Niciodată publicul nu a avut șansa de a-l descoperi pe Constantin Brâncuși așa cum o poate face acum, la Centrul Pompidou din Paris. Expoziția retrospectivă Brâncuși reunește peste 150 de sculpturi, dintre care 50 de împrumuturi excepționale, precum și câteva sute de documente personale, din arhiva donată statului francez.
Expoziția Brâncuși este “un omagiu adus părintelui sculpturii moderne”. Atelierul său ar urma să fie reamplasat chiar în centrul expoziției, din care vor face parte și fotografii, desene, filme și alte documente de arhivă. Brâncuși s-a născut în 1876 în România, s-a mutat la Paris în 1904 și a trăit și creat acolo până în 1957.
Între 13 decembrie 2023 și 12 mai 2024, ARCUB prezintă, pentru prima dată la București, cea mai amplă expoziție cu lucrări originale ale celebrului artist Salvador Dalí. Expoziția-eveniment „Universul lui Salvador Dalí” este organizată de Primăria Capitalei, prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, și prezintă 170 de lucrări – sculpturi, grafică, gravuri, litografii, miniaturi din aur, rubine, diamante, smaralde, safir și sticlă, mobilier suprarealist ce ilustrează geniul extravagantului Salvador Dalí.
Au mai rămas doar două zile până la deschiderea oficială a expoziției „Brâncuși: surse românești și perspective universale”, găzduită de Muzeul Național de Artă Timișoara, în cadrul programului Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2023.
foto: Bogdan Iordache/ Cultura la dubă, Atelierul Brâncuși, Centrul Pompidou Paris, 2022
Cel mai așteptat eveniment al programului Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, expoziția „Brâncuși: surse românești și perspective universale” va începe pe 30 septembrie la Muzeul Național de Artă Timișoara. Un bilet la expoziție costă 88 de lei și poate fi deja achiziționat online. Printre cele mai importante lucrări aduse în România se numără “Pasăre în văzduh” (1932-1940), din Colecția Peggy Guggenheim.
La 5 ore distanță de București, într-un sat de la malul Dunării, urmașa celebrului boier Barbu Drugă și nepoata prin alianță a filosofului Constantin Noica, Ioana Grevers, readuce la viață un domeniu uriaș, prin artă contemporană și o cultură de lavandă.
