foto: Bogdan Iordache/ Cultura la dubă
Natalia Intotero, ministrul PSD al Culturii, a anunțat în urmă cu scurt timp că i-a cerut demisia directorului Muzeului Național de Istorie a României, Ernest Oberlander-Târnoveanu, pentru că a fost depășit de situația de criză provocată de jaful din Olanda. Acesta a refuzat să își dea demisia. “Am făcut demersurile necesare și are 15 zile de preaviz”, a spus Natalia Intotero.
Decizia vine după ce azi premierul Ciolacu a cerut public demisii în instituțiile care au organizat exportul și au încheiat contractul spunând că “un muzeu nu poate să scoată tezaurul când vrea el.”
Natalia Intotero i-a reproșat lui Oberlander că nu a comunicat corect cu ea în primele două zile de la comiterea jafului.
“Am fost întrebată în presă dacă pleacă cineva din partea Muzeului Culturii pe teritoriul olandez. Am spus că este o confuzie, pentru că plecau deja de la Muzeul Național de Istorie pentru a aduce acasă piesele care au fost expuse, odată cu închiderea expoziției. Deci am fost pusă într-o situație penibilă. Eu sunt un om al dialogului. (…)
Eu, ca să pot să duc un mesaj corect, cei care sunt în subordinea mea, trebuie să-mi transmită informațiile corecte
A fost o perioadă dificilă de a obține informații din partea domnului director al Muzeului Național de Istorie. Poate că și dânsul a fost presat, cu siguranță e o situație neplăcută și pentru dânsul, dar eu, personal, l-am simțit depășit pe această componentă de a gestiona o situație de criză, în special pe parte de comunicare.
Pe parte de documente, instituțiile abilitate, care sunt acum în control la noi, ne vor spune dacă a fost bine, dacă a fost rău, dacă ar fi putut să fie totul mai bine.
Motiv pentru care astăzi i-am solicitat domnului director general al Muzeului Național de Istorie să-și prezinte demisia de onoare. A refuzat. În consecință, am mers mai departe, conform prevederilor legale în vigoare, pentru desfacerea contractului de management. Va fi un termen de 15 zile de preaviz. Va fi această perioadă în care dânsul își va face partea de inventar și după aceea vom vedea persoana care va asigura interimatul în această perioadă extrem de delicată.”, a spus ministrul Natalia Intotero.
“Având în vedere că astăzi, 28 ianuarie, mi s-a solicitat demisia de onoare de către doamna Natalia Intotero, Ministrul Culturii, țin să fac precizarea că nu mi s-a indicat nicio încălcare a legii sau a normelor aplicabile, găsindu-se false pretexte pentru a demisiona, încercându-se intimidarea mea prin diverse mijloace.
Doresc să le mulțumesc tuturor colegilor și profesionaliștilor din domeniul culturii care și-au arătat solidaritatea față de instituție în aceste momente extrem de dificile. De asemenea, le mulțumesc în mod deosebit, colegilor mei din Muzeul Național de Istorie a României pentru profesionalismul și devotamentul dovedite de-a lungul timpului și, în special, în această perioadă de criză.
Am refuzat să-mi depun demisia de onoare considerând că nimic nu poate afecta mai grav procesul de recuperare a celor patru bunuri de patrimoniu furate, ca lăsarea fără conducere a MNIR în aceste zile cruciale”, a declarat Ernest Oberländer-Târnoveanu
Ciolacu a trimis Corpul de Control la MNIR și la Ministerul Culturii.
Marcel Ciolacu a afirmat că intenționează să ceară olandezilor „daune fără precedent”.
„Sunt revoltat că obiecte inestimabile din tezaurul României au fost furate dintr-un muzeu din Olanda unde nu existau agenți de pază! Nu putem accepta așa ceva. Dacă asta s-ar fi întâmplat în România, eram făcuți praf, în mod firesc! Îi cer ministrului Justiţiei să analizeze contractul cu muzeul olandez şi să cerem daune fără precedent”, a declarat Marcel Ciolacu.
Oberlander conducea MNIR de aproximativ 15 ani. În mandatul său, MNIR a organizat multiple expoziții internaționale de prestigiu, fără incidente, până la cel din Olanda.
Cultura la dubă a scris aici despre vulnerabilitățile securității de la Muzeul Drents:
Tot în mandatul său, însă, muzeul a ratat ocazia unui proiect major de consolidare și modernizare, care ar fi trebuit să înceapă din 2016, după organizarea unui concurs internațional de arhitectură, pe care chiar el l-a contestat.
Au urmat apoi mulți ani de procese, iar starea clădirii a continuat să se degradeze.
Pe de altă parte, directorul MNIR a vorbit constant despre nevoia implicării guvernului în găsirea unui spațiu de depozitare a patrimoniului, primind din partea miniștrilor doar promisiuni.
Știre în curs de actualizare. Reveniți pentru update.
