Skip to content

Mediu rural

“Modelele elevilor mei sunt persoane care câștigă bani ușor.”, Mădălina Henea, profesoară în Mironeasa, Iași

  • by

Mironeasa este o comună aflată la o oră distanță de Iași, alcătuită din trei sate: Schitul Hadâmbului, Urșița și Mironeasa. Pe măsură ce ne apropiem de localitate, ne îndepărtăm de drumul principal și urcăm pe frumoasele dealuri moldovenești, cu salcâmi seculari și păduri pe alocuri sărăcite de tăierile de copaci.

“Înainte de a-ți propune ca elevii să învețe să scrie, să socotească, să citească, e important să simtă că nu sunt marginalizați.” – Ana-Maria Grădinariu, Teach for Romania

  • by

De aproape 3 ani, 100 de profesori din România au participat la cursuri de formare și au integrat la clase noțiuni despre combaterea discriminării, promovarea diversității sau cunoașterea culturii rome. S-a întâmplat în cadrul proiectului Segregare pe minus, Diversitate pe plus, derulat de Teach for Romania în parteneriat cu Roma Education Fund.

“În familiile de romi, fetele sunt numite “zâne”. Iar când ies în societate sunt făcute „ciori”. Vă dați seama ce impact emoțional poate avea asta pentru un copil?” – Elena Radu, profesoară

  • by

Pentru o comunitate de copii romi, povestea de viață a unui rom de succes are puterea de a îi face pe cei mici să creadă în resursele lor și să muncească pentru a-și depăși condiția. Așa se face că la școala din Frumușani, județul Călărași, unde peste 50% dintre elevi sunt de etnie romă, câțiva elevi de clasa a lV-a citesc povestea ilustrată a lui Ștefan Relu Mihalache, cunoscut publicului larg din România drept Connect-R.

„Mi-am dat seama că menirea mea, ca profesor, nu este să scot olimpici. Cred că cea mai mare nevoie a copiilor de azi este aceea de a avea grijă de emoțiile lor.” – Otilia Vîrvorea, profesoară

Otilia Vîrvorea este un cadru didactic atipic, în cel mai bun sens, și ne dă speranța de schimbare în sistemul educațional din România. Într-o sâmbătă înzăpezită din Bârlad și împrejurimile lui, elevii săi din clasa a X-a a Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” fac naveta din mediul rural, în frig, pentru a participa la o activitate de educație non-formală, în care urmează să își cunoască mai bine emoțiile.

Cum arată un curs de educație de pubertate în mediul rural. Povestea Asociației Caregivers, inițiatoarea unui program care ajută adolescenții români

“Fetele au părul lung și băieții părul scurt, fetele se fac învățătoare și băieții mecanici, fetele sunt mai bune la literatură și băieții la matematică” – astfel de stereotipuri, pe care le întâlnim încă din copilărie, sunt demontate în cadrul unui atelier de educație de pubertate, la care avem șansa să asistăm.

A lăsat funcția de director într-o bancă și a deschis un centru educațional pentru copiii din mediul rural. Raluca Niculescu, Academia Faptelor Bune: “Eram foarte bine ca statut social și financiar, doar că nu-mi găseam fericirea.”

S-a născut la Râmnicu Sărat și a studiat și locuit la București 22 de ani. 15 ani a lucrat într-o funcție de conducere în domeniul bancar, dar a decis să ia viața de la zero și să îi găsească un alt sens. Așa a înființat un ONG menit să ajute copii din medii defavorizate, să le dea acestora șansa la o viață mai bună.

Profesorul de sport care mută școala din loc

Are 39 de ani și de 9 ani predă la școala din Vlad Țepeș, iar de un an și la școala din Dragalina, făcând zilnic naveta din orașul Călărași. De câțiva ani coordonează activitățile Asociației EM – Educație și Mișcare, prin care sprijină copiii din mediul rural și școlile din județ.