foto: INP
Institutul Național al Patrimoniului reacționează într-un amplu comunicat de presă la posibilul demers al Ministerului Culturii, de desființare prin transformare a INP într-un departament al ministerului, confirmat de Ministerul Culturii pentru Cultura la dubă.
Potrivit specialiștilor INP, comasarea instituției cu ministerul ar provoca un conflict de interese și ar pune în pericol finanțarea proiectelor derulate prin PNRR. “Reorganizarea INP prin absorbție contravine obligațiilor pe care Ministerul Culturii, dar și INP le-au asumat pentru derularea investiției prin PNRR, fiind inadmisibilă contopirea a două calități distincte de către o unică entitate juridică (Ministerul Culturii). (…) De asemenea, se pot produce conflicte de interese, deoarece MC nu poate să fie și finanțator și implementator/avizator sau și autor de studii și documentații de intervenții etc.”, transmite INP.
Cultura la dubă a cerut un punct de vedere și cabinetului primului ministru Ilie Bolojan. Potrivit cancelariei sale, în contextul deficitului bugetar “sunt analizate soluții privind comasarea sau desființarea unor instituții”.
USR s-a poziționat, din poziția de partid al coaliției de guvernare, împotriva demersului.
***
COMUNICATUL INSTITUTULUI NAȚIONAL AL PATRIMONIULUI
“Institutul Național al Patrimoniului își manifestă dezacordul cu privire la această măsură și neînțelegerea cu privire la impactul pozitiv pe care l-ar putea produce. Mai mult, avem certitudinea și argumentele că efectul va fi unul nociv, cu grave prejudicii aduse patrimoniului cultural național.
𝐏𝐫𝐢𝐧𝐜𝐢𝐩𝐚𝐥𝐞𝐥𝐞 𝐚𝐫𝐠𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐢̂𝐦𝐩𝐨𝐭𝐫𝐢𝐯𝐚 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐮𝐢 𝐬𝐜𝐞𝐧𝐚𝐫𝐢𝐮:
INP este continuator direct al primei instituții publice de profil, Comisiunea Monumentelor Istorice, înființată prin Legea de la 1892 pentru conservarea și restaurarea monumentelor publice și Centrului de Calcul pentru Cultură, înființat în 1981 cu scopul documentării informatizate a patrimoniului cultural. Structura actuală a INP și atribuțiile sale sunt rezultatul comasării succesiv, între anii 2009 și 2014, a patru instituții din subordinea Ministerului Culturii, comasarea celor patru instituții ducând la pierderea a peste două treimi din schema de personal, cu păstrarea însă a tuturor activitățile pe care le desfășurau la care de-a lungul timpului au fost adăugate și unele noi.
în ultimii ani, pentru eficientizarea activității de protecție și gestiune a patrimoniului cultural, INP s-a poziționat ca liant între principalii actori ai acestui proces, autoritatea centrală, autoritatea locală, societatea civilă, mediul academic și mediul de afaceri, cu rezultate reale în dialogul dintre toate aceste categorii.
Reorganizarea INP ar duce la estomparea identității instituționale și implicit la scăderea credibilității și vizibilității la nivel național și internațional și pierderea încrederii din partea partenerilor internaționali și a ONG-urilor culturale.
dizolvarea prin absorbție a singurei instituții ce asigură protejarea, conservarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural, printr-un corp profesional independent, va compromite grav toate eforturile Ministerului Culturii și ale INP de creștere a credibilității și eficienței sistemului public de protejare a monumentelor istorice.
Rolul INP de fundamentare a deciziilor de specialitate ale MC, de formulare de opinii de specialitate, ce se bazează pe profesionalismul unui corp de experți și pe independența acestor opinii, cât și flexibilitatea și posibilitatea de asociere și lucru în consorțiu, vor fi grav afectate de apartenența la o instituție de tip administrație centrală cu rigori, constrângeri și proceduri administrative diferite, determinate sau influențate politic.
Trebuie subliniat faptul că, în majoritatea statelor europene regăsim un institut de specialitate omolog, entitate distinctă față de Ministerul Culturii sau alt minister tutelar.
pentru creșterea impactului protecției patrimoniului cultural în raport cu nevoile de abordare a crizei climatice, INP a dezvoltat Investiția I.4 – Economie circulară și creșterea eficienței energetice a clădirilor istorice din cadrul Componentei C5 – Valul renovării din PNRR, finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență prin contractul încheiat între Ministerul Culturii – Unitatea de Management a Proiectului (coordonator de reforme și investiții) și Institutul Național al Patrimoniului (unitate de implementare/beneficiar). În vederea implementării investiției conform graficului asumat, fluxul de activități previzionat este unul continuu, acesta nu poate suferi incidente (de tipul procesului de preluare efectivă a activului și pasivului INP) care pot antrena suspendarea sau întreruperea acestora, din cauza calendarului strict aprobat pentru îndeplinirea la termen a țintelor și jaloanelor asumate prin PNRR.
Reorganizarea INP prin absorbție contravine obligațiilor pe care Ministerul Culturii, dar și INP le-au asumat pentru derularea investiției prin PNRR, fiind inadmisibilă contopirea a două calități distincte de către o unică entitate juridică (Ministerul Culturii).
INP elaborează și gestionează Programul național de restaurare a monumentelor istorice [PNR] – principalul instrument prin care statul asigură finanțarea lucrărilor de protejare, restaurare și punere în valoare a patrimoniului imobil și colectează și gestionează Timbrul monumentelor istorice [TMI] – instrument de finanțare care a facilitat intervenții exact în acele zone critice unde nu există capacitate financiară, vizând atât monumente istorice aflate în proprietatea statului, a UAT-urilor sau a cultelor religioase, cât și monumente istorice aflate în proprietate privată a unor persoane fizice sau juridice.
Desființarea INP nu ar anula capacitatea generală de investiții a Ministerului Culturii, însă ar paraliza aproape complet capacitatea sa de a realiza investiții legale și fundamentate profesional în domeniul restaurării și protejării monumentelor istorice.
Totodată, ar crea un vid legislativ și de expertiză cu consecințe dezastruoase pentru patrimoniul național, necesitând o restructurare majoră a întregului sistem.
Institutul Național al Patrimoniului
INP este principala instituție centrală care pune în aplicare politicile publice în domeniul protejării patrimoniului cultural în România, elaborate în principal de Ministerul Culturii, și funcționează ca instituție unică cu personalitate juridică, specializată în protecția și valorificarea patrimoniului din punct de vedere științific, tehnic și cultural. Prin activitatea curentă, INP gestionează inventarele oficiale ale patrimoniului cultural – Lista monumentelor istorice, Repertoriul arheologic național, Inventarul patrimoniului cultural național mobil, Registrul național al patrimoniului cultural imaterial, instrumente pentru care există personal de specialitate dedicat.
De asemenea, personalul de specialitate din INP, oferă sprijin constant Direcției Patrimoniu Cultural din cadrul Ministerului Culturii în îndeplinirea atribuțiilor (avizare, interpelări, solicitări ale petenților etc.). Deși preluarea în MC a gestiunii inventarelor nu ar anula această activitate, trebuie menționat că o eventuală redirecționare a resurselor umane necesare desfășurării acesteia (deja insuficiente), către alte activități MC poate avea consecințe grave chiar și în contextul actualizării sistemelor informatice, personalul de specialitate fiind necesar pentru asigurarea corectitudinii și calității informației.
INP are printre atribuțiile sale principalele responsabilități pe care statul Român și le-a asumat, la nivel internațional, în relație cu ratificarea și implementarea Convenției privind protecția patrimoniului mondial, cultural și natural. În ultimii ani, după o lungă perioadă de hiatus, România prin INP, a reușit repornirea activităților asumate prin convenție, mai ales în sensul realizării primilor pași în alinierea protecției și gestiunii desfășurate la nivel național cu standardele și recomandările UNESCO, punându-se astfel bazele unui proces amplu, dar necesar de eficientizare a managementului Patrimoniului Mondial.
De asemenea au fost înregistrate 3 înscrieri în LPM în ultimii 4 ani, o performanță fără precedent chiar în state cu resurse ample dedicate acestui domeniu. Dizolvarea INP sau reducerea personalului deja insuficient ar compromite una dintre activitățile cheie ale României în raport convențiile internaționale ratificate, privind protecția patrimoniului cultural, cu greu repornită în ultimii ani prin crearea în acest scop a unui colectiv supraspecializat în managementul Patrimoniului Mondial.
Nu în ultimul rând, INP are în desfășurare o serie de proiecte cu finanțare europeană și națională, precum și contracte pentru realizarea unor studii (realizate în baza prevederilor legale potrivit cărora INP realizează venituri proprii).
Părăsirea de către INP a consorțiilor de implementare a proiectelor ar afecta contractele de finanțare deja semnate, ce vor trebui renegociate, afectându-se astfel implementarea proiectelor și implicit imaginea externă a INP și Ministerului Culturii. De asemenea, se pot produce conflicte de interese, deoarece MC nu poate să fie și finanțator și implementator/avizator sau și autor de studii și documentații de intervenții etc.”
REACȚIA CANCELARIEI PREMIERULUI BOLOJAN
Într-un răspuns transmis la solicitarea redacției Cultura la dubă, cabinetul primului ministru Ilie Bolojan nu neagă posibilitatea desființării INP prin comasare, nici nu o confirmă.
“Guvernul României a început un amplu proces de analiză la nivelul instituțiilor publice având în vedere două coordonate principale: optimizarea bugetului, inclusiv prin reducerea cheltuielilor de funcționare ale statului, și creșterea eficienței serviciilor publice. În acest sens, sunt analizate soluții privind comasarea sau desființarea unor instituții, precum și organigramele de personal în raport cu responsabilitățile și proiectele în derulare. La finalul procesului de analiză, Guvernul va anunța public rezultatele și măsurile ce se impun.”, susține cancelaria premierului.
REACȚIA USR
“USR nu susține desființarea Institutului Național al Patrimoniului și solicită o discuție în coaliție pe această temă.
Desființarea unor instituții de cultură, cum ar fi Institutul Național al Patrimoniului, este o măsură greșită și injustă și există soluții mai bune pentru o justă cheltuire a banului public. USR solicită o discuție în coaliție pe această temă, în contextul nu a fost convenită măsura între partidele la guvernare.
„Institutul Național al Patrimoniului gestionează patrimoniul național și este o instituție strategică în acest sens. Mai mult, orice proces de acest gen poate periclita accesarea fondurilor europene gestionate de INP pentru restaurarea unor obiective de patrimoniu. Cultura se pune în valoare prin management corect, concursuri transparente și investiții în oameni competenți. Sunt instituții deconcentrate ale căror atribuții fie se suprapun, fie sunt create și multiplicate pentru a oferi joburi unei clientele și pe acelea trebuie să le vizăm, nu instituțiile strategice”, declară Cristian Seidler, purtătorul de cuvânt al USR.
Împotriva desființării Institutului Național al Patrimoniului argumentează și deputatul USR George Gima, vicepreședinte al Comisiei pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă din Camera Deputaților, care invocă și situația de la Râmnicu Vâlcea, unde Primăria a propus unificarea Teatrului „Ariel” cu Filarmonica „Ion Dumitrescu” tot sub pretextul „eficientizării”.
„Dacă Ministerul Culturii validează astfel de soluții, autoritățile locale vor începe să le copieze peste tot. Există, totuși, o alternativă. Problemele din instituțiile culturale pot fi rezolvate prin concursuri corecte de management, prin transparență și prin aducerea de oameni competenți care să construiască, nu prin comasări administrative care șterg cu buretele zeci de ani de muncă”, precizează George Gima.”
Cultura la dubă a prezentat pe larg intenția Ministerului Culturii de a transforma INP într-un departament al ministerului. Materialul poate fi citit AICI.
Între timp, petiția inițiată de Fundația Pro Patrimonio a strâns până la ora publicării acestui articol peste 8000 de semnături.
***
Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.
Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.
