Skip to content

Trei proiecte românești, câștigătoare la Premiile Europene pentru Patrimoniu

foto: Sorin Tănase

Trei proiecte din România au fost desemnate câștigătoare în cadrul Premiilor Europene pentru Patrimoniu. Este vorba despre Semne Cusute și Muzeul-Atelier Școala de la Piscu, premiate la categoria Educație, Formare și Meșteșug, dar și despre Casa Libertății Religioase din Cluj-Napoca, premiată la categoria Conservare/Restaurare și Funcționare.

„Multe dintre inițiativele premiate demonstrează angajamentul și interesul enorm al tinerilor pentru patrimoniul cultural, pentru istoria noastră, pentru cultura noastră, pentru identitatea noastră culturală. Implicarea lor este deosebit de relevantă, chiar în acest an, Anul European al Tineretului.”, a declarat Comisarul European Mariya Gabriel la anunțarea câștigătorilor.

De cealaltă parte, Președintele Executiv al Europa Nostra, Hermann Parzinger, a subliniat: „Premianții acestui an sunt exemple puternice despre cum moștenirea noastră culturală ne reconectează cu natura, ajută la generarea unui sentiment de loc și apartenență și este un ingredient fundamental în dezvoltarea unei economii circulare care sprijină un mod de viață sustenabil și incluziv.”

Chiar astfel de argumente au determinat juriul, format din experți în patrimoniu din întreaga Europă, să selecteze și cele trei proiecte românești. Pentru Școala de la Piscu, a cărei poveste poate fi parcursă pe larg în acest reportaj Cultura la dubă, importante au fost mai ales implicarea copiilor, a adolescenților și a comunității locale, dar și îmbinarea dintre tradițional (prin predarea tehnicii olăritului) și modern (prin arhitectura clădirii care găzduiește atelierele și colecția de ceramică).

Pentru proiectul Semne cusute, juriul și-a motivat alegerea subliniind componenta de sustenabilitate din crearea cămășilor cu broderii tradiționale, dar și atenția acordată femeilor ca păstrătoare a meștegului.

Nu în ultimul rând, proiectul de restaurare a Casei Libertății Religioase, inițiat de Biserica Unitariană Maghiară și întins pe 10 ani, a fost apreciat pentru contribuția la regenerarea urbană a orașului și felul în care a influențat restaurarea clădirilor din vecinătate. În plus, Casa a fost oferită drept un exemplu pentru promovarea toleranței în comunitate.

Interesant este că pe lista premianților se numără și un al patrulea proiect cu legături românești: restaurarea Vilei E-1027, din Roquebrune-Cap-Martin (Franța), care a fost proiectată de o echipă din care a făcut parte și arhitectul de origine română Jean Badovici.

Lista completă a câștigătorilor de la toate categoriile poate fi consultată AICI.

Laureații intră acum și în cursa pentru Premiul Publicului. Voturile pot fi exprimate AICI, între 11 august și 11 septembrie, câștigătorul urmând a fi anunțat în cadrul unei ceremonii care va avea loc pe 26 septembrie la Opera de Stat din Praga. Tot atunci va fi acordat și Marele Premiu (Grand Prix) în valoare de 10.000 de euro.

Premiile Europene pentru Patrimoniu au fost lansate în 2002 de către Comisia Europeană și sunt coordonate de Europa Nostra, organizație al cărei scop constă în protejarea și celebrarea patrimoniului cultural și natural european. În anii anteriori au fost distinse și alte inițiative din România, cum ar fi Ambulanța pentru Monumente sau proiectul de restaurare a Bisericii de lemn din Urși. Iar anul acesta Europa Nostra a inclus Băile Herculane pe lista celor mai periclitate 7 monumente din Europa.


Susține platforma noastră de jurnalism independent printr-o donație:

Transfer Bancar: RO47RNCB0318009831680001(BCR)

Patreon: Donează

1 thought on “Trei proiecte românești, câștigătoare la Premiile Europene pentru Patrimoniu”

  1. Pingback: Ia românească, de la tradiție la politizare - Cultura la dubă

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *