. 

Din această categorie, denumită NEET („Not in Education, Employment, or Training”), fac parte în România aproximativ 400.000 de tineri, potrivit datelor Eurostat. 

Ca pondere(16,8%), țara noastră se află pe locul al treilea în UE în ceea ce privește tinerii din categoria NEET, după Italia, cu o rată de 22,2%, şi Bulgaria, cu 17,7%.

Printre cele mai vulnerabile la efectele economice ale pandemiei au fost tinerii deja expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială: potrivit Eurofound, 35% din tinerii din România se află în această categorie. 

Dintre statele membre ale UE, cea mai mare proporție de tineri care au fost grav privați din punct de vedere material și social în 2020 a fost înregistrată în România (24%), urmată de Bulgaria (21%) și Grecia (16%). 

Ce propune Rezoluția pentru rezolvarea acestor probleme?

„Ce cerem noi Comisiei Europene să facă? În acest moment există o multitudine de programe de finanțare pentru tineri la nivelul UE, deci nu e o problemă de bani, ci mai degrabă de modul în care acestea țintesc tinerii și de măsura în care tinerii aud de aceste programe și știu că aceste oportunități există.”, spune Dragoș Pîslaru.

Iată câteva dintre măsurile propuse de acesta, în calitate de raportor, în cadrul Rezoluției pentru tineri: 

  • Crearea unei platforme digitale unice, One Youth, One Europe, care să reunească oferte de muncă, ghiduri de CV și materiale suport pentru angajare, oferte de studii, burse și stagii, programe de mentorat şi de asistenţă, acces la cultură, posibilităţi de voluntariate la ei în zonă dar şi în alte părţi ale UE şi, mai ales, surse posibile de finanţare pentru toate acestea şi pentru ideile tinerilor. 

Potrivit europarlamentarului, platforma ar trebui să producă şi conţinut adaptat la nevoile tinerilor, „chiar şi pe TikTok sau Twitch, dacă este nevoie”;

foto: pixabay.com
  • Crearea unui Serviciu Civic European pentru grupul de vârstă 18-30, unde tinerii vor putea face câte un program de voluntariat la ei în ţară, urmat de unul în alt stat european. 

Acesta ar fi menit să coreleze nevoia tinerilor de experienţă în CV-uri cu nevoile multor regiuni de resurse umane, mai ales în domeniul social şi civic, cel puţin temporare;

  • Crearea unei reţele europene de sănătate mintală, care să asigure coordonarea între statele membre și schimbul de bune practici. Propunerea include un program prin care tinerii din statele UE să beneficieze de o primă consultație psihologică finanțată din bani europeni, urmând ca aceștia să fie îndrumaţi către soluţiile naţionale. 

Pentru țările ca România, unde acestea sunt limitate, Rețeaua ar reprezenta o resursă de modele implementate în alte state membre UE;

  • Consiliere în carieră, accesul grupurilor vulnerabile la oportunităţi, asistenţă pentru locuire, asistenţă specială pentru tinere (care sunt mai afectate de discriminare şi problemele generate de pandemie);
  • Cooptarea tinerilor în procesul de decizie, în grupuri de lucru europene, acolo unde se formulează toate politicile şi legile care le vor descrie viaţa. 

Acest lucru ar include şi o clauză prin care viitoarele legislaţii trebuie să fie evaluate şi din punct de vedere al impactului asupra tinerilor, la fel cum se face azi, de exemplu, cu evaluarea din perspectiva impactului de mediu;

  • Un cadru legislativ comun european pentru stagii plătite

„În Europa există țări în care internshipurile sunt deja implementate ca fiind plătite. Cel mai frumos e că în România, începând cu 2018, există legea 176 care prevede că orice intern are dreptul să fie plătit și există chiar și o sumă minimă, adică 50% din salariul brut. 

Sunt inclusiv instituții publice care fac internship-uri neplătite! Dacă plecăm de la ideea că avem o politică națională de a ajuta tinerii de a-și face tranziția de la educație la cariera profesională, păi instituțiile publice trebuie să fie primele care să ofere competențe sau experiența necesară ca tinerii să aibă această tranziție”, argumentează Dragoș Pîslaru.

România, cel mai prost performer la absorbția de fonduri europene dedicate tinerilor

Dragoș Pîslaru amintește că au mai existat programe și fonduri dedicate tinerilor la nivelul UE în trecut. Însă o problemă cu care România se confruntă este absorbția acestora: 

Garanția pentru tineri a fost un program făcut special pentru a ajuta tinerii înainte de pandemie. România a fost cel mai prost performer în absorbția de bani din acest proiect.”

Dragoș Pîslaru, europarlamentar USR +

“Au fost peste 300 de milioane de euro disponibili exact pentru a investi în educație, formare, parcurs profesional din care România n-a tras decât vreo 6%. Niște sume absolut ridicole, iar asta e frustrant”, spune Pîslaru.

Întrebat de Cultura la dubă care crede că este motivul pentru care România are această problemă şi cum poate fi ea rezolvată, Pîslaru amintește de momentul 2016, când era ministru al Muncii în guvernul condus de Dacian Cioloș. 

Propunerile de strategii pentru a ajunge la tinerii NEET din România sunau la nivelul cabinetului său astfel, spune Pîslaru:

„Cumpărăm microbuze și luăm 5-6 oameni de la minister care să se ducă cu microbuzul din sat în sat și întreabă:  « Cine este tânăr NEET? ». Și îi înregistrează într-un tabel, iar mai apoi îi sună pe tinerii respectivi să le povestească despre program. Altcineva a venit cu ideea să mergem prin sate și să oferim eșarfe, freebies, eventual facem și un concert și iată vin tinerii și îi înregistrăm.

foto: pixabay.com

Acum avem din nou bani. Se numește Garanția pentru tineri ranforsată, un fel de Matrix Reloaded. 

Problema e că dacă nu schimbăm ceva radical, suntem în situația în care vrem să facem cu aceeași oameni, cu aceleași metode și să obținem rezultate diferite, ori asta frisează absurdul. 

Vrem să ne asigurăm că Comisia Europeană va pune presiune pe statele membre pentru a exista această schimbare de optică importantă”.

Cum arată Anul European al Tineretului în România 

În prezent, politicile dedicate tinerilor din România intră în atribuțiile Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, condus de Gabriela Firea. 

De altfel, potrivit site-ului dedicat Anului European al Tineretului, coordonatoarea națională a proiectului în România este Lelia Preoteasa, care face parte din cabinetul Gabrielei Firea. 

Aceasta a ocupat funcții de consilier sau de conducere în cadrul instituțiilor guvernamentale pentru programe dedicate tinerilor din 1994 până în prezent, potrivit CV-ului.

Pe portalul Anului European al Tineretului sunt listate pe teritoriul României 106 de evenimente în cadrul proiectului Anul European al Tineretului, la momentul redactării acestui material. Printre ele se numără workshop-uri pe teme precum Pactul Verde European, sesiuni de training de accesare a fondurilor europene, concursuri, dar și dezbateri adaptate contextului actual, pe teme precum războiul din Ucraina. 

Marea lor majoritate au loc în marile orașe, dintre care Timișoara conduce detașat, cu 42 evenimente marcată pe hartă, urmată de București, cu 17 evenimente. 

83 dintre evenimente ar fi avut deja loc, însă o bună parte dintre cele incluse reprezintă etapele locale sau județene ale concursului „Made for Europe”. Acesta nu reprezintă o inițiativă specială de Anul Tineretului, ci este o competiție națională de prezentare de proiecte derulate de școli cu susținerea instituțiilor europene, ajunsă la a 15-a ediție.

Printre evenimentele semnalate pe site ca fiind „în desfășurare”, cinci la număr, se numără inclusiv un proiect care ar fi avut loc în 2019: „Little Passenger Car Safety Week”, organizat de Fundația „Siguranța Auto Copii” în parteneriat cu Ministerul Transporturilor și Poliția Rutieră, în București. Chiar dacă datarea poate reprezenta o simplă eroare, evenimentul nu figurează pe pagina de Facebook a organizației sau pe site, nici în trecut și nici ca fiind programat.

De altfel, majoritatea evenimentelor prezentate pe platforma Anului European al Tineretului nu pot fi găsite pe rețelele sociale, asta deoarece multe dintre ele sunt organizate de școli sau organizații locale, având circuit închis și un impact limitat. 

Există o pagină de Facebook a Anului European al Tineretului în România, însă aici nu există o secțiune de evenimente. Sunt anunțate periodic discuții cu oficiali europeni sau diverse organizații și, mai rar, oportunități și evenimente pentru tineri, dar pagina are un reach foarte limitat. 

În schimb, Gabriela Firea a fost foarte activă în luna aprilie în ceea ce privește promisiunile pentru tineri. 

Gabriela Firea, Ministrul Familiei

La începutul lunii anunța colaborarea între minister și 10 organizații de tineret pentru evenimentele organizate cu ocazia Anului European al Tineretului și promitea cursuri de educație financiară pentru tineri, un salon național de creație și inventică pentru tineret, tabere sociale și pentru tinerii cu dizabilități, dar și o gală Tineretului din România. 

Pentru tinerii din mediul rural, Firea are în plan o caravană, „pentru a-i învăța, de exemplu, ce înseamnă fondurile europene și cum pot fi ele atrase”, idee care, se pare, a rămas în abordarea statului român față de tineri din 2016.  Potrivit ministrului Familiei, sunt în analiză proiecte pentru tinerii din România în valoare de 10 milioane de euro, fonduri europene, din care jumătate sunt nerambursabile.

Ce așteptări au tinerii din România de la Anul Tineretului?

„Despre Anul European al Tineretului am aflat, sincer, de pe social media. Nu am văzut nimic concret legat de ce se întâmplă în România în perioada asta. Știu că vor să se propună proiecte care să susțină tinerii. 

Nu se vorbește la facultate despre asta și nici nu m-am interesat care sunt avantajele că sunt tânăr în anul 2022. 

Cred că asta vine și în legătură cu perioada peste care am trecut, cu Covid-19, cred că vor să susțină tinerii acum, să-i integreze mai bine, dar concret, nu am participat anul acesta la niciun proiect legat de Anul European al Tineretului”, spune Denisa Borza, studentă în anul I la Facultatea de Drept din Universitatea din București.

Având în vedere cadrul restrâns în care au fost organizate și lipsa unei promovări semnificative a evenimentelor din primele patru luni ale Anului European al Tineretului, ele nu au reușit să ajungă la majoritatea tinerilor din România. 

O spune pentru Cultura la dubă și Alexandru Manda, vicepreședintele organizației Group of the European Youth for Change și recent ales membru în Consiliul Consultativ pentru Tineret al Consiliului Europei:

„Cel puțin în primele patru luni, eu simt că Anul European al Tineretului nu este atât de prezent pe cât ar trebui să fie. Compar cu ceea ce se întâmplă în alte state.

În România, din păcate, până în acest moment nu am asistat încă la nimic concret din partea Guvernului în materie de politici publice și măsuri concrete pentru creșterea calității vieții tinerilor, accesul tinerilor la drepturile lor, pentru a adresa problemele tinerilor.”

Alexandru Manda, membru în Consiliul Consultativ pentru Tineret al Consiliului Europei
Alexandru Manda, membru în Consiliul Consultativ pentru Tineret al Consiliului Europei

Iar acestea nu pot fi rezolvate de singur minister, cel al Familiei, Tineretului și Egalității de șanse. Nevoile tinerilor sunt mai degrabă transversale și intră în activitatea mai multor instituții, spune tot Alexandru Manda:

„De exemplu, tinerii din România au nevoie de o educație și formare profesională de calitate, care să le asigure competitivitate pe piața forței de muncă de mâine. 

Tinerii din generația noastră sunt martorii celei de-a patra revoluții industriale, care deși ne face viața mai bună, vine și cu un risc imens, cel de a crește decalajele între tinerii care au acces la educație și cei care n-au parte de una de calitate. 

Acest lucru îi va face să plece cu un handicap față de ceilalți, iar la nivel macro, pe noi ca societate ne va lipsi de competitivitate la nivel european și internațional.  

În al doilea rând, avem probleme ce țin de locuire.

Tinerii din România nu au încă posibilitatea să se mute, de exemplu singuri din momentul în care ajung la facultate. 

Alexandru Manda, membru în Consiliul Consultativ pentru Tineret al Consiliului Europei

Ba mai mult, avem în continuare tineri de 30 de ani care stau cu părinții pentru că nu-și pot permite nici să-și închirieze un apartament, nici să își cumpere, creditele fiind împovărătoare și mai mult decât atât, nesustenabile pentru tineri în actualul context al modului în care arată piața forței de muncă. 

Ca să primești un credit trebuie să dovedești că ești angajat și ai un venit constant, pe când multe dintre lucrurile pe care le fac tinerii în zilele noastre sunt activități de freelancing. De aceea ar fi nevoie ca statul să sprijine tinerii printr-o măsură concretă de subvenționare a chiriilor sau de chirii preferențiale pentru tineri.”

foto: pixabay.com

„Îmi doresc atât de mult ca Anul Tineretului să nu fie o simplă ocazie pentru discursuri frumoase…”, spune Ana-Maria Crețu, studentă la jurnalism în București.

Însă, susține ea, cel mai important lucru care ar trebui să se întâmple ar fi ca tinerii din România să revendice, într-o voce unitară, că acesta este anul lor și își doresc să vadă acțiuni concrete din partea decidenților politici:

„Mi-aș dori ca în anul ăsta, măcar în anul ăsta, lumina să fie, cu adevărat, pe noi. Să arătăm că suntem mulți și că vocea noastra merită auzită. Sa fim mai determinați noi ca tineri, asta e prima și cea mai importantă așteptare pe care o am, care ne vizează pe noi, tinerii.”

“Nu poți cere autorităților să te asculte, dacă tu, ca tânăr, nu știi ce vrei și ce trebuie sa ceri sau cum să ceri, și lași să treacă ocazia.”

Ana-Maria Crețu, studentă la jurnalism în București

Întrebat de Cultura la dubă când se pot aștepta tinerii din România să resimtă efectele concrete ale măsurilor propuse în Rezoluția pentru Tineri, Dragoș Pîslaru răspunde de la Bruxelles:

„Cât de repede vom implementa niște lucruri care să se simtă în viața tinerilor, aici deși sunt politician și ei promit multe chestii, mi-e mai greu să-mi dau cu părerea. 

M-aș bucura foarte mult ca tinerii să realizeze că într-un astfel de demers, implicarea lor este necesară. 

Tinerii au o mică dovadă că vocea lor a fost ascultată și ar trebui să se folosească în orice discurs public de elementele care sunt în Rezoluție pentru a cere lucruri.”


Susține platforma noastră de jurnalism independent printr-o donație:

Transfer Bancar: RO47RNCB0318009831680001(BCR)

Patreon: Donează

1 thought on “2022 este Anul European al Tineretului. Ce înseamnă asta pentru tinerii din România?”

  1. Pingback: Trei proiecte românești, câștigătoare la Premiile Europene pentru Patrimoniu - Cultura la dubă

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *