foto: Raul Ștef
Mironeasa este o comună aflată la o oră distanță de Iași, alcătuită din trei sate: Schitul Hadâmbului, Urșița și Mironeasa. Pe măsură ce ne apropiem de localitate, ne îndepărtăm de drumul principal și urcăm pe frumoasele dealuri moldovenești, cu salcâmi seculari și păduri pe alocuri sărăcite de tăierile de copaci.
Natura este superbă, însă așezările umane sugerează o viață greu de dus. Deși suntem în mediul rural, lipsește decorul unor case țărănești tradiționale.
Ne îndreptăm spre școala din Mironeasa, unde orele încep de dimineață.
Mergem să o cunoaștem pe tânăra profesoară de franceză, Mădălina Henea, dirigintă la clasa a V-a.
Alături de profesorul de Educație Fizică și Sport, aceasta a participat la proiectul derulat de Teach for Romania, Segregare pe minus, Diversitate pe plus, și a învățat cum poate combate discriminarea între etnii, cum poate scoate în evidență calitățile culturii rome și a integrat aceste aspecte la ore.
În fața școlii, Mădălina e întâmpinată de mediatorul școlar, care îi mulțumește pentru un eveniment organizat recent.
„Îi mulțumeam doamnei profesoare pentru activitatea sa în școală. Părinții care au participat au fost foarte impresionați, încât au făcut live pe facebook, au primit like-uri. De când o avem colegă, s-a implicat foarte mult.”, ne spune Ștefan Voicu, mediator școlar.
Mădălina și-a lăsat jobul și a devenit profesoară datorită Teach for Romania. De câțiva ani, face naveta de la Iași de luni până vineri, la fel ca cei mai mulți dintre profesorii care predau aici.
Își dorește să fie un aliat al elevilor săi și să pună interesul lor mai presus de orice. La ora de franceză la care asistăm, le arată copiilor multă răbdare și empatie. Dacă cineva are o problemă personală, îi acordă atenția necesară, înainte de a continua lecția.
“La școală mi se pare foarte interesant, ajutător, frumos, fantastic. Doamna dirigintă ne înțelege, nu este rea, ne ascultă, se gândește mereu la noi.”, ne spune în pauză Marta, una dintre elevele sale.
Mădălina a fost interesată să afle mai multe despre cultura romilor și să îi ajute pe elevii ei să își cunoască originile. De aceea s-a înscris în cadrul proiectului Segregare pe minus, Diversitate pe plus.
“La franceză, de exemplu, când învățam despre pronumele nehotărât, făceam cu ajutorul copiilor pronumele nehotărât în limba romani. Sau, dacă făceam denumirile animalelor, le făceam și în limba franceză. Aceasta a fost prima fază a proiectului.
Apoi, am avut un eveniment comunitar, de Ziua Minorităților, în care am invitat părinți, colegi, profesori, oameni de la primărie. Le-am prezentat, cu ajutorul copiilor care încă vorbesc romani, elemente din istoria și cultura romilor. Și, fiind în apropierea sărbătorilor, am avut și un dans al ursului, care e specific romilor, din neamul de ursari, și o urătură în limba romani.
La final, am avut un concurs bingo dedicat clasei a V-a, cu întrebări despre ce am avut în eveniment.
Apoi, am avut și componenta conștientizării despre diferența de etnie, discriminare și interculturalitate. De exemplu, am făcut un teatru social în care ei au mimat un conflict între etnii, apoi am refăcut sceneta cu o soluție pentru a rezolva conflictul. Copiii au zis la final că a fost cea mai frumoasă zi.”, povestește profesoara.
„Proiectul i-a ajutat să se dezvolte personal. Fiind de etnie romă mulți dintre ei, având o ușoară frică în exprimare, au reușit să se regăsească pe ei cu ajutorul activităților.”, spune și Vlad Onuță, profesorul de Educație Fizică și Sport.
Instabilitatea financiară a familiilor de aici provoacă instabilitate și în actul educațional. Mulți dintre părinți, în lipsa locurilor de muncă în zonă, pleacă la munci sezoniere în țară sau în străinătate. Iar copiii rămâni la bunici, mătuși sau alte rude. Există și cazuri în care copiii pleacă alături de familie, deși sunt înscriși la școală.
„ Avem 41 de elevi care nu frecventează școală, declarați la primărie. Unii au plecat în străinătate, alții au plecat în alte regiuni ale țării, la rude.”, spune mediatorul școlar.
Pe alocuri, banii câștigați se văd la câteva case renovate, însă la unele se vede lipsa de posibilitate financiară de a investi în întreținerea caselor. Nu e de mirare că, în acest context, copiii vor să câștige bani cât mai repede, la fel ca cei pe care îi urmăresc pe social media sau cei din comunitate, care par mai înstăriți.
„Modelele lor sunt persoane din comunitate sau din media, care câștigă bani ușor. Câteva nume care îmi vin în minte sunt din industria muzicală. Modelele lor au mașină, casă, uneori cei din comunitate vorbesc despre faptul că au un istoric mai puțin cuminte și nu li se pare așa o mare tragedie. Pe mine m-au întrebat la un moment dat elevii, ironic, dacă mai vin la școală cu Loganul. Și le-am spus că da, e foarte bun.”, ne spune Mădălina.
În localitate mai sunt și neamuri de romi care păstrează câteva îndeletniciri tradiționale, ne povestește directoarea școlii, care a crescut în localitate.
„Avem în localitate neamuri tradiționale de ursari și florari. Ursarii făceau jocurile cu ursul, încă mai sunt bătrâni care cântă la o fanfară. Acum se ocupă mai mult cu florile, unii și-au făcut sere. Și mai sunt lingurarii, care ciopleau linguri în lemn și împleteau coșuri. (…)
Încercăm să le explicăm că învățământul este obligatoriu, să îi facem să înțeleagă că 8 clase nu mai sunt suficiente, că la orice serviciu e nevoie de mai mult. Și vor fi și copiii lor adulți și se vor lovi de probleme. Ei își doresc să evolueze, unii reușesc. Dacă aș face o comparație cu acum 20 de ani, condițiile de trai s-au îmbunătățit.”, declară directoarea Florentina Ionescu.
Problemele de infrastructură din zonă rămân o provocare și îi determină pe unii copii să meargă zilnic pe jos, în drum spre școala gimnazială sau spre profesională.
Pentru elevii încă mici, școala este o bucurie, față de cum se simt cei mai mari, adolescenții. Mulți tineri vor să lucreze cât mai repede, să își câștige independența financiară.
„Sunt câțiva copii care ajung în Iași, la licee teoretice. Sunt ajutați de Părintele Damaschin să stea acolo, în apartamente. Apoi, destul de mulți ajung la școală profesională, cea mai apropiată este la Șcheia. Ne bucurăm și pentru ei, este un pas înainte față de cei care rămân acasă sau băieții care merg la munci sezoniere.”, concluzionează Mădălina.
***
Materialul face parte din proiectul „Segregare pe Minus, Diversitate pe Plus” derulat de Teach for Romania în parteneriat cu Roma Education Fund, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund – Romania, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org
Lucrăm împreună pentru o Europă incluzivă. https://faradiscriminare.ro/
