Parlamentul dezbate azi legea privind bugetul de stat pe 2025, iar bugetul alocat Ministerului Culturii, mai mic cu 1,16% față de anul trecut, a primit aviz favorabil în comisiile de specialitate. “Întotdeauna e loc de mai bine”, a declarat ministrul Culturii, Natalia Intotero.

Fostul ministru al Culturii, Raluca Turcan, a criticat azi, pe pagina sa de facebook, noul buget alocat culturii. Critica vine și în contextul în care aceasta a fost ținta acuzațiilor politice în scandalul expoziției organizate de Muzeul Național de Istorie a României în Olanda, fără hotărâre de guvern, așa cum prevedea legea la acel moment.

Raluca Turcan subliniază că bugetul scade cu 1,16% față de mandatul său, adică de la 1,42 miliarde lei în 2024 la 1,40 miliarde lei în 2025. Raportat la PIB, bugetul pentru cultură ajunge astfel la 0,07%. Totuși, fostul ministru nu precizează că în 2024 execuția bugetară a fost de 1 miliard din 1.42 de milioarde disponibile, adică ministerul pe care l-a condus nu a cheltuit toți banii pe care i-a avut la dispoziție.

“Teatrele, muzeele, operele și toate instituțiile Ministerului Culturii vor avea bani mai puțini: -6,15% la credite bugetare și -14,78% la credite de angajament.

– Cheltuielile de capital scad dramatic, cu -83%, deși exact aici este nevoie de cele mai mari investiții pentru instituțiile de cultură.

– Industria cinematografică este lovită puternic – de la 123 milioane lei în 2024, ajunge la doar 50 milioane lei, mult sub necesarul de 192 milioane de lei credite bugetare și 273 milioane credite de angajament!

– Evenimentele culturale, proiectele deja începute și finanțarea programelor existente riscă sa fie sever afectate.

În bugetul Ministerului Culturii:

• investiția programelor cu finanțare rambursabilă este diminuată cu 70 milioane de lei la credite bugetare (necesar 100 milioane de lei, alocat 30 de milioane de lei) ceea ce face ca finanțarea lucrărilor de proiectare și execuție la: Muzeul National de Istorie al României, Teatrul Național Marin Sorescu – Craiova, Vila Ion C. Brătianu – București, Muzeul Brătianu Ștefănești – Argeș, Teatrul Național și Opera din Cluj, Muzeul Revoluției din Timișoara sa fie puternic afectată. Sunt în implementare trei acorduri cadru de împrumut cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru reabilitarea infrastructurii culturale din România, cu termene stricte, iar creditele bugetare aprobate sunt mult sub ceea ce este necesar pentru plata contractelor în derulare.

În concluzie, mai puțini bani, poate mai puțină cultură și, cu siguranță, mai multă indiferență. Dacă cineva se întreabă cât valorează cultura în România, răspunsul este clar: exact 0,07% din PIB!”, a scris Raluca Turcan.

De cealaltă parte, actualul ministru al Culturii, Natalia Intotero, a dat de înțeles că nu poate decât să se conformeze cu decizia Ministerului Finanțelor: “Nu noi am renunțat, ci a fost decizia venită de la Ministerul Finanțelor. Desigur că astăzi, prin votul Parlamentului, dânșii puteau să suplimenteze sau să fie de acord cu această sumă. Așa cum am prezentat, bugetul este alocat pentru instituții, nu pentru proiecte’, a declarat Natalia Intotero în Parlament.

Potrivit programului de guvernare al PSD, industria cinematografică și patrimoniul sunt prioritățile Ministerului Culturii pentru anii 2024-2028.

În realitate, scăderea bugetului va afecta exact aceste domenii.

CELE TREI PROIECTE MAJORE PENTRU REABILITAREA PATRIMONIULUI

Potrivit Documentului sinteză privind politicile și programele bugetare pe termen mediu ale Ministerului Culturii, sunt prevăzute trei proiecte principale bazate pe împrumuturi primite de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, pentru consolidarea patrimoniului din România, la care Guvernul României trebuie să contribuie, la rândul său cu anumite procente.

Este vorba despre două acorduri obținute în 2006 și unul obținut în 2021.

Proiectul F/P 1562 (2006) privind reabilitarea monumentelor istorice din Romania prevede un împrumut în cuantum de 68% din totalul costurilor, 32% fiind acoperit de Guvernul României. Valoarea totală a proiectului este de 114.878.000 Euro net. Acordul de împrumut se referă la finanțarea reabilitarii unui număr de 16 monumente istorice, în care funcționează instituții publice de cultură, dintre care 13 au fost finalizate si redeschise publicului.
Rata de implementare a proiectului este de 90%.

Acțiuni previzionate pentru anul 2025:

• Finalizarea contractului „design & build” la Biblioteca Franceză „Omnia” Craiova.

• Continuarea investiției la Palatul “Cantacuzino”, aparținând Muzeului Național “George Enescu” prin licitarea restului de executat. De mai bine de un an, șantierul este blocat după ce firma contractată inițial a executat doar 25% din lucrări în 2 ani.

• Cultura la dubă a scris atunci despre situația de la Palatul Cantacuzino de la Calea Victoriei – Muzeul Național George Enescu.

• Tot acest acord din 2006 prevede și inițierea proiectării, finalizarea acesteia și atribuirea contractului de lucrări de restaurare a Muzeului “Kalinderu”, aparținând Muzeului Național de Artă a României și închis publicului de
  mai mulți ani.

Proiectul F/P 1572 (2006) prevede un împrumut ce reprezintă 50% din totalul costurilor, restul de 50% fiind acoperit de Guvernul României. Valoarea totală a proiectului este de 233.980.000 Euro net. Acordul de împrumut se referă la finanțarea finalizării construcției, renovarea sau reabilitarea unui număr de 5 clădiri culturale de interes public în care funcționează instituții de cultură de maximă importanță, dintre care 3 au fost finalizate și redeschise
publicului.
Rata de implementare a proiectului este de 94%.

Acțiuni previzionate pentru anul 2025:

• Atribuirea contractului de lucrări și demararea investiției la Sala „Omnia” din București, aflată în folosința Centrului Național al Dansului
• Finalizarea proiectării la Muzeul Național al Revoluției Anticomuniste din Decembrie 1989 și obținerea avizelor pentru aceasta.

Proiectul LD 2097 (2021) se referă la cel mai mare împrumut accesat pentru cultură – 270.000.000 Euro
net, reprezentând 80% din valoarea proiectelor de reabilitare, restul de 20% fiind responsabilitatea Guvernului României.

Proiectul a fost început efectiv în 2023, iar în prezent se desfășoară următoarele activități: Faza PUZ de proiectare la Muzeul Național al Revolutiei Anticomuniste, în curs de avizare, iar pana la finele anului 2025 se vor finaliza toate celelalte faze.

Este în curs de proiectare faza DALI pentru obiectivele:

• Teatrul Național „Marin Sorescu”, Craiova
• Așezămintele „Brătianu”, București
• Vila „Florica”, Ștefănești, jud. Arges
• Conacul „Varnav Liteanu”, Liteni, jud. Suceava
• Teatrul Național „Lucian Blaga” și Opera Română, Cluj- Napoca
• Muzeul Național de Istorie a României, București

Acțiuni previzionate pentru anul 2025:
Continuarea activității în cadrul proiectului prin finalizarea proiectărilor licitate în 2023-2024 și
avizarea acestora la toate fazele, precum și:
Licitarea fazelor de proiectare rămase de elaborat ulterioare fazei DALI și a lucrărilor în cadrul
contractelor design&build pentru 6 dintre cele 8 obiective ale proiectului.

• Finalizarea proiectării și avizarea acesteia pentru Muzeul Național al Revoluției Anticomuniste
• Inițierea procedurii de achiziție pentru contractarea serviciilor de proiectare la faza DALI pentru
  noua sala de spectacole a Operei Naționale Iași.
  

SITUAȚIA DE LA MUZEUL NAȚIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI

După cum Cultura la dubă a scris AICI, pe larg, consolidarea Palatului Poștelor, clădirea de pe Calea Victoriei care găzduiește Muzeul Național de Istorie a României, a început în 2002 și ar fi trebuit să se termine în 2006.

Valoarea proiectului se ridica atunci la 4 milioane de dolari, dar firma de construcții a intrat în conflict cu Ministerul Culturii, după ce a crescut suma inițială de mai multe ori, prin acte adiționale. Consolidarea s-a realizat în proporție de 40%, iar șantierul a fost abandonat, potrivit specialiștilor, afectând și mai tare clădirea, fiindcă partea consolidată apasă mai tare pe cea fragilă.

Au urmat mulți ani de procese până când MNIR a putut organiza, alături de Ministerul Culturii și Ordinul Arhitecților din România, un concurs internațional de arhitectură. De această dată, bugetul pentru consolidare și modernizare a muzeului se ridica la 100 de milioane de euro.

Dar conducerea MNIR a intrat în conflict atât cu OAR, cât și cu firma câștigătoare a concursului. Au urmat alți ani de procese, timp în care clădirea s-a degradat, muzeul a rămas închis în proporție de 80%, iar cele mai multe dintre zecile de mii de piese de patrimoniu au rămas închise în cutii și lăzi.

În prezent, proiectul de consolidare și modernizare a MNIR este gestionat de Unitatea de Management a Proiectului din Ministerul Culturii și se află în faza DALI – Documentația de Avizare a Lucrărilor de Intervenție.

Aceasta presupune realizarea unui nou studiu tehnic, în baza căruia vor fi stabilite actualele nevoie ale clădirii, precum și indicatorii tehnici și economici necesari.

Cel mai probabil, șantierul de la MNIR nu va începe nici în următorii ani, dat fiind că Guvernul nu a găsit încă un spațiu de depozitare a patrimoniului existent la MNAR, mutare ce presupune investiții în sisteme de climatizare și securitate, transport și pază.

Doar Copia Columnei lui Traian, piesa centrală a muzeului, însumează câteva tone și ar fi nevoie de un efort uriaș pentru mutarea ei.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2025.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Bugetul Ministerului Culturii pe 2025, redus cu 1,16%. Industria cinematografică și patrimoniul construit, puternic afectate appeared first on Cultura la dubă.

Din păcate, însă, analizând cu atenție declarațiile, informațiile oferite de partea olandeză și contractul dintre cele două muzee, reies mai multe inadvertențe.

Pentru că nu suntem în măsură să analizăm sisteme de securitate, am apelat la ajutorul unui specialist în montarea de expoziții internaționale, care cuprind valori de tezaur.

Între timp, povestea furtului și încercarea de a găsi public un țap ispășitor, s-a transformat într-o luptă politică. Premierul Ciolacu susține că Tezaurul a fost scos din țară fără hotărâre de guvern, așa cum ar fi trebuit. Lucian Romașcanu (PSD) o trage la răspundere la Raluca Turcan (PNL), ministrul Culturii la momentul organizării expoziției din Olanda.

Cultura la dubă publică documentele care au avizat exportul bunurilor. Pe ele se află și semnătura Ralucăi Turcan, membru al guvernului Ciolacu.

VITRINELE

În conferința de presă, directorul MNIR, Ernest Oberlander Târnoveanu a declarat că a cerut specific ca artefactele să fie expuse în vitrine speciale antifurt.

“În contract au fost incluse cerințe specifice ale noastre, de exemplu vitrine speciale antifurt. Piesele care au fost furate erau în vitrine speciale cerute de Muzeul Național de Istorie.”, a spus acesta.

În realitate, în contract, la capitolul privind securitatea, singura specificație privind vitrinele este “vitrine sigilate”, nu “vitrine antifurt”. Mai mult decât atât, nicăieri în cele 11 pagini de contract nu există vreo diferențiere pentru condițiile de securitate privind Coiful de la Coțofenești sau brățările dacice regale, piese din Tezaurul Național.

Toate specificațiile de securitate sunt descrise generalist, referindu-se la toate cele 673 de piese împrumutate. De altfel, MNIR a cerut în contract ca în caz de furt, să fie anunțat în maximum 24 de ore. Un interval uriaș în astfel de cazuri, obiectele furate putând fi transportate în acest interval în alt colț al lumii.

Cosmin Tudose este expert în vitrine de înaltă securitate la o companie belgiană și lucrează la instalarea unora dintre cele mai mari expoziții din lume. Recent a lucrat la construcția unei vitrine pentru costumul de astronaut cu care Neil Armstrong a pășit pe Lună, dar și la vitrine care au securizat coroanele regale britanice.

L-am rugat să explice pentru Cultura la dubă care este diferența de terminologie între “vitrină sigilată”, așa cum MNIR a cerut în contract și “vitrină antifurt”, așa cum se folosește în cazul obiectelor importante de patrimoniu.

De asemenea, el analizează mai jos chiar vitrina în care a fost expus la Drents Coiful de la Coțofenești.

“În orice proiect pentru o expoziție există un scenograf sau un architect. Arhitectul împreună cu departamentul de conservare a operelor unui muzeu stabilesc specificațiile vitrinelor.

În termeni de specificații există două clase: cea de etanșeitate și protecție a obiectelor, aici fac referire doar la ce trebuie să îndeplinească vitrina pentru a proteja obiectul, de exemplu controlul de umiditate. Noi primim în specificațiile proiectului umiditatea necesară, astfel încât materialele folosite în construcția unei vitrine trebuie să nu degaje gaze dăunătoare pentru obiecte, se folosesc materiale specifice. Toate acestea sunt listate de departamentul de conservare.

Responsabilitatea aceasta cine o are? Cel care împrumută sau cel care dă obiectele spre împrumut?

Dar ce înseamnă „vitrină sigilată”, așa cum scrie în contractul dintre MNIR și Drents?

Vitrină sigilată e o formulare vagă pentru mine. Profesional, lucrând în domeniu de 10 ani, eu nu am întâlnit termenul de sigilat. Poate se referă la air-tight, deci mai mult are legătură cu conservarea sau că e o vitrină închisă. Dar nu se referă la securitate.

Și acum ajungem la a doua categorie, care are legătură cu securitatea.

Iar muzeul gazdă poate să aibă o securitate atât de bună, ca la aeroport, cu pază permanentă printre sălile de expoziție, încât să nu fie necesare vitrine antifurt.

Dar ce înseamnă, mai exact, o vitrină antifurt?

Nivelul antifurt se referă la timpul cât ia unei echipe de a sparge respectiva vitrină. Nu există să fie 100% imposibil de spart, la un moment dat tot se sparge. Dar timpul diferă.

Câte clase de securitate există?

Foarte multe clase.

De exemplu, ce fel de clasă de securitate se folosește la o piesă de tezaur?

La un obiect de tezaur, îți pot da exemplu coroana și bijuteriile familiei regale din Anglia, proiect în care am fost implicat.

Proprietarul obiectului stabilește cu arhitectul că nivelul de securitate e foarte înalt și impune specificații înalte. Se poate folosi sticlă laminată de înalte specificații, a cărei spargere ar putea dura și o jumătate de oră cu un ciocan impresionant ca mărime.

Se folosește o sticlă mai groasă și cu mai multe straturi de PVB, transparente, care se regăsesc între straturile de sticlă. O cerință ar fi sticlă de minimum 6.6.4. Ce înseamnă 6.6.4? Prima sticlă să fie de 6 mm, a doua de 6mm, iar 4 se referă la numărul de PVB-uri – ele dau o mare rezistență sticlei.

Ulterior, nu lăsăm expuse muchiile de la îmbinarea între sticlă și sticlă. Îmbinarea se realizează, ca să crești securitatea, cu rame metalice care se siliconează pe sticlă și nu pot fi înlăturate cu ușurință.

Dat fiind că acest jaf a avut loc în 2 minute, crezi că o astfel de vitrină ar fi putut fi spartă cu barosul?

Îmi e greu să cred, ar fi durat mai mult.

Mai mult decât atât, chiar dacă vitrina era făcută la cel mai înalt nivel, întotdeauna se recomandă a se folosi sisteme de alarmă.

De exemplu, avem două nivele de alarmă:

1. De vibrații – dacă ar fi primit un ciocan sticla, s-ar fi declanșat un nivel de alarmă care ar fi alertat fie securitatea muzeului fie direct poliția.
2. De contact – dacă vitrina ar fi fost cu ușa și încuietori, ar fi reușit să deschidă ușa, atunci senzorii ar fi depistat deschiderea și ar fi sunat o alarmă a clădirii și ar fi generat alertarea autorităților.

Pentru astfel de valori, ar fi trebuit să scrie în clar ce clasă de securitate să aibă sticla.”

Cosmin Tudose analizează o imagine în care se vede chiar vitrina Coifului de la Coțofenești în timpul expoziției de la Drents. Imaginea a fost publicată pe site-ul MNIR la deschiderea expoziției. Potrivit acestuia, vitrina folosită în Olanda pentru protejarea Coifului, piesă de Tezaur, a fost de securitate scăzută, cel mult medie.  

„Tavanul vitrinei se remarcă printr-un design simplist și atractiv din punct de vedere estetic, însă acesta pare să nu îndeplinească cele mai ridicate cerințe de securitate.

Conexiunile dintre panourile de sticlă par a fi realizate fie prin aplicarea de silicon, fie prin utilizarea de garnituri. Acest tip de îmbinare poate fi suficient pentru expuneri standard, însă pentru piese de valoare excepțională sau care necesită o protecție sporită, se recomandă utilizarea unor sisteme de sigilare avansate, precum profile metalice integrate.”

În seria respectivă de fotografii este publicat pe site-ul Muzeului Național de Istorie a României inclusiv momentul instalării unei vitrine (nu este clar pentru ce exponat), fiind la îndemâna oricui să vadă din ce era alcătuită vitrina și cum ar fi putut fi spartă. Potrivit lui Cosmin Tudose, din experiența sa, este complet interzis să fie publicate imagini cu instalarea vitrinelor.

Azi, după ce a fost audiat în Comisia de Cultură a Senatului, directorul MNIR a povestit cum au fost sparte vitrinele.

„Pe analiza informațiilor pe care le am în acest moment, hoții au intrat printr-o metodă neconvențională, s-au dus direct la cele două vitrine, au folosit mijloace extrem de contondente, un baros, pentru a sparge vitrinele. Se pare că geamul securizat a rezistat, în schimb s-a deformat vitrina. Pare scenariul pentru un furt la comandă.”

Dragoș Neamu, organizatorul Nopții Muzeelor și membru al Rețelei Europene a Muzeelor, susține responsabilitatea a impune condiții drastice de împrumut era a României.

„Pentru că în organigrama muzeelor din Romania nu există un departament specializat pe itinerarea de expozitii internaționale, sau măcar un expert în așa ceva, am ajuns să trăim cu toții această adevărată dramă națională. Numai așa am fi știut cum să planificăm eficient această misiune de diplomație culturală și am fi știut să menționăm în contractul de împrumut toate acele elemente obligatorii care țin de standardele de securitate a pieselor de tezaur, în regim de împrumut.

Muzeul din Drents nu a dispus de vitrine antifurt pentru că acest lucru nu a fost menționat în contractul de împrumut. Sigur, putem să găsim aici o culpă morală pentru Drents Museum, dar din punct de vedere profesional și juridic, vulnerabilitățile sunt la noi.

Iată încă un motiv serios pentru care acest muzeu olandez, unul foarte interesant când vorbim de interactivitate și receptivitate, nu era recomandat ca alegere.”, spune Dragoș Neamu pentru Cultura la dubă.

Am cerut Muzeului Drents un punct de vedere cu privire la vitrinele folosite, însă instituția a comunicat că nu face față solicitărilor jurnaliștilor și nu mai poate răspunde pentru moment.

De asemenea, am solicitat MNIR să ne pună la dispoziție, dacă există, alte documente în care muzeul chiar să fi cerut în scris vitrinele speciale antifurt. Nu am primit un răspuns până la ora publicării articolului.

PAZA UMANĂ

Atât în conferința de presă, cât și în Parlament, Oberlander a susținut că a cerut în contract un punct de control activ 24/24h, 7/7 zile. Acest lucru se regăsește, într-adevăr, în contract.

„Vă asigur că în declarația pe care a făcut-o conducerea muzeului figura existența unui post de control 24 din 24, prezența unor oameni acolo. Scrie în contract.

Ați verificat asta?

Nu am cum să verific de la 1700 de kilometri distanță”, a declarat directorul MNIR în conferință.

În realitate, Muzeul din Drents, a oferit pază umană doar în timpul zilei, potrivit declarațiilor directorului Tupan.

AUTORIZAREA EXPORTULUI CELOR 673 DE PIESE

În doar două zile de la producerea furtului, autoritățile române se întrec în acuzații și nimeni nu își asumă vreo responsabilitate.

Azi, Lucian Romașcanu, fost ministru PSD al Culturii și actual senator PSD, a acuzat-o pe Raluca Turcan că nu a respectat prevederea legală ca un export de bunuri culturale de patrimoniu să fie aprobat prin Hotărâre de Guvern. Premierul Ciolacu a susținut, la rândul său, că exportul s-a făcut fără Hotărâre de Guvern.

“Noile reglementări, introduse chiar la propunerea mea, în 2023, se referă la necesitatea unei hotărâri de guvern dacă sunt implicate MAI MULTE autorități și instituții. Acest paragraf a fost introdus pentru a reglementa implicarea unor instituții militare, de exemplu, în transportul exponatelor, cum a fost cazul expoziției de la Roma.

Singura instituție implicată în proiectul realizat cu Muzeul din Drents este MNIR, aflat în subordinea Ministerului Culturii.”

În realitate, avizul Direcției Patrimoniu Cultural din cadrul Ministerului Culturii este aprobat chiar de către ministrul Culturii Raluca Turcan, pe 12 iunie 2024.

Documentația privind exportul a 673 de obiecte de patrimoniu arată superficialitatea cu care acest împrumut a fost tratat atât în Comisia Națională a Muzeelor, subordonată Ministerului Culturii, cât și în cadrul Direcției de Cultură, care a dat Certificatul de Export Temporar, sub semnătura directorului Dragoș Frăsineanu.

Comisia Națională a Muzeelor a propus, la solicitarea MNIR, exportul bunurilor. În cadrul aceleiași comisii s-a analizat și autorizat propunerea.

În niciunul dintre aceste documente care au circulat în Ministerul Culturii nu este prezentată o justificare pentru necesitatea organizării expoziției, valoarea detaliată a obiectelor împrumutate, atât din punct de vedere istoric cât și financiar, și nici nu sunt prezentate măsurile de securitate pe care le oferă muzeul gazdă – Drents, din Olanda.

MUZEUL DIN DRENTS ESTE RESPONSABIL ȘI DE ÎNTOARCEREA OBIECTELOR

În contractul încheiat între cele două muzee, furtul nu a fost considerat un caz de forță majoră. Dacă acest contract va rămâne valabil până la încheierea lui, Muzeul din Drents, care a dat dovadă de breșe majore de securitate, este responsabil și de organizarea și securizarea transportului obiectelor rămase înapoi la aeroportul din București.

MNIR devine responsabil doar de la preluarea lor la vama românească.

„Ceea ce am solicitat părții olandeze ar fi corespuns tuturor măsurilor previzibile de siguranță. Nimeni nu s-a confruntat cu o asemenea situație. Vom învăța. Din păcate, este o învățătură pe pielea proprie. Dar instituțiile învață și din situațiile în care sunt puse.”, a concluzionat Ernest Oberlander azi, în Parlament.

În urma jafului din Olanda, România a pierdut unul dintre cele mai importante artefacte din Tezaurul Național, Coiful de la Coțofenești, și 3 brățări dacice regale.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2025.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Un lung șir de neconcordanțe privind securitatea capodoperelor de Tezaur împrumutate în Olanda appeared first on Cultura la dubă.

După mulți ani în care Ministerul Culturii a fost stângaci în pregătirea dosarului Brâncuși pentru UNESCO, astăzi Ansamblul monumental “Calea Eroilor” din Târgu Jiu a devenit oficial parte din patrimoniul mondial protejat de UNESCO.

Din ansamblu fac parte: Coloana fără Sfârșit, Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor și Masa Tăcerii.

România a inclus, de asemenea, pe lista UNESCO, Frontierele Imperiului Roman – Dacia.

“Înscrierea „Ansamblului monumental «Calea Eroilor» realizat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu” în Lista patrimoniului mondial UNESCO înseamnă recunoaștere internațională de cel mai înalt nivel pentru un mare artist român și o capodoperă a artei monumentale.

Tezaurul pe care Constantin Brâncuși l-a lăsat românilor la Târgu Jiu devine oficial bun cultural al umanității. Se confirmă astfel valoarea universala excepțională a acestui sit cultural, demn de admirație și protecție internațională.

Recunoașterea primită azi ne obligă să protejăm Ansamblul Monumental „Calea Eroilor”, să-l păstrăm intact pentru generațiile viitoare și pentru memoria culturală a umanității. Este un angajament pe care țara noastră îl ia la nivel național, dar și la nivel local, în orașul în care a fost creat ansamblul monumental.

România a depus în ianuarie 2018 la Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO dosarul de nominalizare pentru „Ansamblul monumental «Calea Eroilor» realizat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu”. După o perioadă în care am intensificat eforturile pentru a răspunde criteriilor UNESCO, evaluarea dosarului a fost reluată de către ICOMOS (International Council on MonumentsandSites – organism consultativ al UNESCO) în 2023.”, a transmis ministrul Culturii, Raluca Turcan.

Ansamblul a fost comandat de Liga Națională a Femeilor Gorjene, prezidată de Arethia Tătărescu, soția prim-ministrului României, Gheorghe Tătărescu și donat orașului „pentru a preamări memoria eroilor gorjeni care s-au jertfit în războiul de reîntregire”.

A fost inaugurat la 27 octombrie 1938. De-a lungul timpului, autoritățile române au făcut niște intervenții neconforme care au afectat sculpturile.

“Totodată, România marchează astăzi o reușită cu semnificații profunde! Teritoriul vechii Dacii a fost parte a lumii romane, geneza națiunii noastre fiind strâns legată de Roma și de Imperiul Roman. Prin urmare, suntem în fața unui act cultural și identitar, care ne face mai conștienți de trecutul nostru și, în același timp, reamintește tuturor influența majoră a Romei asupra lumii în perioada antică.

România se alătură astfel, cu mândrie, marii familii a Frontierelor Imperiului Roman în nobila misiune de a valorifica acest patrimoniu de valoare universală excepțională.

România a depus, în ianuarie 2023, la Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO, dosarul de nominalizare pentru Frontierele Imperiului Roman – Dacia, care s-a aflat, timp de un an și jumătate în procedură de evaluare în vederea stabilirii recomandărilor ICOMOS.

În perioada 8-21 august 2023, s-a desfășurat în România misiunea tehnică de evaluare a ICOMOS, organizată de Ministerul Culturii, prin Institutul Național al Patrimoniului și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, în colaborare cu Comisia Națională Limes, autorități centrale, județene și locale, precum și cu Muzee și Direcții pentru Cultură din cele 16 județe implicate. Procesul de evaluare a continuat și cu solicitări de informații suplimentare și răspunsuri din partea României precum și cu o întâlnire cu ICOMOS a echipei coordonatoare de experți de la Paris.

Citez din justificarea criteriilor de înscriere, redate în proiectul de decizie al Comitetului Patrimoniului Mondial, elaborat pe baza recomandării ICOMOS:

„Bunul serial prezintă un important schimb de valori umane și culturale de la apogeul Imperiului Roman, respectiv dezvoltarea arhitecturii militare romane și a cunoștințelor și competențelor tehnice de construcție și de management al teritoriului, de la un capăt la altul al imperiului. […] Parte a sistemului general de apărare a Imperiului Roman, Frontierele Imperiului Roman – Dacia constituie o mărturie excepțională a extinderii maxime a puterii Imperiului Roman prin consolidarea frontierelor sale nordice și reprezintă o manifestare fizică a politicii imperiale. […] Ele atesta versatilitatea și sofisticarea modului în care romanii s-au raportat la topografia și climatul local, în contextul politic, militar și social al vremii, în partea de nord a imperiului. Cu o lungime de peste o mie de kilometri, Frontierele Imperiului Roman – Dacia este cel mai mare segment al Frontierelor Imperiului Roman și cuprinde atât sectoare terestre, cât și fluviale, caracterizate prin tipuri, amplasări și densități variate de instalații militare distribuite în teritoriu.” – a mai scris ministrul Turcan pe pagina oficială de facebook.

The post Ansamblul monumental “Calea Eroilor”, realizat de Brâncuși la Târgu Jiu, a fost inclus în patrimoniul mondial UNESCO appeared first on Cultura la dubă.

În noiembrie 2023, fotografii cu Bojdeuca lui Ion Creangă, publicate de Președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, au devenit virale și au stârnit critici în spațiul public, pe motiv că lucrările de restaurare ar fi modificat casa originală, folosindu-se materiale de construcții moderne, care nu mai păstrau autenticitatea monumentului istoric.

După ce știrea a fost preluată în presă, ministrul Culturii, Raluca Turcan, a trimis Corpul de Control și reprezentanți ai Comisiei Monumentelor Istorice pentru a face verificări.

Potrivit concluziilor raportului Corpului de Control, obținute de Cultura la dubă, atât Corpul de Control cât și Comisia Monumentelor Istorice au susținut că lucrările au fost efectuate respectându-se avizele obținute anterior: “Din punct de vedere arhitectural, Bojdeuca și-a păstrat autenticitatea amplasamentului.”

Pe de altă parte, raportul admite că “din punct de vedere structural și constructiv, Bojdeuca a pierdut autenticitatea”, indicând drept cauze nu lucrările recente, ci cele efectuate în diferite perioade din trecut, în special în perioada comunistă.

De asemenea, specialiștii ministerului Culturii indică nereguli privind amenajarea grădinii, vizibile în orice fotografii înainte și după, dar nu obligă în niciun fel instituția responsabilă – Consiliul Județean Iași – să refacă spațiile verzi.

“Lucrările cuprinse în proiectul Reabilitarea ansamblului Muzeal Ion Creangă au fost necesare, oportune, s-au regăsit așa cum apare justificat în prezentul raport prin identificarea lor în teren de către membrii Comisiei, cu excepția amenajării spațiilor verzi.” – se arată în concluziile raportului.

Comisia Ministerului Culturii susține că proiectul din 2023 a păstrat modificările efectuate în anii ’80, cele care au modificat ireversibil Bojdeuca.

Potrivit Prof. arh. Dan Marin, “Restaurarea putea fi o oportunitate de a îndrepta erorile din anii ’80.” – noiembrie 2023, Hotnews. Acesta susține că amfiteatrul din fața casei afectează vizibil farmecul Bojdeucii:

„Eu cred că problema acestui loc este că, felul în care arată acum, cu acel masiv de piatră, distorsionează complet cadrul/ambientul/contextul pe care ar trebui să-l aibă această casă, care era o locuință semirurală, într-o zonă bogat plantată a Iașului patriarhal și trebuia să rămână cât mai aproape de această situație inițială.

Trebuia păstrat cât mai mult din acest context, deci, în niciun caz dacă a apărut acest amfiteatru în anii 80, el nu trebuia amplificat, vegetația trebuia păstrată și intensificată, ca ea să pară o casă în grădină, așa cum a fost inițial.

În momentul de față această casă a ajuns de fapt anexa acestui amfiteatru de piatră sau a acestei terase pietruite. Deci elementul mineral este dominant asupra celui vegetal, ceea ce schimbă complet atmosfera în care această casă ar trebui să existe. Restaurarea putea fi o oportunitate de a îndrepta erorile din anii 80.”

Pe de altă parte, vizitatorii Bojdeucii se arată încântați de ceea ce găsesc acolo. Cartea de oaspeți este plină de sute de mesaje de felicitare lăsate de vizitatorii români.

The post “Bojdeuca lui Creangă a fost restaurată respectând avizele”, a constatat Corpul de Control al Ministerului Culturii appeared first on Cultura la dubă.

Camera Deputaților, for decizional în acest caz, a votat azi proiectul de lege prin care instituțiile de cultură aflate în subordinea statului, prin Ministerul Culturii, vor avea dreptul să oprească la bugetul propriu 50% din veniturile realizate din închirierea propriilor spații. Până acum, toți banii mergeau la Ministerul Finanțelor.

Procedura de închiriere urmează să fie stabilită printr-o hotărâre de guvern. Iar legea merge la promulgare.

„Estimăm că, graţie acestei legi, sectorul cultural va beneficia de o finanţare suplimentară de cel puţin 3 milioane de lei anual. Banii suplimentari care vor rămâne în bugetele instituţiilor de cultură le vor ajuta să funcţioneze mai bine pentru activităţile culturale!”, a declarat ministrul Culturii, Raluca Turcan.

Modelul este preluat din străinătate, unde marile muzee sau instituții de spectacol închiriază spațiile pentru evenimente speciale, cum ar fi defilări de modă, producții cinematografice sau gale.

În România, instituții precum Ateneul Român, Opera Națională București sau Teatrul Național București își închiriază frecvent sălile de spectacol către clienți privați, fără a exista o metodologie transparentă în privința selecției clienților.

Astfel de evenimente private ar trebuie să aducă, teoetic, venituri în plus și angajaților chemați la muncă, precum garderobiere sau tehnicieni.

Pe de altă parte, diverși actori angajați ai TNB au declarat în unele rânduri că fosta conducere prefera să închirieze sălile evenimentelor private decât să programeze spectacole de succes din repertoriu, care se jucau o dată la câteva luni.

The post Lege: Instituțiile de cultură din subordinea Ministerului Culturii vor avea dreptul să închirieze spațiile și să încaseze 50% din chirie appeared first on Cultura la dubă.

Aseară a avut loc la Teatrului Național București cea de-a 18-a ediție a Galei Premiilor Gopo. Filmul de lungmetraj “Libertate”, regizat de Tudor Giurgiu, a primit titlul de cel mai bun film românesc al anului trecut, devansând două filme premiate la Locarno și Veneția, “Nu aștepta prea mult de la sfârșitul lumii”, regizat de Radu Jude, și “Spre Nord”, regizat de Mihai Mincan.

Trofeul pentru cel mai bun film a fost înmânat de ministrul Culturii, Raluca Turcan, care a lăsat-o în umbră pe partenera de scenă, actrița Victoria Cociaș, și a acaparat momentul, ca un veritabil politician român, încercând să vorbească despre măreția cinematografiei românești și de sprijinul pe care îl acordă Ministerul Culturii, prin CNC. A fost momentul de vizibilitate pe care organizatorii i l-au oferit, dat fiind că Ministerul Culturii este unul dintre finanțatorii evenimentului.

Tudor Giurgiu a primit premiul pentru cea mai bună regie, pentru “Libertate”. Filmul a mai câștigat trofeele pentru cel mai bun actor în rol principal – Alex Calangiu, cel mai bun montaj – Réka Lemhényi, cel mai bun sunet – Tamás Székely, André Rigaut, cele mai bune decoruri – Vali Ighigheanu, cel mai bun machiaj și cea mai bună coafură – Petya Simeonova, Domnica Bodogan, în timp ce premiul pentru scenariu – Cecilia Ștefănescu și Tudor Giurgiu – a fost împărțit la egalitate cu Radu Jude, pentru “Nu aștepta prea mult de la sfârșitul lumii”.

Premiul pentru cea mai bună actriță în rol principal a fost câștigat de Ilinca Manolache pentru rolul său din lungmetrajul Nu aștepta prea mult de la sfîrșitul lumii. Aceasta nu a urcat pe scenă, dar a transmis un discurs prin trei reprezentanți ai minorităților LGBTQ+, accentuând nevoia de educație privind egalitatea de șanse pentru femei și membri ai comunităților minoritare, nevoia de a vorbi despre abuzurile din sistem, spunând că cei care le cunosc și nu le scot la iveală, devin complici.

Maria Popistașu a fost distinsă cu premiul pentru cea mai bună actriță în rol secundar, pentru rolul din Taximetriști (r.Bogdan Theodor Olteanu), iar Iulian Postelnicu a fost desemnat cel mai bun actor în rol secundar, pentru rolul din  Libertate.

Între Revoluții,  regizat de Vlad Petri, a fost desemnat cel mai bun documentar.

Premiul pentru Tânără Speranță i-a fost acordat Niko Becker pentru rolul Dumitru din filmul Spre Nord. Premiul pentru cea mai bună imagine i-a fost oferit lui George Chiper-Lillemark pentru filmul Spre nord.  

Cel mai bun scurtmetraj a fost Acolo unde bărcile nu ajung, regia Vlad Buzăianu.

Premiul Publicului, pentru producția cu cel mai mare succes la box-office, a fost acordat filmului Miami Bici 2 (r. Jesús del Cerro).

Una dintre cele mai valoroase actrițe din România, Rodica Mandache, a fost onorată în cadrul Galei cu Premiul Gopo pentru Întreaga Carieră. Artistul Dan Nuțu, a fost de asemenea distins cu Premiul pentru Întreaga Activitate, iar Premiul Special a fost  acordat cascadorului Adrian Ștefănescu.

The post “Libertate” a câștigat 10 trofee la Premiile Gopo appeared first on Cultura la dubă.

Subiectul a fost preluat de televiziunile de știri și ministrul Culturii, Raluca Turcan, a coborât din biroul său, aflat la doar câteva sute de metri distanță de Biblioteca Națională, pentru a constata că în depozitele instituției de cultură zac de aproximativ 10 ani milioane de exemplare de cărți, ziare sau reviste care nu au fost niciodată expuse publicului.

La presiunea presei, Turcan promitea atunci că Ministerul Culturii va aloca fonduri pentru salvarea acelor obiecte de patrimoniu și va facilita, astfel, munca de igienizare și inventariere, pe care până acum au depus-o doar voluntarii Asociației Free Miorița, în frunte cu Iulian Angheluță, și câțiva angajați ai bibliotecii.

Promisiunea s-a transformat în realitate, iar Ministerul Culturii a alocat 180.000 de euro acestei cauze.

Fondurile vor fi “dedicate achiziționării de bunuri și servicii care să faciliteze recuperarea documentelor și valorificarea prin repunerea lor la dispoziția publicului, în sălile de lectură sau prin expoziții.”, potrivit unui comunicat transmis de Biblioteca Națională a României.

Povestea scrisă și ilustrată de Raul Ștef, pe larg, AICI.

The post “Destructuratele”, reportajul publicat de Cultura la dubă, a determinat Ministerul Culturii să aloce fonduri pentru salvarea milioanelor de cărți din depozitele Bibliotecii Naționale appeared first on Cultura la dubă.

“Astăzi este Ziua Culturii Naționale și ziua de naștere a poetului Mihai Eminescu! Celebrarea Zilei Culturii Naționale am început-o în această dimineață, cu o ceremonie de depunere de coroane cu flori la mormântul poetului Mihai Eminescu din Cimitirul Bellu și la statuia poetului din fața Ateneului Român, împreună cu reprezentanții instituțiilor de cultură. În fiecare an, la 15 ianuarie, aducem un omagiu onest și încărcat de recunoaștere pentru memoria emblematică a geniului literaturii române, Mihai Eminescu, anul acesta împlinindu-se 174 de ani de la nașterea poetului.

Sprijinindu-se pe numele și opera lui Eminescu, Ziua Culturii Naționale are valențe românești și universale. Cultura națională izvorăște din limba română, cea pe care Eminescu a remodelat-o și ne-a redăruit-o, admirabil îmbogățită. De aceea generații întregi de români i-au fost, îi sunt și îi vor fi recunoscătoare, cunoscându-i și prețuind-i opera.

Așa îl putem răsplăti astăzi, mâine și în fiecare zi: prin a-i aprecia opera și a o promova cu mândrie.“, a postat Raluca Turcan pe pagina oficială de facebook.

La eveniment au mai fost prezenți soprana Felicia Filip, directorul Filarmonicii George Enescu – Marin Cazacu, directorul Operei Naționale București – Daniel Jinga, managerul Muzeului Național al Țăranului Român – Virgil Nițulescu și managerul Muzeului Național de Artă al României – Călin Stegerean.

Toate instituțiile de stat vor avea azi un program special prin care vor marca Ziua Culturii. Detalii AICI.

The post Ziua Culturii a început cu o slujbă de pomenire și colivă la mormântul lui Eminescu appeared first on Cultura la dubă.

Firma care a câștigat licitația are mai multe conexiuni politice și a primit de-a lungul ultimilor ani proiecte de la SRI și DIPI – departamentul de servicii secrete al Ministerului de Interne, Spitalul Universitar de Urgență București, precum și o importantă lucrare la Aeroportul din Timișoara.

În 2021, firma Eldiclau din județul Dolj, a câștigat licitația organizată de Ministerul Culturii, deși înregistra la stat datorii de milioane de lei.

Întârzierea procesului de consolidare reprezintă acum un pericol pentru Palatul Cantacuzino, iar lucrările vor putea fi reluate abia după organizarea unei noi licitații.

Ministerul Culturii nu a oferit până acum informații despre suma încasată de firma Edinclau și nici cum va recupera prejudiciul. Suma proiectului se ridică la 6 milioane de euro, iar banii sunt împrumutați de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.

“La finalul anului trecut, am luat decizia de a nu prelungi contractul de execuție a lucrărilor de restaurare și consolidare, întrucât la sfârșitul perioadei prevăzute în contract, lucrarea era realizată în proporție de doar 25%. Procedura prevede ca până la reluarea lucrărilor, obiectivul Palatul „Cantacuzino” care găzduiește acest Muzeu să fie pus în siguranță, pentru a nu se degrada.

Pentru că nu-mi doresc repetarea situației anterioare, ca o semnătură să dureze câteva luni sau hârtiile să se plimbe cu lunile între părțile implicate, m-am asigurat de:

-realizarea rapidă a lucrărilor de punere în siguranță a acestui obiectiv de patrimoniu unic al moștenirii noastre culturale. În acest sens a fost publicat anunțul pentru contractarea acestor lucrări, termenul de depunere a ofertelor fiind stabilit pentru data de 16 ianuarie a.c. Termenul de execuție a lucrărilor de punere în siguranță este de 45 de zile de la emiterea Ordinului de începere a lucrărilor.

-demararea cât mai rapida a procedurilor de achiziții pentru lucrările de restaurare și consolidare rămase de executat.

-luarea măsurilor legale impuse de această situație critică.”, este mesajul publicat pe facebook de ministrul Culturii Raluca Turcan.

Firma Edinclau este înregistrată în județul Dolj, localitatea Carcea, și este deținută de Ștefania Dincă. În domeniul construcțiilor, Edinclau este cunoscută pentru peste 200 de contestații depuse la licitații publice, blocate ani întregi din această cauză. Inclusiv lucrările la Cazinoul din Constanța a fost întârziate în trecut din acest motiv.

Și lucrările la Palatul Cantacuzino ar fi trebuit să înceapă acum 15 ani, însă România a pierdut mai întâi primele fonduri puse la dispoziție de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, apoi procedura de achiziție a fost blocată de-a lungul timpului din cauza mai multor contestații.

Cultura la dubă a scris în repetate rânduri despre situația de la Muzeul Enescu și stadiul avansat de degradare a clădirilor.

ISTORICUL PALATULUI CANTACUZINO

Palatul Cantacuzino de pe Calea Victoriei din București a fost ridicat din dorința lui Gheorghe Cantacuzino, cunoscut drept “Nababul”. Acesta era unul dintre cei mai bogați români la începutul secolului 20. Arhitectul Ion Berindei a desenat planurile în 1898, iar palatul a devenit locul în care erau organizate cele mai exclusiviste petreceri ale vremii.

Dupa moartea fiului său, Mihail Cantacuzino, clădirea a revenit soției acestuia, Maruca Cantacuzino, una dintre cele mai importante figuri feminine ale epocii. Maruca a fost marea iubire a lui George Enescu, cu care s-a și căsătorit. După moartea compozitorului, Maruca a donat palatul și casa statului roman pentru ca ele să fie transformate în Muzeul George Enescu.

Palatul Cantacuzino este monument istoric de importanță națională și a fost clasat inclusiv în Patrimoniul European. În el erau expuse obiecte personale ale marelui compozitor și violonist, precum viorile sale, pianul, manuscrise ale operelor, fotografii, scrisori sau ochelarii de vedere.

The post Lucrările de consolidare a Muzeului Național George Enescu au fost blocate după ce firma a executat doar 25% din proiect, în termenul legal appeared first on Cultura la dubă.

„Programul de sprijin pentru industria cinematografică instituit în 2018 s-a derulat pe parcursul a trei ani, atrăgând un număr total de 138 de proiecte, dintre care au fost aprobate 86 de proiecte în valoare totală de 101 mil EUR, fără ca furnizorul să elaboreze o procedură pentru decontarea acestor proiecte.

De fapt, până astăzi, România era singura țară din Uniunea Europeană care nu derulează un program de atragere a investițiilor în domeniul producției de opere audiovizuale, deși numeroșilor producători din statele europene și din Statele Unite ale Americii și-au exprimat intenția de a produce în România, în anul 2024, filme și seriale având bugete totale de peste 200 milioane euro.

Prin actul normativ adoptat astăzi, răspundem așteptărilor legitime ale industriei cinematografice, din două puncte de vedere: în primul rând, prin onorarea obligațiilor asumate de stat și neachitate timp de aproape patru ani și stimularea producțiilor audiovizuale, adică a investițiilor realizate pe teritoriul României”, a transmis ministrul Raluca Turcan.

Maximum 45% din cheltuielile pentru producţia de opere audiovizuale, efectuate pe teritoriul României, susținute de stat

Ajutorul de stat acordat în baza schemei constă în:

• decontări financiare nerambursabile în cuantum de 35% din totalul cheltuielilor eligibile realizate pe teritoriul României cu achiziţia, închirierea, fabricarea de bunuri şi/sau servicii ocazionate de producţia unei opere audiovizuale eligibile, precum şi cu onorariile, salariile şi alte plăţi către persoane fizice aferente implementării proiectului în România;
• decontări financiare nerambursabile în cuantum de 10% peste suma prevăzută anterior, cu condiţia ca producţia audiovizuală să promoveze o zonă geografică, un oraş sau România, destinaţiile şi obiectivele turistice româneşti din zona geografică sau oraşul promovat ori limba, tradiţiile şi obiceiurile româneşti în cadrul aceleiaşi producţii audiovizuale, iar desfăşurarea subiectului să fie explicită vizual.

Bugetul anual maxim al schemei este de 233 milioane lei, reprezentând echivalentul a aproximativ 46,86 milioane euro, iar valoarea maximă a ajutorului de stat nu poate depăşi 10 milioane euro pentru fiecare proiect finanţat.  Numărul total estimat de beneficiari ai schemei este de 150 de producători.

“Sesiunea de anul viitor va asigura o alocare mai eficientă a fondurilor și maximizarea gradului de atragere a investițiilor”, spune Ministerul Culturii.

Programul de sprijin derulat în sesiunile 2018, 2019 și 2020 a atras un număr total de 138 de proiecte, dintre care au fost aprobate 86 de proiecte, în valoare totală de 505 mil. lei (101 mil EUR).  

Până în acest moment, Ministerul Culturii a preluat de la Ministerul Antreprenoriatului și Turismului:

• 31 de cereri de plată, în valoare totală de aproximativ  138 mil. lei (35,5 milioane EUR);
• 12 proiecte deja aprobate pentru finanțare, care așteaptă semnarea acordurilor de finanțare, în valoare totală de aproximativ 124 mil. lei. (25 mil. EUR) și
• 24 de proiecte rămase în analiză, în valoare totală de aproximativ 125 mil. lei (25 mil. EUR) .

Dintre acestea, 26 fac obiectul unor litigii aflate pe rolul instanțelor, 5 dintre acestea având sentințe definitive și 11 aflate în etapa recursului, în valoare totală de aproximativ 150 mil. lei (30 mil. EUR).

Ca urmare a neachitării ajutorului de stat la momentul la care era datorat, s-au calculat dobânzi penalizatoare, calculate începând cu anul 2022, în valoare totală de 2 milioane de lei.

Până la finalul anului, Ministerul Culturii, prin Oficiul de Film și Investiții Culturale va achita sumele datorate în baza a 2 dintre cele 5 sentințe definitive, în total 5,5 mil. lei, inclusiv dobânzi penalizatoare și va continua discuțiile aflate într-un stadiu avansat în ceea ce privește digitizarea întregului proces de comunicare cu beneficiarii și depunerea de documente.

Săptămâna aceasta vor fi desemnați, prin ordin de ministru, experții care vor face parte din Comisia de Film în România și, începând din luna ianuarie, aceștia vor relua analiza celor 31 de cereri de plată, în valoare totală de aproximativ 35,5 milioane EUR, precum și a celor  24 de cereri de finanțare rămase în analiză, în valoare totală de aproximativ 25 mil. EUR. În paralel, Oficiul de Film și Investiții Culturale va aduce la îndeplinire dispozițiile hotărârilor judecătorești definitive pronunțate până acum.

La începutul anului 2024, vor fi demarate consultări cu experții și industria de film, în vederea reformării procedurii de selecție a proiectelor, astfel încât sesiunea ce va fi deschisă anul următor să asigure o alocare mai eficientă a fondurilor și maximizarea gradului de atragere a investițiilor în România.

The post Guvernul a deblocat schema de sprijin pentru industria cinematografică appeared first on Cultura la dubă.