Skip to content

“Nu spera și nu ai teamă”. Cum va arăta Ziua Culturii în evenimentele instituțiilor publice de cultură.

foto: Bogdan Iordache/ Cultura la dubă

Ziua Culturii Naționale, sărbătorită la fiecare 15 ianuarie, în același timp ziua lui Mihai Eminescu, a devenit în ultimii ani un prilej de accentuare a sentimentului naționalist sub pretextul promovării valorilor culturale românești.

În realitate, sute de mii de euro sunt cheltuite anual pe multe evenimente superficiale, care nu lasă vreo amprentă profundă asupra publicului larg.

În tot acest timp, România rămâne cu zeci de cinematografe închise, monumente istorice în pericol de prăbușire, fără o sală de concerte, fără muzee moderne care ar putea să atragă noile generații și turiștii și fără un statut al artistului independent, după 2 ani de criză Covid. Prin comparație, Ungaria va marca Ziua Culturii prin inaugurarea unui centru cultural uriaș dedicat muzicii.

Printre evenimentele care vor marca Ziua Culturii la noi se numără inclusiv o “prezentare power-point” la Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, un “giveaway” cu calendare și suveniruri organizat de Muzeul Național Brukental pe facebook sau înregistrări cu Ion Caramitru în dialog cu președintele Academiei Române ori recitând din Eminescu.

Ca în fiecare an, va avea loc și un spectacol exclusivist, la care sunt invitați președintele țării, patriarhul Daniel, președintele Senatului, premierul și mulți alți demnitari. Publicul nu are acces.

Ministerul Culturii a publicat lista oficială a evenimentelor organizate de instituțiile publice de cultură. Pe lângă acestea, există o altă listă, a evenimentelor finanțate de minister printr-o sesiune specială, dedicate Zilei Culturii, dar care nu vor avea neapărat loc de Ziua Culturii. Pentru cele din urmă a fost alocată suma de 100.000 de euro.

De altfel, ministerul a anunțat câștigătorii acelor fonduri pe 4 ianuarie, cu doar 11 zile înainte de evenimentul celebrat, semn că unele dintre acestea fie vor fi organizate în grabă, fie vor fi amânate.

În Bacău, la Centrul de Cultură „George Apostu”, va avea loc evenimentul „Nu spera și nu ai teamă”, denumit așa după versul din Glossă și involuntar atât de sugestiv pentru situația în care se află domeniul cultural din România.

Conform organizatorilor, “Colegiul Național de Artă „George Apostu” s-a alăturat acestei manifestări, într-o comuniune de „gând și simțire”, cu un program muzical. Elevii vor interpreta lucrări cu profunde semnificații cultural-spirituale”. Printre acestea se numără Sara pe deal, Ce te legeni, codrule sau Pe lângă plopii fără soț.

La Covasna, Ziua Culturii va fi marcată printr-un atelier de scriere cu pana, un concurs de recitare din Eminescu sau prin lansarea Caietelor de la Araci, nr 16, revista de literatură a Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni.

Același muzeu, de această dată la Harghita, organizează “Ziua Culturii Naționale la Miercurea Ciuc – „Vreme trece, vreme vine… Mihai Eminescu 172”. Activități: prezentare power-point, ateliere de scriere cu pana.

La Iași, Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu va fi organizată o masă rotundă cu denumirea “Muzeul – Tradiție, prezent și viitor”. Iar Opera din Iași va pune în scenă un recital doar cu creații românești.

Sibiu sărbătorește Ziua Culturii la Muzeul Național Brukental… pe facebook. Muzeul va oferi un premiu “constând în mai multe publicații, calendare și produse souvenir Brukenthal în valoare de 400 lei.”

La Târgu-Mureș, Teatrul Național Târgu-Mureș va găzdui un maraton de spectacole lectură. Vor fi cititite opt texte dramatice românești scrise în perioada regimului comunist.

La Satu-Mare vor fi sărbătoriți 130 de ani de la inaugurarea clădirii Teatrului de Nord din Satu Mare, cu spectacolul invitat de la Iași – Oraşul cu fete sărace”,  în regia lui Radu Afrim.

Iar Timișoara, viitoarea Capitală Europeană a Culturii în 2023, organizează spectacolul „Creațiunile lui Prometeu” de Ludwig van Beethoven la Operă și spectacolul “Eminescu” la Teatrul Național.

În fine, la București, vor avea loc cele mai multe festivități.

Ziua va începe la Bilioteca Națională, unde va fi lansat Atlasul Culturii. Așezămintele culturale în spațiul rural. Printre invitații principali se numără Adrian Cioroianu, actualul manager al Bibliotecii Naționale și fostul ambasador al României la UNESCO.

Doar 45 de minute mai târziu, tot la Biblioteca Națională, un concert va fi susținut de soliștii Teatrului Muzical Ambasadorii împreună cu actrița Daniela Nane, chiar soția lui Adrian Cioroianu.

Adrian Cioroianu și Daniela Nane/ foto: facebook

Vor fi expuse “partituri pe versuri de Mihai Eminescu, documente din colecțiile Bibliotecii Naționale a României” și “Floarea Cuvintelor. Limba română în comori literare și bibliofile din patrimoniul Bibliotecii Naționale a României”.

La Muzeul Satului va avea loc un atelier de colaj cu elemente din poeziile lui Eminescu, denumit “Lacul codrilor albaștri”, precum și recitaluri din poeziile lui Eminescu.

MNAR propune un tur nocturn al Galeriilor de Artă Românească, între 18.00 și 22.00, cu intrarea liberă. Acces gratuit va fi și la MNAC sau la Muzeul Hărților.

Seara se va încheia cu spectacolul central al Zilei Culturii. Organizat de obicei la Ateneu, de data aceasta va avea loc la Teatrul Național București, în parteneriat cu Opera Națională București și Teatrul Mihai Eminescu din Chișinău.

Pe scenă vor urca atât artiști din Republica Moldova, cât și Oana Pellea, Mariana Mihuț, Maia Morgenstern, Horațiu Mălăele, mezzosoprana Ruxandra Donose sau tenorul Daniel Magdal.

Ministrul Culturii nu va putea participa la eveniment fiindcă tocmai a fost confirmat pozitiv cu Covid.

Lucian Romașcanu, ministrul Culturii/ foto: facebook

Cu ocazia Zilei Culturii, acesta a transmis: “Avem o datorie sacră. Aceea de a ne onora personalitățile, operele de artă și patrimoniul național. Îi încurajez pe români, de la cei mai tineri până la cei mai vârstnici, să continue să își respecte istoria, identitatea națională și tradițiile, pentru că acestea reprezintă singura carte de vizită care nu își va pierde nicicând valoarea.”

Ungaria, în schimb, va marca propria zi a culturii pe 22 ianuarie, prin inaugurarea unui centru cultural modern, dedicat muzicii. Proiectul a fost inițiat în urmă cu 12 ani și a fost realizat de Arhitectul japonez Sou Fujimoto din bani publici. Cultura la dubă a scris despre el AICI.

România rămâne țara cu cel mai mic consum de carte din Uniunea Europeană și cu cel mai mic buget dedicat educației.

România se confruntă cu un exod al muzicienilor și al tehnicienilor de concerte, accentuat pe fondul crizei covid.

Festivalul Internațional George Enescu e organizat în continuare la Sala Palatului, fosta sală de congres a Partidului Comunist Român, care nu a fost niciodată gândită pentru muzică.

Muzeul Național de Istorie a României este închis de 20 de ani în proporție de 80% și mai multe muzee din țară se află în clădiri de patrimoniu degradate.

Muzeul Național de Istorie a României/ foto: Bogdan Iordache/ Cultura la dubă

45% din populație locuiește în mediul rural și nu are acces la un cinematograf, teatru sau muzeu.

67% dintre români nu au văzut niciodată un spectacol de teatru. În schimb, 92% se uită la televizor cel puțin o dată pe săptămână, iar 79% o fac zilnic.

În România cel mai urmărit post de știri este România TV, cel mai vizionat film al anului 2021 este “Tabăra”, cu Selly în rol principal, iar cel mai urmărit canal de Youtube este „TraLaLa – Cântece și desene animate pentru copii”.


Susține platforma noastră de jurnalism independent printr-o donație:

Transfer Bancar: RO47RNCB0318009831680001(BCR)

Patreon: Donează

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *