Anunțul publicat ieri de Ministerul Culturii, conform căruia azi, 29 septembrie, de la ora 12:00, va fi deschisă cea de-a doua sesiune de finanțare a Schemei de ajutor de minimis pentru proiectele prioritare, iar termenul de depunere a proiectelor este de doar 3 zile, a stârnit numeroase nemulțumiri în spațiul public, din partea oamenilor de cultură.
Ministerul Culturii a transmis azi că amână data de deschidere a finanțării pentru 2 octombrie, ora 12:00, cu termenul de închidere 7 octombrie, ora 12:00, și va da posibilitatea aplicanților de a depune în această fază doar dovada solicitării documentelor administrative către instituțiile publice.
Nu este prima dată când Ministerul Culturii organizează sesiuni fulger de finanțare, în cadrul aceluiași program.
Pe 3 iulie 2026, ministerul a anunțat pe siteul oficial că pe 6 iulie deschide prima sesiune de finanțare prin Schema de ajutor de minimis. Oferea în total peste 1 milion de euro ( 6.205.841 de lei). Atunci, termenul de depunere era, teoretic, mai mare – până pe 05 septembrie 2026. Practic, o a doua condiție a închiderii sesiunii a fost atinsă după doar 8 zile și anume “până la epuizarea bugetului alocat prezentului apel de proiecte”. Astfel că pe 14 iulie ministerul a anunțat că a închis sesiunea fiindcă 17 proiecte depuse solicitau în total suma de 6.345.820,93 lei, urmând să fie evaluate.
Așadar, nu toți au avut șansa să depună până pe 5 septembrie, doar pentru că niște proiecte înscrise rapid depășeau în total suma pusă la dispoziție de minister. Aceasta era, însă, doar o sumă solicitată, fără ca proiectele să fi fost evaluate din punct de vedere al conținutului sau al criteriilor administrative.
Pe 17 august a fost publicată lista de câștigători. Primul proiect aprobat, cu 91 din 100 de puncte, se numește “De la balada Miorița la Pasărea Măiastră – Ecouri tradiționale românești în Țara Soarelui Răsare” și presupune o zi de evenimente la Amabasada României în Tokio, pe 14 octombrie 2026, de la încondeierea ouălor la balada Miorița, muzică și un seminar despre Brâncuși.
***
Dintre cele 17 proiecte înscrise în prima sesiune, 13 au primit finanțare, iar 4 au fost respinse. Lista câștigătorilor a fost publicată pe siteul Ministerului Culturii, alături de numele evaluatorilor – funcționari publici din Ministerul Culturii, nu evaluatori independenți.
“De la balada Miorița la Pasărea Măiastră – Ecouri tradiționale românești în Țara Soarelui Răsare” a primit o finanțare de 91.300 de euro. Pe site-ul ministerului nu am putut găsi informații detaliate despre proiectele câștigătoare, așa că am căutat mai multe informații la organizatori.
Proiectul este derulat de Asociația Descoperă România de Ieri și de azi, beneficiară a mai multor finanțări publice, atât de la Ministerul Culturii, cât și de la Consiliul Județean Timiș. Asociația se promovează în mediul online prin Revista Descoperă România. Pagina de facebook a revistei are 1.200 de followeri, iar pagina de instagram are 1 follower.
La scurt timp de la câștigarea sesiunii de finanțare, revista a început să comunice proiectul ce se va derula la Tokio, printr-o serie de cartoane realizate cu AI, însoțite de texte despre tradițiile românești ce vor fi promovate în Țara Soarelui Răsare, la Ambasada României. Postările respective sunt scrise în limba română și au primit 0 reacții, prin urmare nu știm cum vor ajunge aceste informații la publicul țintă – japonezii care ar trebui să descopere tradițiile românești. Nu există informații despre proiect nici pe pagina de facebook a Ambasadei României în Japonia.
“De ce ajunge un ou încondeiat până la Tokyo? Pentru că e mult mai mult decât un obiect frumos. În liniile lui sunt simboluri. În culori, tradiții. În fiecare detaliu, ore de răbdare și un meșteșug transmis din generație în generație. Oul încondeiat spune o poveste despre România fără să aibă nevoie de traducere. Iar în Japonia nu va fi doar expus. Meșterii români vor arăta cum ia naștere, pas cu pas, ducând mai departe un meșteșug care încă trăiește.
De aceea ajunge până la Tokyo. Pentru că unele tradiții merită să călătorească.
Proiectul „De la balada Miorița la Pasărea Măiastră – Ecouri tradiționale românești în Țara Soarelui Răsare” este susținut de Ministerul Culturii, în cadrul Programului de finanțare nerambursabilă – Proiecte prioritare.” – se arată într-o postare a Revistei Descoperă România.
Asociația Descoperă România de Ieri și de azi a câștigat la începutul lui 2026 și o finanțare în cadrul sesiunii dedicate Anului Brâncuși. Proiectul “Spectacolul vieții transpus în arta brâncușiană” a primit 9500 de euro. Nu am putut găsit informații publice despre acest proiect – în ce a constat, când a avut loc și unde.
În 2025, Asociația Descoperă România de Ieri și de azi a mai avut un proiect finanțat de Ministerul Culturii, dedicat tot lui Brâncuși – “Simbolistica în arta brâncușiană”. Din puținele informații pe care le-am putut găsi despre această inițiativă culturală, reiese că asociația a organizat o expoziție foto la Biblioteca Academiei Române și un seminar despre Brâncuși în același loc, precum și ateliere de lucru la Liceul Tonitza.
În imaginea de mai jos, postată pe pagina Revista Descoperă România, putem observa o fotografie din cadrul expoziției, iar din descrierea ei lipsesc informațiile esențiale – cine este autorul, când și în ce context a fost realizată fotografia.
Asociația Descoperă România de Ieri și de azi este și beneficiara unor finanțări provenite de la Consiliul Județean Timiș, pentru promovarea Banatului.
Am încercat să obținem un punct de vedere din partea Asociației Descoperă România de Ieri și de azi, dar nu am primit un răspuns până la ora publicării articolului.
Festivalul Dumitru Fărcaș, Kurultai (Uniunea Democrată Tătară) și alte proiecte câștigătoare la prima sesiune de finanțare
Pe lista proiectelor finanțate în această vară se mai numără Festivalul Dumitru Fărcaș – organizat la Cluj-Napoca și dedicat instrumentiștilor de folclor, Kurultai – festival organizat weekendul trecut la București de către Uniunea Democrată Tătară, Festivalul Posada Rock 2026 – ediție aniversară de 40 de ani, organizat de Asociația Rock Culture sau Classix Lab, organizat de Asociația Industrii Creative.
Pe de altă parte, reprezentantul unui câștigător la prima sesiune, Nona Șerbănescu, din partea Asociației Ferentari, cunoscută pentru demersurile importante de la Studiourile Ferentari, a scris într-un comentariu public pe facebook că regretă că a aplicat pentru această finanțare.
“Din păcate, noi ne numărăm printre câștigătorii de la sesiunea 1, unde nici nu ni s-a spus cât va dura. Doar că se va termina repede. Ceea ce a și făcut. Desigur că am scris într-o mare grabă. Apoi ne-au picat administrativ. Am contestat. Timp de o lună am trimis documente din nou și din nou. În cele din urmă a fost aprobat administrativ proiectul și de 3 zile am semnat contractul de finanțare (proiectul începe pe 1 octombrie!). Și, din păcate, nu putem modifica absolut nimic din ceea ce am scris în acea aplicație făcută pe fugă, ca să reușim să ne încadrăm în termen. Și acum evident că lucrurile nu mai sunt cum erau în aplicație, când erau teoretice. E un pat al lui Procust. Regret că am aplicat. E un coșmar din care nu mai putem ieși.”, a scris Nona Șerbănescu.
Ministerul Culturii: “Ministerul Culturii a alocat, exclusiv prin atribuire directă, finanțări nerambursabile pentru proiectele prioritare în valoare totală de 147.499.015 lei, fără accesibilitate și fără transparență.”
Andras Demeter, ministrul Culturii, a precizat într-o postare pe facebook că se știa încă de pe 17 august că va exista o a doua sesiune de finanțare în cadrul Schemei de ajutor de minimis. Totodată, Ministerul Culturii a subliniat azi într-un comunicat de presă că același minister a acordat până în ultimul deceniu “finanțări nerambursabile pentru proiectele prioritare în valoare totală de 147.499.015 lei, fără accesibilitate și fără transparență”.
Ministerul Culturii a mai transmis:
“În urma anunțului de ieri, Ministerul Culturii mulțumește reprezentanților mediului cultural pentru implicare, vigilență și semnalarea dificultăților pe care calendarul anunțat le creează solicitanților. Reacțiile primite au evidențiat necesitatea unor ajustări care să țină cont de timpul necesar obținerii documentelor, inclusiv pentru organizațiile ale căror proiecte sunt deja pregătite.
În urma reacțiilor solicitanților, am decis amânarea deschiderii apelului de la data de 29 septembrie 2026, ora 12:00, până la data de 2 octombrie 2026, ora 12:00, și adaptarea Ghidului Solicitantului astfel încât, la momentul încărcării documentației solicitate, platforma să accepte doar dovada demersului pentru obținerea documentelor a căror eliberare este cronofagă, precum certificatele de atestare fiscală (ANAF/APL) și extrasul RAF (Registrul Asociațiilor și Fundațiilor), respectiv acceptarea acestuia cu o vechime de cel mult 6 luni (față de 30 de zile) de la data lansării apelului sau de la data ultimei modificări a documentelor statutare, dacă aceasta s a realizat în ultimele 6 luni.
Încărcarea documentelor propriu-zise în platformă va trebui să aibă loc până în etapa contractării efective, absența acestora rămânând cauză eliminatorie.
Cererile și documentația aferentă vor putea fi încărcate în platformă până miercuri, 7 octombrie, ora 12:00 (sau până la epuizarea fondurilor), fiind astfel surmontată suprapunerea cu termenul de aplicare la Fondul Cultural Național/FCN (30 sept. a.c.).
În speranța că beneficiile decalării calendarului cu câteva zile vor fi mai mari decât inconvenientele, continuarea acestei abordări, bazată pe accesibilitate și transparență, este cheia bunei pregătiri a sesiunilor de finanțare din 2027.”
Schemei de ajutor de minimis pentru proiectele prioritare oferă sume nerambursabile, cuprinse între 10.000 – 100.000 euro, unui proiect cultural desfășurat de o entitate din sectorul independent. Programul oferă posibilitatea unor finanțări multianuale, cu condiția ca un beneficiar să nu încaseze în total mai mult de 300.000 de euro.
Ideea acestei scheme s-a născut imediat după criza provocată de pandemie, când sectorul cultural independent a fost puternic afectat. Teoretic, așa cum o spune și titulatura programului, ea ar trebui să susțină proiectele prioritare pentru cultura independentă.
***
Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI.
Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice
