foto: pixabay
Conform unui studiu realizat în decembrie 2021 de compania GroupM, deși consumul de tv este în scădere, iar mediul online în creștere, românii petrec în continuare aproximativ 5 ore în fața televizorului. Cu cât vârsta este mai înaintată, cu atât timpul petrecut în fața televizorului crește, fiind asociat cu o viață sedentară și cu lipsa unei ocupații.
În același timp, cei care se uită la tv sunt invadați de reclame la medicamente, industria farmaceutică fiind cea care investește cel mai mult în publicitatea pentru televiziuni.
În pandemie, cea mai mare creștere a sumelor investite în reclame tv s-a înregistrat la companiile de pariuri sportive, urmată de e-commerce.
În schimb, tinerii români petrec în medie 6 ore pe zi pe internet.
Studiul Group M arată că una din patru reclame tv este din industria farmaceutică. În 2020, sumele investite de companiile pharma în televiziuni au crescut cu 18% față de 2019, în timp ce firmele de pariuri sportive au cheltuit cu 119% mai mult decât în 2019 pentru difuzarea reclamelor de către televiziuni.
Comerțul online a investit cu 63% mai mult, creșterea fiind direct asociată cu pandemia și cu timpul petrecut acasă.
Românii cu vârste de peste 65 de ani petrec aproximativ 475 de minute pe zi în fața televizorului, în timp ce tinerii cu vârste între 18-24 de ani se află la polul opus, cu 150 de minute pe zi.
Statisticile indică cifre îngrijorătoare și în ceea ce privește comportamentul copiilor.
Cei care au vârste între 4 și 11 ani petrec aproape 200 de minute pe zi la televizor, adică peste 3 ore.
În schimb, consumul de radio a scăzut în pandemie, fiindcă oamenii au rămas acasă și a dispărut principalul mediu în care sunt ascultate posturile de radio – în mașină.
În ceea ce privește cosmumul de internet, studiul arată că 72% din populația României are acces la internet, cu rate de 40% în mediul rural și 60% în mediul urban.
Facebook rămâne cea mai populară platformă de social media printre români, 81% dintre utilizatorii de internet având cont de facebook. 32% folosesc Instagram, 13% Snapchat, 12% Pinterest, 10% Linkedin, 8% Twitter și 36% altele.
Dintre platformele cu conținut video, YouTube este lider, cu un procent de 82%, urmat de Netflix – 20%, HBO Go – 12%, Antenaplay – 6%, Amazon Prime – 4% și Voyo 3%.
72% dintre românii cu acces la internet îl folosesc pentru a căuta informații pe Google/Bing, 63% pentru a citi știri, 55% pentru emailuri, 43% pentru a uploada poze/video, 43% pentru a căuta informații despre produse și servicii, 40% pentru mica publicitate, 40% pentru a citi bloguri și 31% pentru a juca jocuri online.
Tinerii români între 14-24 de ani petrec aproximativ 6 ore pe zi pe internet.
Studiul tratează și îngrijorătorul fenomen fake-news, în creștere în ultimii ani, și direct legat de fuga după click-uri pentru că publicitatea în mediul online este dependentă de cifre, nu de calitatea conținutului.
Realizatorii studiului GroupM susțin că asta va pune o presiune pe branduri în viitor, fiindcă vor avea responsabilitatea de a încuraja conținutul curat și a lupta, în felul acesta, cu site-urile care vor să obțină vizualizări cu orice preț, inclusiv prin promovarea știrilor false.
De asemenea, este preconizată o schimbare de comportament și în relația dintre branduri și influenceri. Vor fi încurajate colaborările pe termen lung mai degrabă decât cele punctuale, pe proiect, iar numărul de followeri va conta din ce în ce mai puțin, în raport cu calitatea conținutului și cu credibilitatea influencerilor.
Topul influencerilor români pe Instagram arată astfel:
- Inna – 3 mil
- Antonia – 2,7 mil
- Delia – 2,6 mil
- Andra – 2,6 mil
- Dorian Popa – 2,3 mil
- Nicole Cherry – 2,2 mil
- Smiley – 2,1 mil
- Alina Eremia – 2 mil
- Andreea Mantea – 2 mil
- Selly – 1,8 mil
În ciuda cifrelor uriașe care apar lângă numele vedetelor, cei care se bucură de cel mai mare engagement sunt nano-influencerii (1k-5k) – 6,23% și micro-influencerii (5k-20k) – 2,41%, spre deosebire de marii influenceri (peste 1 milion de followeri), care au o rată de engagement cu publicul de 1,47%.
Specialiștii în marketing estimează că brandurile se vor concentra mai mult pe asocierea cu micro și nano-influnecerii, nișați pe un anumit domeniu, mai degrabă decât pe influencerii cu număr foarte mare de followeri, care postează despre orice și nu mai au neapărat credibilitate atunci când recomandă un produs, o experiență.
