Potrivit semnatarilor, “se dorește schimbarea modului de colectare a drepturilor titularilor din ambiental (n.r. muzica difuzată la restaurante, magazine, mall-uri, etc) – prin eliminarea gestiunii colective extinse – de asemenea manieră încât aceștia să nu mai beneficieze integral de drepturile care li se cuvin.“

Ministerul Culturii, inițiatorul OUG-ului, susține că este vorba despre aplicarea unei directive europene care solicită ca titularii să își poată gestiona drepturile în mod individual. “Libertatea de decizie a titularilor în acest sens este deja prevăzută în Legea nr. 8/1996.”, spun protestatarii.

Mai exact, noile reglementări, care ar putea fi aprobate chiar azi, în ședința de guvern programată la ora 17.00, vor elimina obligația restaurantelor și a altor entități private care folosesc muzică în scop ambiental să semneze contracte colective cu organismele de gestiune colectivă a drepturilor de autor. În schimb, entitățile din horeca ar trebui să declare contracte directe cu titularii de drepturi, ceea ce, spun semnatarii scrisorii, ar fi imposibil de gestionat în realitate. Drept pentru care, această OUG le-ar dăuna, nu ar ajuta compozitorii și interpreții de muzică.

“Abrogarea gestiunii colective extinse și înlocuirea ei cu un mecanism bazat pe obligația utilizatorilor de a declara contracte directe cu titularii de drepturi creează un sistem ineficient și ușor de eludat, în care plata drepturilor devine opțională, în practică. Deși legea introduce o prezumție formală a aplicării licenței extinse în lipsa declarațiilor, mecanismul se bazează exclusiv pe buna-credință a utilizatorului și nu oferă niciun instrument real de control asupra muzicii efectiv difuzate. Un utilizator poate încheia unul sau două contracte individuale minimale, le poate declara pentru a evita aplicarea licenței colective extinse și, ulterior, poate difuza orice alt repertoriu, fără ca organizațiile de gestiune colectivă să aibă mijloace tehnice sau juridice pentru verificare.

• Legea trebuie să îi protejeze pe titularii drepturilor, nu să creeze cadrul pentru a evita sau reduce plata drepturilor lor.
• Natura utilizărilor în domeniul ambiental de muzică preluată din surse publice, precum radio, TV, internet și altele asemenea, plus muzica live, din concerte, și numărul mare de opere disponibile din aceste surse fac imposibilă ori prea costisitoare licențierea individuală a utilizării lor. 
• Licența extinsă trebuie să fie aplicabilă în toate cazurile în care o licență individuală nu poate acoperi toate operele și toți titularii vizați de utilizare.
• Directiva UE 2019/790 încurajează reprezentarea globală, prin acordarea licențelor colective cu efect extins sau prin prezumția de reprezentare (paragrafele 44, 45, 46 si art. 12 din Directivă). 
• Comisia Europeană nu a cerut României să elimine licența extinsă pentru ambiental, ci să identifice și să individualizeze domeniile de aplicare, pe baza criteriilor din Directivă. 
• Autorii, afiliați sau neafliliați, nu pot fi transformați în vânători ai utilizărilor muzicii proprii prin hoteluri, restaurante, baruri, autocare etc.” – se arată în scrisoarea artiștilor.

De cealaltă parte, ministrul Culturii, Andras Demeter, a declarat pentru Agerpres că “nimeni nu are interesul să provoace pagube sau complicații. Pe scurt, fiecare autor își poate gestiona propriile compoziții în mai multe moduri: a) direct sau prin impresar, mandatar etc.; b) prin intermediul OGC (organisme de gestiune colectivă); c) prin intermediul entităților de gestiune independentă; d) mixt – adică o parte a repertoriului este autorizat direct, iar altă parte, prin OGC sau EGI. Este o situație similară economiilor care nu sunt depuse în același cont, la aceeași bancă, ci în conturi diferite, la bănci diferite, în funcție de cele mai avantajoase condiții contractuale, maximizând, pe cât posibil, profitul și evitând riscurile.”

Scrisoarea și lista semnatarilor pot fi consultate integral AICI.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post Tudor Chirilă, Irina Rimes, Adrian Despot și mulți alți artiști semnează o scrisoare de protest față de OUG privind drepturile de autor appeared first on Cultura la dubă.

Institutul Cultural Român, aflat acum în subordinea Senatului, ar urma să treacă integral sub coordonarea Ministerului Afacerilor Externe, potrivit programului de guvernare.

Tot în program este prevăzută reorganizarea și eficientizarea unor instituții care administrează fondurile colectate din contribuții-obligație legală, precum CNC – Centrul Național al Cinematografiei, AFCN – Administrația Fondului Cultural Național și INP – Institutul Național al Patrimoniului.

De asemenea, guvernul vrea să reducă sporurile angajaților din cultură, numărul de angajări și cere “auditarea instituțiilor cu infrastructură excesivă în raport cu producția bunurilor culturale/artistice/mediatice”.

INTEGRAREA INSTITUTULUI CULTURAL ROMÂN ÎN MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

La capitolul “Afaceri Externe”, programul de guvernare prevede “integrarea deplină a instituțiilor reprezentative sub coordonarea Ambasadorului și a șefului de misiune – ICR, Consulate, Consilieri economici, reprezentanți ai altor instituții; MAE va integra ICR și ARICE pentru coerența politicilor de imagine și promovare în domeniul relațiilor externe, economice și culturale și va propune în primele 100 de zile cea mai bună variantă instituțională pentru Departamentul Românilor de Pretutindeni și Direcția pentru Republica Moldova. MAE coordonează la nivel strategic diplomația publică și culturală românească.”

Asta ar putea însemna că președintele ICR și directorii filialelor din străinătate nu vor mai fi numiți și audiați de Senat, ci desemnați direct de către ministrul de Externe, sub coordonarea ambasadelor. Portofoliul de la Externe a fost preluat de Oana Țoiu (USR).

Scriitorul Radu Vancu atrage atenția că această măsură ar însemna politizarea și mai accentuată a ICR.

“Absorbirea ICR în MAE ar fi un dezastru. Ar anula complet autonomia ICR & l-ar transforma într-un mic birou intern al MAE. Care ar exporta exclusiv cultură de stat, cultură oficială, cultură aprobată de guvern. Orice ține de natura critică a culturii, de natura ei contestatară, adică de natura ei reală, ar fi complet anulat.”- spune Radu Vancu.

În trecut, ICR se afla sub coordonarea Administrației Prezidențiale. Apoi a trecut la Senat. De-a lungul timpului, Cultura la dubă a sesizat numeroase numiri politice controversate în ICR.

SCUMPIREA CĂRȚILOR, A MANUALELOR ȘCOLARE ȘI A BILETELOR LA MUZEE

Cota TVA la vânzarea de cărți, manuale școlare și bilete la muzee, case memoriale și grădini botanice și zoologice ar urma să crească de la 5% la 9%.

Într-o scrisoare transmisă președintelui Nicușor Dan și premierului Ilie Bolojan, Asociația Editorilor din România atrage atenția că “măsurile fiscale care duc la scumpirea cărților nu rezolvă nici măcar o fracțiune de procent din deficitul bugetului de stat care, la rândul său, nu poate fi imputat în niciun caz culturii scrise. Scumpirea cărților doar va accentua scăderea consumului cultural, pe care o observăm de mai mulți ani, și va contribui direct la amplificarea analfabetismului funcțional, cu efecte tot mai severe asupra forței de muncă din economia românească și, în general, asupra resursei umane a țării noastre.

Anul 2025 are toate șansele să devină cel mai negru din întreaga istorie a culturii scrise de după 1989. Dumneavoastră sunteți cei care pot atenua acest șoc, care deja se face simțit.

În vreme ce, la nivel european, colegii noștri dezbat cum poate fi stăvilită încălcarea drepturilor de autor prin exploatarea comercială abuzivă a inteligenței artificiale, România este în urmă cu câteva decenii, principalul vinovat fiind tocmai statul, care nu veghează la respectarea legilor în vigoare, în principal Legea 8/1996, a drepturilor de autor și drepturilor conexe, și Legea 304/2002, a bibliotecilor, ca să le enumerăm doar pe cele mai importante și învechite în neaplicare.

Suntem, probabil, singura industrie în pericol iminent de a pierde, deodată, circa 10% din punctele de distribuție din țară. La aceasta se adaugă măsurile de creștere a taxării care vor fi implementate în curând și care vor avea un impact dezastruos în ceea ce privește obiceiurile de consum cultural al românilor.

Câteva explicații pentru iminenta catastrofă a pieței de carte: Diverta, al doilea mare distribuitor din retailul fizic de carte, cu 21 de librării, pregătește un faliment (după încă două insolvențe în interval de un deceniu); Elefant.ro, cândva cel mai mare retailer online de carte, face eforturi să revină în activitate după insolvența de anul trecut; librăriile independente se închid una după cealaltă din cauza presiunii economice, cea mai recentă fiind frumoasa librărie ”La Două Bufnițe”, din Timișoara. Pe lângă aceasta, amintim dispariția la fel de alarmantă a bibliotecilor publice, peste 8.300 de unități fiind închise din 1990 și până la finalul anului trecut.

AER propune pe această cale Guvernului să-și asume cu seriozitate misiunea de a ocroti cultura națională și să prevadă fondurile necesare pentru ca bibliotecile să achiziționeze măcar 50 de cărți noi la 1.000 de locuitori, pragul minim stabilit de Legea bibliotecilor încă din 2002.

AER a lansat, pe 15 februarie 2023, Pactul pentru Lectură, o strategie de susținere a culturii scrise ca element fundamental al identității naționale și al coeziunii sociale, pe care l-a depus la Administrația Prezidențială și la Guvernul României. Reluăm dezideratele din acest document:

– o campanie națională de promovare a cititului, susținută de stat;

– reluarea programului de 100 de euro acordați anual profesorilor pentru achiziția de cărți și extinderea acestui program și la alte categorii sociale: elevi, studenți, medici etc.;

– susținerea livrărilor de carte prin poștă/curier prin compensarea cu 50% a costurilor, conform Legii culturii scrise, nr. 186/2003.

De asemenea, amintim că Legea învățământului preuniversitar, nr. 198/2023, prevede la articolul 83 înființarea a două programe naționale: „Voucherul cultural pentru elevi“ și „O carte pentru fiecare“, menite să oprească avansul analfabetismului funcțional. Așteptăm operaționalizarea acestor programe naționale, deja de doi ani.

Legislația care reglementează domeniul culturii scrise, deși pozitivă în ansamblu, este sistematic trecută cu vederea: statul român pur și simplu nu o aplică. Pentru conformitate, Asociația Națională a Bibliotecilor Publice din România a calculat încă din 2022 că respectarea de către stat a obligației minimale de achiziții în biblioteci ar aduce în piață circa 80 de milioane de euro anual, adică ar dubla piața de carte, în beneficiul direct al publicului.“

REORGANIZAREA CNC, AFCN, INP;

OUG pentru legea managementului instituțiilor de cultură

Ministerul Culturii își asumă în programul de guvernare auditarea și reorganizarea instituțiilor de cultură care gestionează bugete majore și prevede, de asemenea, în continuarea mandatului Nataliei Intotero, o reformă a legii managementului instituțiilor de cultură, pregătită deja printr-un OUG. Reforma presupune eliminarea condiției de a avea studii de specialitate și lărgește domeniile de studiu pentru cei care vor să conducă instituții de cultură. Sunt acceptate studii umaniste, economice sau juridice. OUG-ul respectiv se află la Secretariatul General al Guvernului, dar ar trebui să reia circuitul de avizare, fiindcă nu a reușit să obțină toate avizele necesare.

Despre acest OUG, Natalia Intotero a vorbit recent într-un interviu pentru Cultura la dubă.

“Practic, acea modificare a legii managementului, dădea posibilitatea organizării de concursuri pentru toți managerii, deschidea ușile pentru toți specialiștii din domeniu. Dacă în momentul de față s-ar organiza aceste concursuri, ar putea să participe la concurs, în mare parte, aceleași persoane care sunt pe funcții, deoarece legea spune în momentul de față că toate persoanele care au obținut la evaluare de la 9 spre 10, dacă se organizează concurs, este concurs închis, doar cu acea persoană. A avut foarte multe sesizări din partea sindicatelor, din partea specialiștilor din domeniu, și toate acele modificări au fost făcute cu consultarea lor.

Dar vreau să vă spun, de asemenea, că cea mai mare opoziție la aceste modificări a venit din partea conducerii teatrelor din România, din partea UNITER, din păcate, care nu au înțeles că, de fapt, era o invitație și că, de fapt, toți cei care sunt în momentul de față pe funcție puteau să participe. Nu le interzicea nimeni acest lucru.

Degeaba cineva spunea că se dorește politizarea. Nu există. Politizare este acum pentru că mare parte a managerilor care există în momentul de față sunt numiți prin decizia ministrului. Concursuri nu s-au mai făcut de ani buni.

Dar, de fapt, ce aduce nou această ordonanță este că permite și unor oameni care nu au studii de specialitate, ci studii economice și juridice, să devină manageri ai unor instituții de cultură.

Am pus în acea ordonanță studii în domeniul social, umanist și de specialitate. Adică puteau să participe și cei care au studiat management, studii în domeniul administrației locale, studii de specialitate, deci nu a fost doar pentru economiști și juriști.

Asta invocă oamenii de cultură – că nu ar trebui ca instituțiile de cultură să fie conduse de oameni care nu au studii strict de specialitate.

Păi, vedeți dumneavoastră, propunerea a fost pentru funcția de manager, director plin, iar partea de adjunct să fie doar din cadrul domeniului respectiv de activitate, doar specialiști.

Dar, când vorbim de management, vorbim de o persoană care are capacitatea de a convinge o comisie de specialitate că vine cu un plan de dezvoltare a instituției, pe o perioadă de 4-5 ani, ceea ce înseamnă bună gestionare a fondurilor, dar și posibilitatea de a accesa fonduri externe. Fiindcă e foarte important să-i încurajăm să acceseze fonduri externe, care sunt la dispoziția domeniului cultural.

Deci nu a fost vorba despre o interzicere a specialiștilor, ci doar o posibilitate de concurență transparentă, astfel încât toți cei care își doresc să aibă o funcție de management în domeniul cultural, cu studii în domeniul umanist, de specialitate sau social, să poată să participe la un astfel de concurs.” – spunea Natalia Intotero pe 22 mai 2025 pentru Cultura la dubă.

Ministrul Andras Demeter își propune în programul de guvernare să organizeze concursurile de management restante la majoritatea instituțiilor de cultură din țară. Dar aceeași promisiune, pe care au făcut-o și ceilalți miniștri ai Culturii, stagnează de ani de zile.

Demeter a preluat azi ștafeta de la Natalia Intotero – ”Preiau această responsabilitate cu recunoștință și cu deplina convingere că, prin dialog, respect și profesionalism, putem consolida rolul culturii în societate. Mulțumesc doamnei Natalia Intotero pentru activitatea depusă și pentru sprijinul oferit în această perioadă de tranziție.”, a spus noul ministru.

Andras Demeter (UDMR), absolvent de actorie, a fost condamnat definitiv în 2017 pentru conflict de interese, iar în prezent se află în proces cu Ministerul Culturii, după cum Cultura la dubă a scris AICI.

De cealaltă parte, Natalia Intotero și-a încheiat mandatul prin salvarea Teatrului Cub din Iași, ca urmare a protestelor din spațiu public. Cubul va fi mutat în apropierea actualei locații, cu acordul tuturor factorilor implicați.

Printre măsurile discutate de coaliția de guvernare în cadrul consultărilor, pentru reducerea deficitului bugetar, se numără și desființarea unor instituții precum ARICE, AOSR, Institutul Levantului, Institutul Revolutiei, Academia de Stiinte Medicale, Academia de Stiinte Tehnice, Institutul Drepturilor Omului, Casa Unirea, ATOP, potrivit unui document publicat de economedia.ro.

Institutuț Revoluției Române a trecut prin mai multe solicitări de desființare, însă politicienii nu s-au pus de acord. De-a lungul timpului, el a fost condus de Ion Iliescu, în calitate de președinte, și de Gelu Voican Voiculescu, în calitate de director general. În 2021, Andrei Ursu, fiul disidentului Gheorghe Ursu, ucis de Securitate în anul 1985, a devenit director ştiinţific al Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989.

Consultați programul complet de guvernare mai jos:

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Ce aduce noul guvern în cultură: trecerea ICR de la Senat la MAE, scumpirea cărților, a accesului la muzee, reducerea sporurilor, auditarea și comasarea unor instituții appeared first on Cultura la dubă.

În această situație se află numeroase teatre din România, precum și muzee.

Actuala formă a ordonanței a stârnit revolta oamenilor de cultură, care au semnat o petiție intitulată “Opriți distrugerea culturii”.

De asemenea, ordonanța asumată de Marcel Ciolacu presupune și reducerea personalului institutelor naționale de cercetare cu 20%.

În totalitate, este vorba despre 50 de noi măsuri fiscale, care afectează atât o parte dintre bugetari, cât mai ales mediul privat. “Îmi asum în totalitate aceste reforme. (…) Este timpul ca cei care muncesc să primească salarizarea corespunzătoare, să primească sporuri, cei care merg la serviciu de zeci de ani să se joace Solitaire, să caute în altă parte acest mod de a munci. Sunt peste 50 de sporuri. Este incredibil unde a ajuns acest fenomen.”, a declarat premierul Marcel Ciolacu în conferința de presă.

Conform textului ordonanței,

“Art. XX (1) Începând cu data de 1 ianuarie 2024, instituțiile publice cu personalitate juridică aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea autorităților publice centrale/județene sau locale își pot desfășura activitatea dacă îndeplinesc următoarele condiții cumulative:

a) Au un număr de peste 50 de posturi aprobate conform legii și efectiv ocupate în structurile organizatorice;

b) Activitățile desfășurate de instituțiile publice nu se suprapun peste sau sunt similare cu alte activități desfășurate de alte instituții publice cu obiect de activitate același sau similar;

(2) Instituțiile publice care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alin.(1) se pot comasa/desființa/reorganiza/fuziona sau transfera activitatea și personalul încadrat către alte structuri organizatorice inclusiv către structurile organizatorice aflate în coordonarea/autoritatea/subordonarea autorităților publice locale prin modificarea corespunzătoare a numărului de posturi, organigramei și a regulamentelor de organizare și funcționare;

 (3) Prin comasare/desființare/reorganizare/fuzionare sau transfer a activității către alte structuri organizatorice inclusiv către structurile organizatorice aflate în coordonarea/autoritatea/subordonarea autorităților publice locale trebuie să rezulte cel puțin următoarele condiții cumulative:

3 a) o reducere cu cel puțin 15% a numărului de personal proporțional atât pentru funcțiile de conducere cât și pentru funcțiile de execuție; b) o reducere cu cel puțin 15% a cheltuielilor de funcționare, respectiv a cheltuielilor materiale și servicii;

(4) Forma prin care se reorganizează instituțiile publice care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alin.(1) respectiv: comasare/desființare/reorganizare /fuzionare sau transfer de activitate și număr de personal se aprobă prin hotărâri ale Guvernului României sau după caz prin hotărâri ale autorităților publice locale/județene după caz;

(5) Personalul disponibilizat ca urmare a reorganizării activității instituțiilor publice prevăzute la alin.(1) beneficiază de toate drepturile legale salariale prevăzute de lege;

(6) Conducătorii instituțiilor publice care au în subordine/coordonare/autoritate instituții publice cărora le sunt incidente prevederile alin.(1) au obligația de a aproba noile organigrame, regulamente de organizare și funcționare și să ia alte măsuri prevăzute de lege până la data de 31 decembrie 2023;

 (7) Prin excepție de la prevederile alin.(1) pentru instituțiile publice din domeniul educației, sănătății, asistenței și protecției sociale precum și din alte domenii aprobate prin memorandum în Guvernul României termenul de intrare în vigoare este data de 1 ianuarie 2025.”

Mai multe instituții de cultură din România au mai puțin de 50 de angajați. Printre acestea se numără unele teatre de copii sau teatre ale minorităților, precum și numeroase muzee.

Potrivit semnatarilor petiției, “pierderea statutului juridic al tuturor acestor teatre înseamnă concret desființarea unei treimi din instituțiile de cultură la nivel național.“ Aceștia contestă și articolul care prevede limitarea bugetului acordat instituțiilor de cultură aflate în subordinea autorităților locale la 7,5% din veniturile proprii realizate în anul anterior.

“Începând cu exercițiul bugetar al anului 2024, la elaborarea și aprobarea bugetelor locale, cheltuielile efectuate de autoritățile publice locale aferente capitolului bugetar 67: Cultură, Recreere, Religie și Sport nu pot depăși 7,5% din veniturile proprii realizate în exercițiul bugetar precedent;” (OUG) – “Conform datelor din țară, reducerea sub 7,5% a capitolului bugetar 67, înseamnă concret reducerea bugetului majorității teatrelor din provincie cu 50%. Doar ponderea salariilor din bugetul unui teatru e în medie de 80%. Înjumătățirea efectivă a bugetului înseamnă faliment.” (petiție)  

Petiția a fost inițiată de Vladimir Anton, director artistic al Teatrului Municipal Miercurea Ciuc, și semnată de aproape 10.000 de persoane până la data publicării articolului, printre care numeroși regizori, actori și manageri culturali.

“Noi suntem o breaslă mică, nu putem, nu știm, nu suntem capabili să luptăm cu mai marii noștri care vor să facă un rău ireparabil. Cultura este în pericol, dacă ne iubiți și vă pasă de noi, citiți, dați mai departe și ajutați-ne. Acum avem nevoie de voi.”, a scris actorul Marius Manole pe pagina sa de facebook, îndemnând oamenii să semneze petiția.

“Pentru toți cei care vorbiți aici despre ce spectacole ați văzut sau vreți să vedeți; pentru cei care cred că e importantă cultura în viața unui popor, vă rog să citiți, poate să semnați, poate să dați mai departe.”, a scris și actrița Rodica Lazăr.

The post Mai multe teatre și muzee ar urma să fie desființate sau comasate, potrivit proiectului de OUG privind noile măsuri fiscale ale guvernului Ciolacu appeared first on Cultura la dubă.

Ministerul Culturii anunță adoptarea unei ordonanțe de urgență în guvern, prin care se prelungește acordarea indemnizației pentru lucrătorii neangajați din domeniul cultural până pe 31 martie 2022.

De asemenea, accesarea indemnizației va fi posibilă de acum încolo doar prin cerere, declarație pe proprie răspundere și buletin. A fost eliminată condiția de a avea un contract pe drepturi de autor încheiat în ultimele 3 luni anterioare declanșării stării de urgență din martie 2020.

Însă rămâne în continuare obligatoriu ca persoana care face cererea să nu aibă alte venituri sau activități.

Indemnizația reprezintă 75% din salariu mediu brut, adică aproximativ 4000 de lei, din care ulterior trebuie înapoiate statului taxele și impozitele, prin declarațiile anuale de venit.

Guvernul a inclus, totodată, centrele și instituțiile publice de cultură în schema compensării lunare pentru plata facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale pentru lunile noiembrie 2021-martie 2022.

Măsura nu ajută, însă, centrele și teatrele private afectate, de asemenea, de criza financiară.

“Sunt doar câteva dintre măsurile pe care le-am prevăzut pentru a veni în sprijinul sectorului cultural-creativ, atât de afectat în ultimii doi ani, dar și o dovadă că promisiunile făcute sunt respectate. Rămân alături de partenerii din industria creativă și vreau să găsim împreună cele mai bune soluții pentru a corecta toate inechitățile create de pandemie”, a declarat ministrul Culturii, Lucian Romașcanu.

Acesta a promis în urmă cu câteva zile și un buget de 30 de milioane de euro pentru compensarea pierderilor din sectorul cultural independent, până la finalul lunii martie.

The post Guvernul a simplificat acordarea indemnizației pentru sectorul cultural și a prelungit-o până în martie 2022 appeared first on Cultura la dubă.

Ministerul Culturii a pus în dezbatere publică proiectul de Ordonanță pentru modificarea și completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. 

Acesta prevede o serie de măsuri care vor înlesni intevenția asupra anexelor monumentelor istorice, precum și asupra caselor aflate în zone istorice protejate, dar care nu sunt la rândul lor clasate ca monumente.

România are oficial peste 30.000 de monumente istorice.

Conform proiectului de Ordonanță, noile construcții sau desființările de clădiri din zone protejate vor avea nevoie de aviz doar de la Direcțiile județene de Cultură, nu și de la Comisiile Zonale și Naționale pentru Monumentele Istorice, așa cum se întâmplă în prezent.

De exemplu, dacă un proprietar vrea să își demoleze casa aflată într-o zonă istorică protejată și să ridice în locul ei un bloc, el nu va avea nevoie de avizul Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice, din care fac parte mai mulți specialiști, ci doar de la Direcția de Cultură din cadrul autorității locale.

De asemenea, în proiectul de OUG este prevăzută o excepție care va permite desființarea anexelor unor monumente istorice, pe baza unui studiu.

“Articolul 11 se modifică și va avea următorul cuprins:

2) Desființarea, distrugerea parțială sau totală, profanarea, precum și degradarea monumentelor istorice sunt interzise și se sancționează conform legii.

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), poate fi avizată și autorizată, conform legii, desființarea parțială a monumentelor istorice, în baza unui studiu istorico-științific de fundamentare privind evaluarea culturală a imobilului asupra căruia a fost instituit regimul juridic de monument istoric și a relației acestuia cu contextul lui, conținând restricții și permisivități de intervenție și realizat de personal de specialitate atestat, potrivit legii, ca parte a unei documentații avizate conform propunerilor comisiilor de specialitate.”

Este celebră situația de la Palatul Știrbei de pe Calea Victoriei când, în urmă cu câțiva ani, Primăria Sectorului 1 a avizat demolarea anexelor palatului (grajduri și crame istorice), pentru a face loc unui proiect imobiliar care prevedea construcția unui centru comercial chiar în spatele palatului. Cazul respectiv a ajuns în atenția procurorilor DNA și construcția a fost momentan blocată.

Modificările propuse de Ministerul Culturii sunt criticate de directorul Agentiei Municipale pentru Consolidarea Cladirilor cu Risc Seismic, Edmond Niculușcă, cunoscut ca activist pentru protejarea patrimoniului. Într-o scrisoare publică adresată ministrului Culturii, Bogdan Gheorghiu, acesta afirmă:

“Proiectul de Ordonanță pe care îl propuneți ne întoarce în timp 20 de ani, iar efectele vor fi catastrofale. Veți fi un mic Ceaușescu pentru centrele istorice ale orașelor din România.

Comisiile Zonale și Comisia Națională pentru Monumentele Istorice nu trebuie eliminate din circuitul de avizare al proiectelor imobiliare din zonele protejate, chiar dacă proiectul imobiliar este semnat de un expert atestat de instituție.

Nu puteți lăsa decizia doar Direcțiilor de Cultură care nu au oameni, au salarii mizerabile și nu au experți atestați. Cum puteți introduce noțiunea de “desființare parțială” a monumentele istorice în legislația românească de secol 21?

Aveți datoria, ca Ministru al Culturii, să consolidați protecția patrimoniului, nu să o slăbiți. Au dispărut mii de case în București în ultimii 20 de ani, cum puteți să vă asumați lovitura finală dată acestui oraș?” – Edmond Niculușcă.

În schimb, primarul capitalei, Nicușor Dan, cunoscut în trecut ca luptător pentru salvarea monumentelor istorice, nu s-a pronunțat deocamdată pe acest subiect.

De cealaltă parte, ministerul Culturii susține că:

“Scopul Ministerului Culturii este să protejeze patrimoniul, dar și să asigure cetățenilor un set de reguli coerente, fără piedici și termene aberante. Trebuie eliminată practica de „alergat după ștampilă”, iar profesioniștii trebuie să conștientizeze responsabilitatea atestării pe care o obțin, care poate, în egală măsură, fi retrasă în cazul nerespectării procedurii legale.

Modelul propus este preluat din legislația franceză, unde ştim că nu se practică politica dezvoltatorilor imobiliari în detrimentul patrimoniului. Este un proiect de lege incomod pentru grupurile de interese din acest domeniu.

Nu vreau să cred că cei care folosesc termeni de tipul „mafia imobiliară” sunt de fapt apărătorii mafiei avizelor. Este uşor să aruncăm cu astfel de termeni, dar propun să ne rezumăm strict la prevederile din acest text şi vom observa că sunt în interesul real al patrimoniului cultural din România şi al românilor.

Subliniez că Ministerul Culturii eliberează doar avize. Certificatul de urbanism și autorizația de construire se obțin de la autoritățile locale”, a declarat ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu.

Guvernul, prin Ministerul Culturii, nu precizează, însă, care este urgența cu privire la modificare legii monumentelor istorice și de ce a ales să aducă aceste schimbări prin OUG.

Cultura la dubă a solicitat un punct de vedere și directorului Institutului Național al Patrimoniului, Ștefan Bâlici. Momentan acesta nu a răspuns.

Proiectul se află în dezbatere publică până pe 30 august, iar cetățenii sunt invitați să își spună punctul de vedere la adresa legislativ@cultura.ro.

The post Guvernul vrea să modifice legea monumentelor istorice prin OUG: “Poate fi avizată și autorizată, conform legii, desființarea parțială a monumentelor istorice.” appeared first on Cultura la dubă.

Guvernul Cîțu pregătește o Ordonanță de Urgență prin care Institutul Cultural Român va fi trecut în subordinea Guvernului României.

Informația a fost confirmată pentru Cultura la dubă de către președintele Comisiei de Cultură din Senat, senatorul PNL Viorel Badea. Conform acestuia, “initiațiva aparține celor 3 lideri ai coaliției de guvernământ: Ludovic Orban, Dan Barna și Kelemen Hunor.”. Am cerut celor trei un punct de vedere, însă nu au răspuns până la această oră.

Până acum, ICR se afla sub control parlamentar, la Senatul României, iar mai mulți oameni de cultură, printre care scriitorii Mircea Cărtărescu și Radu Vancu, cereau revenirea institutului sub tutela administrației prezidențiale și, implicit, depolitizarea lui.

În acest sens, a fost formulată și semnată o petiție adresată președintelui României, Klaus Iohannis. Cultura la dubă a scris la acea vreme despre inițiativa oamenilor de cultură.

Mircea Cărtărescu și Radu Vancu susțineau în acea scrisoare publică: “Supus algoritmului politic, ICR s-a golit de profesioniști și s-a umplut de sinecuriști. Cei care au nimicit ICR sunt aceiași politicieni pe care azi societatea românească îi respinge la unison.”

Azi, Radu Vancu a criticat mutarea ICR la guvern.

“E o veste oribilă: s-a ajuns la cel mai prost scenariu cu putință în privința Institutului Cultural Român. ICR nu doar că nu se depolitizează, trecând înapoi sub Președinție. Dar se duce în cea mai politizată zonă imaginabilă – trecând direct la Guvern. E distrugerea definitivă a ICR.”, a scris Radu Vancu pe pagina sa de facebook.

După adoptarea ordonanței, premierul Florin Cîțu ar urma să desemneze un nou președinte ICR. Până atunci, actualul președinte interimar, Mirel Taloș, al cărui mandat expiră pe 24 aprilie 2021, va rămâne în funcție.

The post ICR va trece de la Senat în subordinea Guvernului appeared first on Cultura la dubă.