Skip to content

Bugetul Ministerului Culturii pe 2025, redus cu 1,16%. Industria cinematografică și patrimoniul construit, puternic afectate

foto: Bogdan Iordache, Cultura la dubă

Parlamentul dezbate azi legea privind bugetul de stat pe 2025, iar bugetul alocat Ministerului Culturii, mai mic cu 1,16% față de anul trecut, a primit aviz favorabil în comisiile de specialitate. “Întotdeauna e loc de mai bine”, a declarat ministrul Culturii, Natalia Intotero.

Fostul ministru al Culturii, Raluca Turcan, a criticat azi, pe pagina sa de facebook, noul buget alocat culturii. Critica vine și în contextul în care aceasta a fost ținta acuzațiilor politice în scandalul expoziției organizate de Muzeul Național de Istorie a României în Olanda, fără hotărâre de guvern, așa cum prevedea legea la acel moment.

Raluca Turcan subliniază că bugetul scade cu 1,16% față de mandatul său, adică de la 1,42 miliarde lei în 2024 la 1,40 miliarde lei în 2025. Raportat la PIB, bugetul pentru cultură ajunge astfel la 0,07%. Totuși, fostul ministru nu precizează că în 2024 execuția bugetară a fost de 1 miliard din 1.42 de milioarde disponibile, adică ministerul pe care l-a condus nu a cheltuit toți banii pe care i-a avut la dispoziție.

“Teatrele, muzeele, operele și toate instituțiile Ministerului Culturii vor avea bani mai puțini: -6,15% la credite bugetare și -14,78% la credite de angajament.

– Cheltuielile de capital scad dramatic, cu -83%, deși exact aici este nevoie de cele mai mari investiții pentru instituțiile de cultură.

– Industria cinematografică este lovită puternic – de la 123 milioane lei în 2024, ajunge la doar 50 milioane lei, mult sub necesarul de 192 milioane de lei credite bugetare și 273 milioane credite de angajament!

Evenimentele culturale, proiectele deja începute și finanțarea programelor existente riscă sa fie sever afectate.

În bugetul Ministerului Culturii:

  • investiția programelor cu finanțare rambursabilă este diminuată cu 70 milioane de lei la credite bugetare (necesar 100 milioane de lei, alocat 30 de milioane de lei) ceea ce face ca finanțarea lucrărilor de proiectare și execuție la: Muzeul National de Istorie al României, Teatrul Național Marin Sorescu – Craiova, Vila Ion C. Brătianu – București, Muzeul Brătianu Ștefănești – Argeș, Teatrul Național și Opera din Cluj, Muzeul Revoluției din Timișoara sa fie puternic afectată. Sunt în implementare trei acorduri cadru de împrumut cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru reabilitarea infrastructurii culturale din România, cu termene stricte, iar creditele bugetare aprobate sunt mult sub ceea ce este necesar pentru plata contractelor în derulare.

În concluzie, mai puțini bani, poate mai puțină cultură și, cu siguranță, mai multă indiferență. Dacă cineva se întreabă cât valorează cultura în România, răspunsul este clar: exact 0,07% din PIB!”, a scris Raluca Turcan.

De cealaltă parte, actualul ministru al Culturii, Natalia Intotero, a dat de înțeles că nu poate decât să se conformeze cu decizia Ministerului Finanțelor: “Nu noi am renunțat, ci a fost decizia venită de la Ministerul Finanțelor. Desigur că astăzi, prin votul Parlamentului, dânșii puteau să suplimenteze sau să fie de acord cu această sumă. Așa cum am prezentat, bugetul este alocat pentru instituții, nu pentru proiecte’, a declarat Natalia Intotero în Parlament.

Potrivit programului de guvernare al PSD, industria cinematografică și patrimoniul sunt prioritățile Ministerului Culturii pentru anii 2024-2028.

Documentului sinteză privind politicile și programele bugetare pe termen mediu ale Ministerului Culturii
Extras din Documentului sinteză privind politicile și programele bugetare pe termen mediu ale Ministerului Culturii/ foto: Cultura la dubă

În realitate, scăderea bugetului va afecta exact aceste domenii.

CELE TREI PROIECTE MAJORE PENTRU REABILITAREA PATRIMONIULUI

Potrivit Documentului sinteză privind politicile și programele bugetare pe termen mediu ale Ministerului Culturii, sunt prevăzute trei proiecte principale bazate pe împrumuturi primite de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, pentru consolidarea patrimoniului din România, la care Guvernul României trebuie să contribuie, la rândul său cu anumite procente.

Este vorba despre două acorduri obținute în 2006 și unul obținut în 2021.


Proiectul F/P 1562 (2006) privind reabilitarea monumentelor istorice din Romania prevede un împrumut în cuantum de 68% din totalul costurilor, 32% fiind acoperit de Guvernul României. Valoarea totală a proiectului este de 114.878.000 Euro net. Acordul de împrumut se referă la finanțarea reabilitarii unui număr de 16 monumente istorice, în care funcționează instituții publice de cultură, dintre care 13 au fost finalizate si redeschise publicului.
Rata de implementare a proiectului este de 90%.

Acțiuni previzionate pentru anul 2025:

  • Finalizarea contractului „design & build” la Biblioteca Franceză „Omnia” Craiova.
  • Continuarea investiției la Palatul “Cantacuzino”, aparținând Muzeului Național “George Enescu” prin licitarea restului de executat. De mai bine de un an, șantierul este blocat după ce firma contractată inițial a executat doar 25% din lucrări în 2 ani.
Lucrările la Palatul Cantacuzino au fost oprite/ foto: Ministerul Culturii
Lucrările la Palatul Cantacuzino au fost oprite în decembrie 2023/ foto: Ministerul Culturii
  • Cultura la dubă a scris atunci despre situația de la Palatul Cantacuzino de la Calea Victoriei – Muzeul Național George Enescu.
  • Tot acest acord din 2006 prevede și inițierea proiectării, finalizarea acesteia și atribuirea contractului de lucrări de restaurare a Muzeului “Kalinderu”, aparținând Muzeului Național de Artă a României și închis publicului de
    mai mulți ani.


Proiectul F/P 1572 (2006) prevede un împrumut ce reprezintă 50% din totalul costurilor, restul de 50% fiind acoperit de Guvernul României. Valoarea totală a proiectului este de 233.980.000 Euro net. Acordul de împrumut se referă la finanțarea finalizării construcției, renovarea sau reabilitarea unui număr de 5 clădiri culturale de interes public în care funcționează instituții de cultură de maximă importanță, dintre care 3 au fost finalizate și redeschise
publicului.
Rata de implementare a proiectului este de 94%.

Acțiuni previzionate pentru anul 2025:

  • Atribuirea contractului de lucrări și demararea investiției la Sala „Omnia” din București, aflată în folosința Centrului Național al Dansului
  • Finalizarea proiectării la Muzeul Național al Revoluției Anticomuniste din Decembrie 1989 și obținerea avizelor pentru aceasta.

Proiectul LD 2097 (2021) se referă la cel mai mare împrumut accesat pentru cultură – 270.000.000 Euro
net
, reprezentând 80% din valoarea proiectelor de reabilitare, restul de 20% fiind responsabilitatea Guvernului României.

Proiectul a fost început efectiv în 2023, iar în prezent se desfășoară următoarele activități: Faza PUZ de proiectare la Muzeul Național al Revolutiei Anticomuniste, în curs de avizare, iar pana la finele anului 2025 se vor finaliza toate celelalte faze.

Este în curs de proiectare faza DALI pentru obiectivele:

  • Teatrul Național „Marin Sorescu”, Craiova
  • Așezămintele „Brătianu”, București
  • Vila „Florica”, Ștefănești, jud. Arges
  • Conacul „Varnav Liteanu”, Liteni, jud. Suceava
  • Teatrul Național „Lucian Blaga” și Opera Română, Cluj- Napoca
  • Muzeul Național de Istorie a României, București


Acțiuni previzionate pentru anul 2025:
Continuarea activității în cadrul proiectului prin finalizarea proiectărilor licitate în 2023-2024 și
avizarea acestora la toate fazele, precum și:
Licitarea fazelor de proiectare rămase de elaborat ulterioare fazei DALI și a lucrărilor în cadrul
contractelor design&build pentru 6 dintre cele 8 obiective ale proiectului.

  • Finalizarea proiectării și avizarea acesteia pentru Muzeul Național al Revoluției Anticomuniste
  • Inițierea procedurii de achiziție pentru contractarea serviciilor de proiectare la faza DALI pentru
    noua sala de spectacole a Operei Naționale Iași.

SITUAȚIA DE LA MUZEUL NAȚIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI

După cum Cultura la dubă a scris AICI, pe larg, consolidarea Palatului Poștelor, clădirea de pe Calea Victoriei care găzduiește Muzeul Național de Istorie a României, a început în 2002 și ar fi trebuit să se termine în 2006.

Valoarea proiectului se ridica atunci la 4 milioane de dolari, dar firma de construcții a intrat în conflict cu Ministerul Culturii, după ce a crescut suma inițială de mai multe ori, prin acte adiționale. Consolidarea s-a realizat în proporție de 40%, iar șantierul a fost abandonat, potrivit specialiștilor, afectând și mai tare clădirea, fiindcă partea consolidată apasă mai tare pe cea fragilă.

Au urmat mulți ani de procese până când MNIR a putut organiza, alături de Ministerul Culturii și Ordinul Arhitecților din România, un concurs internațional de arhitectură. De această dată, bugetul pentru consolidare și modernizare a muzeului se ridica la 100 de milioane de euro.

Dar conducerea MNIR a intrat în conflict atât cu OAR, cât și cu firma câștigătoare a concursului. Au urmat alți ani de procese, timp în care clădirea s-a degradat, muzeul a rămas închis în proporție de 80%, iar cele mai multe dintre zecile de mii de piese de patrimoniu au rămas închise în cutii și lăzi.

Ernest Oberlander-Târnoveanu și Alexandra Tănăsescu în depozitele MNIR/ foto: Bogdan Iordache, Cultura la dubă, 2020
Ernest Oberlander-Târnoveanu și Alexandra Tănăsescu în depozitele MNIR/ foto: Bogdan Iordache, Cultura la dubă, 2020

În prezent, proiectul de consolidare și modernizare a MNIR este gestionat de Unitatea de Management a Proiectului din Ministerul Culturii și se află în faza DALI – Documentația de Avizare a Lucrărilor de Intervenție.

Aceasta presupune realizarea unui nou studiu tehnic, în baza căruia vor fi stabilite actualele nevoie ale clădirii, precum și indicatorii tehnici și economici necesari.

Cel mai probabil, șantierul de la MNIR nu va începe nici în următorii ani, dat fiind că Guvernul nu a găsit încă un spațiu de depozitare a patrimoniului existent la MNAR, mutare ce presupune investiții în sisteme de climatizare și securitate, transport și pază.

Doar Copia Columnei lui Traian, piesa centrală a muzeului, însumează câteva tone și ar fi nevoie de un efort uriaș pentru mutarea ei.

***


Susține platforma noastră de jurnalism independent printr-o donație:

Transfer Bancar: RO47RNCB0318009831680001(BCR)

Patreon: Donează

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *