Povestea genialului Ennio Morricone: de la pasiunea pentru fotbal la modernizarea muzicii filmelor americane

foto: Jelmer de Haas

Compozitorul italian Ennio Morricone s-a stins din viață azi, la vârsta de 91 de ani, însă în urma sa rămâne o moștenire uriașă în istoria muzicii.

Ennio Morricone s-a născut la Roma, oraș pe care l-a prețuit toată viața și care i-a fost cămin și sursă de liniște pentru creațiile sale. În Roma a scris toate lucrările, fie că vorbim despre muzica de film, fie despre muzică clasică.

Ar fi putut deveni un fotbalist al echipei AS Roma, unde a jucat în copilărie, însă tatăl său, trompetist, l-a îndrumat către muzică. A rămas fanul declarat al clubului de fotbal, însă, în paralel, a schimbat și influențat decisiv modul în care erau compuse coloanele sonore ale filmelor de la Hollywood.

Reîntâlnirea sa cu regizorul italian de film Sergio Leone, care îi fusese coleg de școală, a marcat un nou început pentru filmele western. Genul spagetti western poartă semnătura lui Sergio Leone, dar întreaga atmosferă recreată de regizorul italian nu ar fi fost posibilă fără muzica lui Morricone.

Ce a fost extraordinar în colaborarea dintre Sergio Leone și Morricone este că regizorul a mizat atât de mult pe geniul lui Morricone, încât i-a dat acestuia scenariul ca să compună muzica, iar muzica a fost folosită ulterior în realizarea filmului, Clint Eastwood trăind efectiv momentele pe muzica lui Morricone, pe platoul de filmare, ceva ce nu se mai făcuse până la vremea respectivă.

Trilogia care i-a făcut celebri pe cei doi italieni a fost formată din filmele “A Fistful of Dollars” (1964), “For a Few Dollars More” (1965) and “The Good, the Bad and the Ugly” (1966), toate lansate în anul 1967, cu Clint Eastwood în rol principal, ca “omul fără nume”. La vremea respectivă, cele 3 filme au cucerit americanii și au avut încasări record, de aproape 300 de milioane de dolari.

De altfel, coloana sonoră pentru “The Good, the Bad and The Ugly” rămâne lucrarea de referință a lui Morricone, fiind ușor de recunoscut pentru orice cinefil. Ea a fost inclusă și în Grammy Hall of Fame. Au urmat apoi alte filme de succes: Once Upon a time in the West sau Cinema Paradiso.

Iubirea pentru fotbal și cea pentru muzică aveau să se unească într-un alt moment important pentru Ennio Morricone. Acesta a primit propunerea de a compune imnul Campionatului Mondial de Fotbal din Argentina 1978, iar realizarea sa este considerată unul dintre cele mai frumoase imnuri din istoria Cupei Mondiale.

Revenind la cariera sa în film, iată un aspect care spune multe despre relevanța Premiilor Oscar. Deși muzica sa a influențat decisiv modernizarea filmelor americane, Academia Americană de film i-a recunoscut meritele abia în 2007, când i-a acordat premiul pentru întreaga carieră. 2007 a fost și anul în care italianul Morricone a vizitat pentru prima dată America. Deși a compus enorm pentru filmele americane, acesta nu a învățat niciodată limba engleză și nu a dorit niciodată să locuiască în altă parte decât Roma.

Iar primul Oscar pe care l-a primit în competiție i-a fost acordat abia în 2016, pentru filmul lui Tarantino – The Hateful Eight. Așadar, vreme de aproape 40 de ani, geniul lui Morricone nu a convins Academia să îi acorde un Oscar, deși dacă el nu ar fi revoluționat conceptul de coloană sonoră, nu ar fi existat probabil nici muzica lui John Williams, nici cea a lui Hans Zimmer.

Discursul lui Ennio Morricone la câștigarea primului său Oscar din competiție, 2016

Ennio Morricone a mai compus muzică pentru regizori celebri ca Bernardo Bertolucci, Terrence Malik sau Roman Polanski. Pe lângă realizările extraordinare din filme, Morricone a compus și pentru seriale de televiziune, cel mai cunoscut fiind The Sopranos. De asemenea, el a orchestrat muzică pentru artiști precum Joan Baez sau Paul Anka.

Obișnuia să se închidă cu săptămânile în palatul său din Roma pentru a compune, nu îi plăcea să călătorească, însă a făcut-o în special pentru a dirija propriile sale compoziții.

Ennio Morricone, 2013
sursa: enniomorricone.org

Morricone a avut o singură soție, Maria Travia, cu care a conceput 4 copii. Spre finalul unei vieți petrecute alături de aceeași femeie, acesta declara:

“Toată lumea trebuie să moară. Nu îmi e frică de moarte. Ceea ce mă sperie cu adevărat este că dacă plec înaintea soției mele, o voi lăsa singură și viceversa. Ideal ar fi să murim împreună.”

Ennio Morricone

Ennio Morricone a decedat azi, înaintea soției sale, la un spital din Roma, după ce a suferit o fractură la picior în urma unei căzături.


Susține platforma noastră de jurnalism independent printr-o donație:

Transfer Bancar: RO47RNCB0318009831680001(BCR)

Patreon: Donează

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *