foto: Cultura la dubă, ian 2025
Ministerul Culturii și Muzeul Național de Istorie a României au susținut azi o conferință de presă în care au încercat să explice contextul și condițiile în care a fost organizată expoziția Dacia din Olanda. Ieri, 4 capodopere de aur, aparținând Tezaurului României, au fost furate, cu o zi înainte de încheierea expoziției: Coiful de la Coțofenești și 3 brățări dacice regale de la Sarmizegetusa Regia.
În cadrul conferinței, Diana Baciuna, secretar de stat în Ministerul Culturii a dat jurnaliștilor prezenți contractul dintre Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul din Drents, precum și anexele care cuprindeau valorile tuturor artefactelor transportate în Olanda. Câteva minute mai târziu, acestea au fost publicate de România TV.

Ulterior, la finalul conferinței, reprezentanții ministerului și ai muzeului au făcut apel la jurnaliști să nu publice documentele respective, fiindcă ele sunt confidențiale și, mai mult decât atât, dezvăluirea valorii celorlalte obiecte din expoziție le-ar putea pune în pericol și pe acelea, care urmează să fie transportate din Olanda în România.
“- De ce ați dat jurnaliștilor niște documente confidențiale, dacă nu voiați să fie publicate?
-De fraieri.”, a răspuns Mădălin Voicu, secretar de stat în Ministerul Culturii.
Directorul MNIR, Ernest Oberlander-Târnoveanu a evitat să vorbească despre valoarea asigurării obiectelor furate, invocând ancheta în derulare, dar spune că întreaga expoziție era asigurată la 30 de milioane de euro de căte o mare firmă de asigurări olandeză.
Dacă cele 4 piese furate nu vor fi recuperate, România va fi despăgubită cu contravaluarea lor prevăzută în asigurare: aproximativ 4 milioane de euro pentru Coif și câte 400.000 de euro pentru fiecare brățară dacică. “Pe noi nu ne interesează banii, ci recuperarea bunurilor”, au spus azi cei prezenți. MNIR ar putea primi atât banii cât și obiectele, în cazul în care vor fi găsite peste câțiva ani, ele trebuie returnate statului român chiar dacă asigurarea ar fi plătită.

Președintele Comisiei Naționale a Muzeelor din România, Emanuel Viorel Petac, a numit jaful din Olanda drept “un atac terorist”, spunând că este pentru prima dată când s-a folosit dinamită la un jaf de artă. Informația este falsă, întrucât chiar în noiembrie 2024 a avut loc o lovitură asemănătoare, la o galerie de artă din Olanda, în urma căreia au fost furate două lucrări de Andy Warhol.
De altfel, presa olandeză scrie că metoda dinamitării este deja cunoscută acolo, iar din imaginile care au surprins momentul exploziei se poate observa că hoții au știut exact cum să dinamiteze zidul muzeului și să pătrundă în sala de expoziții, fiind vorba despre un atac profesionist.
Potrivit unor surse din cadrul MNIR, pe camerele de supraveghere ale Muzeului din Drents se vede că aceștia au folosit un baros pentru a sparge vitrinele în care se aflau, separat, Coiful și cele 3 brățări dacice. O a 4-a brățară expusă acolo, într-o altă vitrină, a scăpat. Potrivit contractului, aceste artefacte ar fi trebuit să fie expuse în vitrine speciale anti-furt, aproape imposibil de spart.
Tot conform contractului, Muzeul din Drents este răspunzător pentru asigurarea securității exponatelor pe durata întregii expoziției, iar MNIR este răspunzător pentru transportul lor din România în Olanda și înapoi în România.
În septembrie 2025, tot în Olanda ar urma să aibă loc o mare expoziție Brâncuși, la care să contribuie și Muzeul Național de Artă al României și Muzeul Național de Artă din Craiova.
“-În contextul actual, mai luați în considerare împrumutarea sculpturilor lui Brâncuși în Olanda, până la finalizarea anchetei?
-Vom analiza cu seriozitate situația și vom lua o decizie”, spune Diana Baciuna, secretar de stat în Ministerul Culturii.
PROBLEMA SECURITĂȚII ÎN MUZEELE DIN ROMÂNIA
În ultimele ore, mai mulți directori ai muzeelor importante din România au tras un semnal de alarmă și au făcut apel la Ministerul Culturii pentru sporirea măsurilor de securitate din clădirile care găzduiesc piese de patrimoniu.
“Avem nevoie de investiții majore în ceea ce înseamnă sistemele de siguranță. Avem nevoie de amenjarea depozitelor cu toate elementele necesare: aparate de dectare fum, persoane, spargeri etc.
Decidenții politici trebuie să înțeleagă că nu vorbim despre colecții private și vorbim despre mărturii ale existenței noastre pe acest pământ. Vorbim despre patrimoniul național, istoria și mândria țării noastre!
Alexandru Constantin Chituță, managerul Muzeului Național Bruckenthal
Avem nevoie să restaurăm într-un mod profesional clădirile în care avem expoziții și depozite.”, a transmis directorul Muzeului Național Bruckenthal din Sibiu, Alexandru Constantin Chituță într-un comunicat de presă.

“Ar trebui să găsim soluții pentru că în momentul de față patrimoniul din România nu se află într-o stare foarte bună de conservare și foarte bună de depozitare.
Anul trecut au pornit câteva instrumente de finanțare. Din sursele pe care le-am primit ieri și astăzi, se pare că la nivel de Minister al Finanțelor se intenționează tăierea acelor fonduri prin Banca de Dezvoltare a Comisiei Europene, prin Timbrul Monumentelor Istorice și prin Planul Național de Restaurare.
Vorbim de câteva sute de milioane de lei care urmau să fie puse la dispoziția și pentru patrimoniu, lucrări obligatorii de conservare și de restaurare pentru infrastructura culturală din România, nu doar pentru muzee.
Vreau să remarc că Muzeul Național de Istorie, principalul beneficiar al acestor fonduri, și el va fi degrevat de aceste fonduri și iată că nici anul acesta nu se va întâmpla nimic cu Muzeul Național de Istorie a României. Sunt informații primite în ultimul moment și vreau să le spun către public pentru că nu este normal ce se întâmplă, doar încercăm să găsim vinovați, doar încercăm să acuzăm, dar când e vorba de a se lua decizii, nu se iau și e păcat de ceea ce s-a construit”, a declarat, pentru Starea Cetății, Ciprian Anghel Ștefan, managerul Muzeului ASTRA din Sibiu și președintele Rețelei Naționale a Muzeelor din România.
“Nu știu să existe vreo problemă de securitate în muzeele din România.”, a răspuns Mădălin Voicu, secretar de stat în Ministerul Culturii.
În România, numeroase muzee sunt găzduite de clădiri cu risc seismic, spații improprii pentru depozitarea artefactelor, și se află în grija câtorva muzeografi. Doar marile muzee au pază oferită de jandarmie.
MUZEUL NAȚIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI ESTE ÎNCHIS DE 25 DE ANI ÎN PROPORȚIE DE 80%.
EXPOZIȚIILE TEMPORARE AU LOC ÎN HOLUL MUZEULUI
Cultura la dubă a prezentat pe larg situația revoltătoare în care Muzeul Național de Istorie a României se află de aproape 25 de ani. Clădirea veche de peste 120 de ani, monument istoric, a intrat într-un proces de consolidare în 2002. Dar șantierul s-a blocat după ce firma de construcții ar fi mărit suma contractuală inițială de 75 de ori. Au urmat ani întregi de procese.

În 2016, Ministerul Culturii, reprezentat atunci de ministrul Vlad Alexandrescu, a organizat un concurs internațional de arhitectură, câștigat de o firmă românească. Deși a fost parte din juriu, directorul MNIR, Ernest Oberlander Târnoveanu a contestat concursul și au urmat alți ani de procese cu Ordinul Arhitecților din România și cu firma de arhitectură Starh.
În decembrie 2024, instanța a decis că OAR are câștig de cauză și concursul a fost corect. Pe de altă parte, Oberlander susține că nu este obligat să pună în aplicare decizia și spune că a câștigat, în schimb, procesul cu firma de arhitectură.
Acum proiectul a fost preluat de Unitatea de Management a Proiectului din cadrul Ministerului Culturii. Teoretic, România are la dispoziție un împrumut de 150 de milioane de euro pentru consolidarea și modernizarea Muzeului de Istorie. Practic, litigiile continuă și clădirea se șubrezește de la un an la altul. În tot acest timp, Ministerul Culturii nu a putut găsi un spațiu sigur pentru mutarea patrimoniului.
Patrimoniul este departe de ochii publicului, ținut în mii de cutii în zona închisă a muzeului.
MAI MULȚI OAMENI AU DEPUS FLORI ȘI AU APRINS LUMÂNĂRI LA MNIR
Aproximativ 30 de oameni s-au strâns azi în fața Muzeului de Istorie, unde au adus flori și au aprins lumânări. Unii au plecat cu noaptea în cap de la Sarmizegetusa, alții de la Alba Iulia, iar alții au venit din București.
“Ne doare sufletul când o parte din istoria noastră parcă e ștearsă cu buretele și ne gândim că ar fi fost bine să fi fost mult mai bine protejate. În aceste obiecte poate era cartea de vizită a neamului nostru. Nu este un protest, este o chestie pașnică. Am depus o lumânare pentru că parcă s-a rupt o parte din istoria noastră, din sufletul nostru”, a declarat un bărbat venit de la Cugir, Alba Iulia.

“Coiful are o anumită simbolistică clară. Sunt acei doi ochi puși pe frunte, deasupra ochilor noștri fizici. Reprezintă puterea pe care Dumnezeu o dă unui neam. Este o putere enormă pe care nu o poate controla decât un popor care este cu Dumnezeu. Degeaba au luat coiful. Nu îl vor putea folosi. L-au luat pentru a aduce suferință unui neam. Dar toate se vor întoarce împotrivă.” a spus un alt om venit de la Alba Iulia, care s-a prezentat drept preot-călugăr.
TEZAURUL RĂMAS ÎN ȚARĂ POATE FI VIZITAT LA MNIR
Deși știrea jafului din Olanda a făcut înconjurul lumii, prea puțini vizitatori au trecut azi pragul colecției permanente a MNIR, Tezaurul României. Aici pot fi în continuare văzute 9 dintre cele 13 brățări dacice, 4 fiind cele trimise în Olanda, dintre care 3 au fost furate.

La intrarea în Sala Tezaurului Istoric, în care sunt expuse aproximativ 3000 de piese de aur și argint, a rămas acum doar o fotografie cu Coiful de la Coțofenești, una dintre cele mai valoroase capodopere ale Tezaurului României, descoperită acum aproape 100 de ani și datând din anul 450 î Hr.

***
Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2025.
Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.