foto: OAR, în imagine Șerban Țigănaș
Știrea că arhitectul Ștefan Bâlici va fi înlocuit de la conducerea Institutului Național al Patrimoniului de către ministrul Culturii Lucian Romașcanu a stârnit numeroase reacții critice din partea specialiștilor din domeniul arhitecturii și al patrimoniului din România.
Aceștia susțin la unison că Ștefan Bâlici este cel mai bun manager pe care l-a avut vreodată INP, iar înlocuirea sa cu o persoană necalificată nu are argumente logice.
În urma lui ar urma să fie adusă la conducerea INP Oana Zaharia, fosta șefă a Administrației Monumentelor din Primăria Capitalei, în mandatul Gabrielei Firea, și o apropiată a politicienilor PSD.
Pentru a înțelege mai bine importanța acestui post și miza din spatele unei astfel de decizii, am stat de vorbă cu unii dintre cei mai respectați arhitecți din România.
Șerban Țigănaș, decanul Facultății de Arhitectură din Cluj, fost președinte al Ordinului Arhitecților din România și fost secretar general al Uniunii Internaționale a Arhitecților, vorbește direct despre un asediu asupra patrimoniului construit din România.
“România a pierdut cel mai bun director al INP-ului, de când știu eu că există această instituție.”
Șerban Țigănaș, decanul Facultății de Arhitectură din Cluj
“Am o părere consolidată despre Ștefan Bâlici ca profesionist, după o experiență de aproape două decenii. Am văzut ce face și ce coloană vertebrală are și ce atașament are față de patrimoniu, ceva atât de important pentru acest domeniu.
Publicul larg ar trebui să înțeleagă că patrimoniul din România este sub asediu, mai ales cel construit este de câteva decenii bune sub asediul intereselor imobiliare.
Se încearcă înlocuirea patrimoniului pentru profitul unor afaceri imobiliare noi. Și atunci, cultura patrimoniului a devenit un fel de rezistență în fața acestor presiuni, care sunt de cele mai multe ori susținute politic.
Toți marii dezvoltatori sunt susținuți politic, nu trebuie să explic ce înseamnă profitabilitatea afacerii imobiliare. Asta în contextul în care patrimoniul e fantastic de bogat în România, numărul monumentelor este deosebit, resursele pe care statul le alocă sunt minore, insuficiente.”, a declarat arhitectul Șerban Țigănaș pentru Cultura la dubă.
Și președintele OAR București, Emil Ivănescu, vorbește despre o luptă de guerilă în domeniul patrimoniului, cu interese imobiliare în spate și doar o mână de profesioniști care se mai luptă pentru salvarea monumentelor și a zonelor istorice protejate.
“Zonele de patrimoniu sunt puncte cheie, atractori. Au o valoare foarte mare.”
Emil Ivănescu, președintele OAR București
“Problema este că nu există o politică generală de sprijin pentru cei care au monumente și nu au bani să le restaureze, apoi e nevoie de un cadru legal mai puternic pentru cei care intervin în mod necorespunzător pe patrimoniu.
Țările europene care au grijă de patrimoniu au politici în acest sens, iar ele surclasează interesele locale de speculă asupra acestor zone, care dacă nu sunt bine reglementate, sunt victime sigure ale intereselor locale.
Sunt niște interese foarte mari și este greu de dus o luptă de genul ăsta. Oricine ar fi la conducerea unei instituții înțelege valoarea patrimoniului, însă e foarte greu să impui o politică sănătoasă. Asta ar fi soluția, dar nimeni nu pare că are puterea necesară să impună la nivel macro.”
Președintele OAR București spune că Ștefan Bâlici este unul dintre puținii profesioniști pe care România îi mai are în domeniul restaurării și că demiterea sa nu este justificată.
“Ștefan e un foarte bun profesionist, cunoscut în toată zona de proiectare – construcții ca specialist pe monumente, iar pe lângă lucrurile astea are respect pentru monumente, iar ăsta e un lucru esențial, să ai într-un post cheie pentru monumente un om care știe într-adevăr ce înseamnă monumentul.
Știe ce înseamnă lupta pentru un monument și știe asta atât la nivel național, cât și internațional. Ștefan e recunoscut de toată comunitatea profesională ca fiind un om foarte bun pe monumente.”, a mai declarat Emil Ivănescu pentru Cultura la dubă.
Și cele mai importante ONG-uri care militează pentru salvarea patrimoniului – Pro Patrimonio, Asociația Ambulanța pentru Monumente, Herculane Project sau ARCEN – au făcut azi front comun în fața deciziei ministrului Culturii și au cerut revenirea asupra ei.
Arhitecta Oana Chirilă, fondatoarea Herculane Project, unul dintre cele mai cunoscute proiecte demarate de societatea civilă pentru salvarea Băilor Herculane, susține că Ștefan Bâlici a fost unul dintre cei mai importanți factori care au ajutat la evoluția proiectului și crede că în spatele înlăturării sale stă factorul politic, nu cel profesional.
“Decizia de a-l înlătura pe Ștefan Bâlici de la INP este iresponsabilă și sincer nu ne-o putem explica. […] Când vezi că se întâmplă astfel de lucruri – o propunere de legislație proastă [Codul patrimoniului], apoi demiterea unor oameni profesioniști – te întrebi care e scopul acestor pași. Și eu nu pot să am decât o singură concluzie: vor veni foarte mulți bani prin PNRR.”
Deși aseară a promis că azi va oferi un punct de vedere, ministrul Romașcanu a refuzat să comenteze situația la solicitarea Cultura la dubă și a transmis că mandatul lui Ștefan Bâlici se termină oficial luni, iar atunci va anunța ce decizie a luat.
În schimb, ministrul Romașcanu a fost activ pe Facebook, unde a lăsat mai multe comentarii referitoare la situația de la INP. Acesta a răspuns unei postări în care Dacian Cioloș critică, la rândul său, înlocuirea lui Ștefan Bâlici.
“Meritocrația” PSD lovește crunt din nou. De data asta, unul dintre cei mai buni specialiști din instituțiile statului, arhitectul Ștefan Bâlici, este înlocuit de ministrul Culturii de la conducerea Institutului Național al Patrimoniului (INP) cu o pilă politică a Gabrielei Firea.
Probabil, asta este „răsplata” pentru că Ștefan Bâlici a pregătit dosarul includerii Roșiei Montane în UNESCO, o acțiune pe care PSD, prin brațul ministrului Romașcanu, nici nu o uită și nici nu o iartă.“, a scris europarlamentarul Dacian Cioloș pe pagina sa de Facebook.
Ministrul Romașcanu a răspuns astfel:
Lucian Romașcanu a susținut într-un alt comentariu că se îndoiește de calitățile manageriale ale lui Ștefan Bâlici fiindcă acesta nu a cheltuit banii pe care îi avea la dispoziție pentru Programul Național de Restaurare.
“Nu poți să spui că performanța unei instituții este să-și cheltuie bugetul, asta este absurd, mai ales că noi știm cu toții că de când au început să apară finanțările europene, specialiștii au observat, Ștefan Bâlici e unul dintre ei, că atunci când sunt prea mulți bani, rezultatele sunt de multe ori superficiale, improprii, de multe ori s-a întâmplat ca restaurările să aibă probleme grave de calitate.
Ștefan Bâlici a ținut tot timpul la calitate garantată și e normal, sunt de acord cu el. Apoi, există o problemă generalizată a forței de muncă în România, nu mai sunt meseriași, profesioniști, oameni de șantier. Nu mai sunt nici oameni în construcții pentru ce planuri are România, vedeți că au venit foarte mulți vietnamezi, meseriașii români au plecat.
Deci asta e absurd, să spună că e lipsă de performanță că n-ai reușit să cheltui banii. Ei, decât să îi cheltui prost, mai bine nu îi cheltui.”, a completat Șerban Țigănaș în interviul acordat pentru Cultura la dubă.
Între timp, aproape 4000 de oameni au semnat o petiție prin care cer reevaluarea mandatului lui Ștefan Bâlici de către o comisie de profesioniști independenți.
Cultura la dubă a încercat în repetate rânduri să obțină un punct de vedere și de la Oana Zaharia, favorită pentru a ocupa funcția de manager interimar al INP, însă aceasta nu a dorit să comenteze situația.
Citiți AICI știrea inițială despre schimbările de la Institutul Național al Patrimoniului.
