Palatul Universul și Cinema Scala au fost scoase la vânzare

Prețul de pornire pentru Cinematograful Scala este de 4 milioane de euro, iar cel pentru Palatul Universul este ținut sub confidențialitate de către proprietari.

Palatul Universul a fost casa primului ziar românesc de anvergură – Ziarul Universul, înființat de jurnalistul de origine italiană, Luigi Cazzavillan în anul 1884.

Povestea Palatului Universul începe în 1886, când Cazzavillan a pus bazele redacției chiar în casa sa, astăzi corpul C al palatului. Dar, pentru că ziarul s-a bucurat de mare succes, ajungând la un tiraj de 50.000 de exemplare, a apărut nevoia de o redacție mai mare. Așa s-au construit corpurile A și B, între anii 1926 -1930.

În comunism, clădirea a fost confiscată de stat și a devenit sediul Întreprinderii Poligrafice 2, devenită apoi Tipografia Informația.

După 1990 i s-a redat numele Universul, iar după o lungă perioadă de degradare, a fost renovată și a devenit un hub cultural, cu cafenele, evenimente și un teatru – Apollo 111.

Cinema Scala s-a ridicat începând cu anul 1935. Întregul imobil din care face parte se numea Blocul Scala, are 6 etaje stradale și un al 7-lea retras și, la vremea construcției, era considerată de presa vremii cea mai modernă cădire din țară, având inclusiv aer condiționat.

La inaugurarea cinematografului au participat chiar Regina Maria și Regele Mihai, pe atunci Mare Voievod de Alba Iulia.

A urmat, bineînțeles, naționalizarea din perioada comunistă a întregului imobil, însă Scala a rămas un simbol al vieții culturale bucureștene, chiar dacă a purtat denumirea Cinema Republica.

În 2001, întreaga clădire a revenit moștenitorilor familiei Bragadiru.

Cinematograful Scala are o suprafață de 952 mp, iar sala are o capacitate de 860 de locuri.

Blocul de locuințe a fost consolidat parțial în regim de urgență în vara anului 1977, după cutremur, moment la care au fost luate măsuri pentru a repara elementele structurale afectate major.

Însă, cladirea face parte din ansamblul modernist al Bulevardului Magheru, considerat de experții în construcții una dintre cele mai vulnerabile artere bucureștene, în caz de cutremur.

sursa: Artmark Historical Estate